12,214 matches
-
reface și a-i verifica la sursă parcursul intelectual este, oricum, aproape imposibil. Pe de altă parte, a-i izola operele între ele înseamnă a-i trăda personalitatea. Gândirea sa era unitară, nu fragmentară. Cantemir nu se socotea teolog ori filosof atunci când redacta Divanul, scriitor atunci când scria Istoria ieroglifică, istoric atunci când alcătuia Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor ori orientalist atunci când încheia Creșterea și descreșterea Imperiului otoman. Pentru el, totul făcea parte din același demers; or, a nega dialogul dintre aceste opere, coerența
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ortodoxe, dominantă în cultura Europei de Sud-Est a epocii în care a fost elaborată cartea"4. Cred că este prea mult să îl numim pe tânărul Cantemir, autor al unei, în fond, compilații sau antologii 5, cum este Divanul..., un filosof pur-sânge. Mai interesante sunt cercetările privind sursele folosite, originea lor; acestea, prin densitatea și prin diversitatea lor depășesc cu mult posibilitățile de absorbție ale culturii române de la finele secolului al XVII-lea. Ba chiar ridică semne de întrebare asupra erudiției
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Vaida, are dreptate să constate, pe de o parte, că "Seneca este însă cu totul adaptat moralei creștine, fie prin preluarea numai a acelor idei care concordă cu spiritul acesteia (deșertăciunea bunurilor lumești, condamnarea "lăcomiei"), fie prin aceea că textelor filosofului antic li se atribuie un sens pe care nu-l aveau"; pe de alta, că "autorul Divanului nu citise pe stoici în original, este sigur că el nu sesizase încă sensul autentic al stoicismului antic"12. Concluzia este absolut îndreptățită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la drum prin aprofundarea teologiei creștine, poate fi întâlnită la Nicolas Malebranche sau Antoine Arnauld. A doua variantă, ce presupune descrierea unei noi metafizici, este ușor de întâlnit la René Descartes, Benedict Spinoza sau G.W. Leibniz, adică la acei filosofi ce produc schimbări radicale în discursul filosofiei. A existat însă și o cale distinctă, datoare mai ales teosofiei, cultivată atunci de Jan Baptist van Helmont, Emmanuel Swedenborg și alții. Cum se poate vedea din Sacrosacnate scientiae indepingibilis imago, Cantemir se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tari, precum "absurdele și aproape nedemonstrabilele principii ale științei sensitive", "întunecimea sensitivă" ori "întunericul rațiunii"17. Cunoașterea nu are cum să pornească de la simple impresii nesistematizate, procurate de simțuri, dar nici nu poate fi discursivă. Această "știință profană" este insuficientă. Filosoful propune "trecerea de la cunoașterea discursivă la cea apofatică ("negativă", cum spune Cantemir), proprie intelectului situat în lumina grației"18. El consideră, deci, că singura posibilitate a omului de a cunoaște totul este contactul direct cu divinitatea. Altfel spus, revelația. Prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
metodele filosofiei profane. Cantemir, dimpotrivă, pare a se întorce către modelul primelor secole de teologie bizantină, când filosofia era diabolizată. El neagă mijloacele clasice ale discursului speculativ, după cum ignoră și direcțiile raționaliste pe care domeniul le cunoștea în Occident. Ca filosof, Cantemir nu pare a face parte din aceeași epistemă cu John Locke, Descartes, Bacon sau Leibniz. El se situează între epoci, preluând și deformând principii din teosofia lu van Helmont, mai puțin aspectele legate de experimentul științific. Principele subordonează fragmentarismul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
omului iluzia fatală că rațiunea îi oferă posibilitatea de a descoperi adevărul pe cont propriu. Această ruptură între filosofia înșelătoare, păgână și cea reală, creștină se va consolida prin intermediul unor nume mari ale patristicii orientale, precum Sf. Iustin Martirul și Filosoful (care vorbește despre o "filosofie dumnezeiască" și pentru care, rezumă Vasile Adrian Carabă, "filosofia este cunoașterea lumii create de Dumnezeu și căutarea Lui, iar răsplata pentru această filosofie este fericirea veșnică"), Clement Alexandrinul (pentru care filosofia înseamnă "preocuparea înflăcărată pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pune întreaga filosofie grecească pe seama unei inspirații divine 21), Origen (pentru care "folosirea filosofiei este funcțională doar în interpretarea Scripturilor, deoarece sunt exclusiv cele care conduc la adevărata cunoaștere"22), Eusebiu de Cezareea Palestinei (pentru care Hristos este "întâistătător al filosofilor și învățător al oamenilor sfinți"), Sf. Vasile cel Mare (care optează pentru o selectare din cultura antică a ceea