11,415 matches
-
la Burbiszki. Îndrăgostit de arhitectura specifică orașului Zakopane, își aduce chiar și o căbănuță din Munții Tatra, pe care o așează în parcul conacului. Încă aflându-se la Burbiszki, începe Primul Război Mondial, în timpul căruia este arestat și trimis în lagărele din Rusia, împreună cu soția sa. În septembrie 1914, soții Makuszyński pleacă spre Kostroma. Mulțumită stăruințelor cumnatului lui Kornel Makuszyński, Michał Bażeński, dar și a ajutorului din partea actorilor Stanisława Wysocka și Juliusz Osterwa, soții au fost eliberați în anul 1915, permițându
Kornel Makuszyński () [Corola-website/Science/328123_a_329452]
-
în ghetoul Varșovia, unde familia lui Szpilman -printre care se află tatăl și mama sa- sunt martori la radiul unor trupe SS care-i ucid pe toți cei aflați în apartamentul de vizavi. Curând familia lui Szpilman este deportată în lagărul de exterminare de la Treblinka (prin operațiunea Reinhard), dar Szpilman este salvat de un prieten aflat în poliția evreiască a ghetoului ("Jüdische Ghetto-Polizei"). Szpilman ajunge să muncească ca sclav pentru așa-zisa rasă "ariană" și supraviețuiește unei execuții în masă în
Pianistul () [Corola-website/Science/328185_a_329514]
-
îi dă lui Szpilman mantaua sa pentru a-i ține de cald și pleacă. Din cauza mantalei Szpilman este împușcat apoi de trupele poloneze care eliberează Varșovia, înainte ca acestea să realizeze că este polonez. În altă parte, foști deținuți ai lagărului nazist agresează verbal prizonierii de război luați de sovietici din rândul soldaților germani. Un fost deținut strigă că tot ce avea era vioara, iar Hosenfeld, acum și el prizonier, îl întreabă pe violonist dacă îl cunoaște pe Szpilman, violonistul confirmă
Pianistul () [Corola-website/Science/328185_a_329514]
-
la Cambridge va fi implicat chiar în discuții în care se punea problema asasinării lui Hitler. La câteva luni după implicarea Mării Britanii în conflictul generalizat Uhlman va fi arestat că „cetățean al unui stat inamic” și internat într-un lagăr de izolare, pe insula Mân, unde stă doar câteva luni. Va face carieră că pictor și în 1960 își va publica memoriile. În 1977 va publica o nuvelă de autoficțiune ("Reunion"), tradusă de atunci în numeroase limbi, devenind astfel totodată
Fred Uhlman () [Corola-website/Science/327518_a_328847]
-
, (rusă, ucraineană: Акмечетка ) a fost un lagăr de concentrare, uneori denumit „ghetou”, aflat în Transnistria în anii Holocaustului. El a fost improvizat într-o crescătorie de porci abandonată, la 2 km de de satul ucrainean Akmecetka ,(astăzi denumit Pribujia), pe malul de vest al Bugului), în raionul
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
regimul fascist român al lui Ion Antonescu în teritoriile ucrainiene cucerite, dintre Nistru și Bug. În 1943 locuiau în satul vecin Akmecetka circa 60 familii ucrainiene, care trăiau in condiții de sărăcie. Locul s-a aflat la jumătatea drumului dintre lagărele de la Bogdanovka (Bohdanivka) și Domanevca (Domanivka), la 18 km distanță de acestea și șa 60 km sud-est de orașul Golta (Pervomaisk]) . Lagărul a fost înconjurat cu trei rânduri de sârmă ghimpată și cu tranșee și a fost pus sub paza
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
circa 60 familii ucrainiene, care trăiau in condiții de sărăcie. Locul s-a aflat la jumătatea drumului dintre lagărele de la Bogdanovka (Bohdanivka) și Domanevca (Domanivka), la 18 km distanță de acestea și șa 60 km sud-est de orașul Golta (Pervomaisk]) . Lagărul a fost înconjurat cu trei rânduri de sârmă ghimpată și cu tranșee și a fost pus sub paza unor polițiști ucrainieni. Cei internați în lagăr aveau foarte puține resurse de hrană și apă potabilă. În iulie 1942 evrei deportați în
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
la 18 km distanță de acestea și șa 60 km sud-est de orașul Golta (Pervomaisk]) . Lagărul a fost înconjurat cu trei rânduri de sârmă ghimpată și cu tranșee și a fost pus sub paza unor polițiști ucrainieni. Cei internați în lagăr aveau foarte puține resurse de hrană și apă potabilă. În iulie 1942 evrei