ce poate fi folositor dogmei creștine) și, mai ales, Sf. Ioan Damaschin care, chiar dacă oferă șase definții ale filosofiei, e limpede că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În spațiul occidental, probabil cea mai vehementă atitudine o are cartaginezul Tertulian, care nu admite nici o conciliere între filosofie și creștinism, prima fiind străină de revelație, pornind de la o curiozitate care nu se înscrie în planul divin privitor la om. Filosofii ar fi dușmani ai cunoașterii, iar filosofia o preocupare inutilă și malignă, care se înșeală că ar putea ajunge la adevăr ocolind singura cale, a revelației. Claudio Moreschini, de la care rezum aceste informații, observă pertinent că poziția lui Tertulian se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
faptul că pentru tânărul Cantemir religia (în versiunea sa ortodoxă, deși nici influențele protestante nu lipsesc) reprezintă un reper obligatoriu și că el este convins că toate tentativele de cunoaștere depind de aceasta. Nu trebuie să uităm că, deși tânărul filosof este influențat de direcția răsăriteană a filosofiei creștine, reprezentată de nume precum Theofil Coridaleu sau Meletie de Arta, de la care a și preluat modelul flamandului van Helmont; deși din referințele sale lipsesc cu totul cele care dominau discursul filosofic occidental
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe cel al pipăitului, de unde le provine și dorința)4, dar ezitând să le atribuie și accesul la intelect și rațiune, propriu omului; Plutarh, de pildă, în cele trei tratate despre animale, al celei de a doua. Pentru istoricul și filosoful de la finele Antichității, animalele au nu doar suflet, ci și rațiune, așa cum o demonstrează în dialogul Bruta animalia ratione uti și în De sollertia animalium 5. Dezbaterile anticilor sunt tensionate, ele prelungindu-se însă, cu o deformare alegorică, moralizatoare, și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1755, Condillac va demonstra, într-un celebru Tratat despre animale, că acestea au și suflet, și inteligență, că sunt capabile și de sentimente, că pot deprinde anumite abilități, slujindu-se de memorie etc. Încă din primele rânduri ale lucrării sale, filosoful observă un lucru în măsură să îl bucure, dar și să marcheze instaurarea unei alte mentalități: "Sentimentul lui Descartes pentru animale a început să fie atât de vechi, încât se poate presupune că nu i-a mai rămas nici un partizan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deci și altceva la animale, în afară de mișcare. Ele nu sunt automate, ele simt"26. Mai mult decât atât, ele ar fi capabile și de inteligență, și de memorie, ba chiar și "câteva cunoștințe": de această evidență nu se îndoiesc decât filosofii, adică acei "oameni care de regulă preferă o absurditate pe care și-o imaginează decât un adevăr pe care l-a adoptat toată lumea"27. După Condillac, animalul "studiază, dar fără a avea proiectul de a studia; el nu își propune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
e drept că aparținând unei alte epoci decât cea care ne preocupă pe noi, dar utilizând, la urma urmelor, aceeași metodă de investigare a faunei, chiar dacă dintr-o perspectivă "modernă", care plasează animalul în ipostaza de autentic obiect de studiu), filosoful remarcă următoarele: "Natura, în ea însăși, este o țesătură neîntreruptă de cuvinte și de mărci, de povestiri și de caractere, de discursuri și de forme. Când ai de-a face cu istoria unui animal, e inutil și imposibil să alegi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult de bărbați și de aceea fuge de ei; la fel ca șarpele, care încă de la primul păcat, s-a îndepărtat de om și a cercetat femeia, el a fugit de om și a urmat femeia. A fost odată un filosof care studia naturile animalelor; nu putuse niciodată să captureze acest animal și se mira mult de acest lucru; într-o zi, el a plecat la vânătoare, ca de obicei, însoțit de bărbați, de femei și de tinere fete. Iar tinerele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
s-au apucat să se joace în mijlocul florilor. Un unicorn, văzând tinerele fete, și-a încetinit trapul, s-a apropiat puțin câte puțin, s-a așezat la distanță pe picioarele din spate și a început să le contemple cu atenție. Filosoful, văzând acest lucru, s-a gândit serios și a înțeles că ar putea să captureze unicornul cu ajutorul tinerelor fete: apropiindu-se pe la spate, el ar putea să captureze animalul cu ajutorul tinerelor fete. De fapt, unicornul, văzând de aproape o tânără
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi oprită. Sfârșitul mitului unicornului a început. Antoine Schnapper 65 descrie apariția acestei incredulități, care echivalează cu izgonirea unicornului din istorie în mit, din spațiul credibilului, al realității măcar virtuale, în cel al imaginarului (care abia odată cu pretențiile raționaliste ale filosofilor secolului al XVI-lea a început să fie, treptat, îndepărtat din cadrul realului). În secolul al XVI-lea debutează dezbaterea sistematică pe tema existenței unicornului și a calităților cornului său: în 1566, la Veneția, apare Discorso de Andrea Marini, Medico, contra
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil. În dialogul De tranquillitate animi, Seneca sintetizează sursa acestui calm, a acestei ataraxii către care tinde filosoful: "Să știi așadar că orice condiție este schimbătoare și că orice i se poate întâmpla unui om ți se poate întâmpla și ție"80. Inorogul pare a fi asimilat perfect această lecție încă de la începuturile vieții sale agitate. știe că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu seninătate. Doar astfel se poate câștiga suprema libertate: Cine a învățat să moară s-a dezvățat să fie sclav: este mai presus de orice putere, este cu siguranță în afara oricărei puteri"82. În Epistolele către Luciulius, aceasta devine, pentru filosoful latin, suprema dovadă de înțelepciune, dovada desăvârșirii spirituale: disprețul față de moarte. Când nici finalul inevitabil nu te mai sperie, nimic nu te mai condiționează. Abia așa este posibilă libertatea absolută, care e întotdeauna una spirituală, de ordin interior: Dacă unul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
calități, dar nu le mai câștigă pe cont propriu, în urma unui traseu inițiatic. Dar Inorogul, se înțelege, este singurul urmaș legitim al acestui simbol al perfecțiunii absolute, pe care doar condiția de muritor îl desparte de cea zeiască. 3. Lupul filosof Dacă în bestiarul lui Cantemir unele animale sunt reprezentate cu fidelitate față de modelul lor fixat prin tradiție, altele sunt denaturate conform unei logici conflictuale a cărții, fără să se mai țină seama de ipostazele impuse încă din Antichitate și mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
carea înaintea lui aproape să videa, năzuia"6. Dar această secvență are un rol strict decorativ, fiind una dintre scenele ce alcătuiesc un adevărat bestiar care ornează "capiștea boadzii Pleonexiii", fără a putea impieta asupra imaginii de bun augur a filosofului Lup. De fapt, așa cum reiese mai ales din cele două povestiri ale Vulpii, nu lipsesc din portretul Lupului obișnuitele sale obiceiuri: viclenia, rapacitatea, răbdarea, tenacitatea. Doar că ele sunt interpretate ca niște rare calități, semne ale înțelepciunii. Cum se poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
minți agere care știu să atace și să pareze, fără ca disputa lor să le pară celorlalți ceea ce este: o înfruntare pe viață și pe moarte. Prin urmare, Vulpea are tot interesul să laude priceperea Lupului, înțelepciunea sa, calitatea sa de filosof în sensul vechi, stabilit, conform tradiției, de Pitagora 17, de prieten al înțelepciunii, nu de învățat, pentru a-i determina pe ceilalți să facă presiuni asupra rivalului să-și asume opinia în mod deschis. Culmea este că Vulpea nu falsifică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este, în pofida reținerii sale, cel mai potrivit să deslușească problema privitoare la legitimitatea Strutocamilei de a ocupa tronul datorită priceperii sale concrete, practice de a găsi mereu cele mai bune soluții: "Adevărat, între toate jiganiile nu numai bun și adevărat filosof, ce încă și ispitit, iscusit anatomic Lupul ieste. Căci și în mari, și în mici, și bolnave, și sănătoase jigănii, adése meșterșugul ș-au ispitit, atâta cât în toată lumea măcar un dobitoc, pociu dzice, că nu să va afla, al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
referă la o filosofie deprinsă din cărți, teoretică, ci la una practică, pe care o opune meșteșugului pe care ea însăși îl stăpânește: în comparație cu Lupul, ea "dialectică, iar nu filosoafă se află".20 În schimb, acesta ar fi "adevărat fizic filosof", cu precizarea că "toată filosofiia fiziciască asupra trupului firesc și în știința lucrurilor ființăști să sprijinește".21 Singura cale de apărare a Lupului este construirea unui discurs alambicat, neclar, în care dă din colț în colț, dar se recuză. Vulpea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu-i facă umbră, oprind radzele deasupra urciorului în carile ședea"22. Recunoaștem aici modelul lui Diogene cinicul, așa cum l-a conservat posteritatea, în primul rând din biografia pe care i-o face Diogene Laertios, în Despre viețile și doctrinele filosofilor: Pe când se încălzea la soare în Craneion, Alexandru cel Mare veni și, stând în fața lui, îi spuse: "Cere-mi orice favoare vrei", la care Diogene răspunse: "Nu-mi lua lumina soarelui""23. Merită să ne întrebăm: chiar este Lupul un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]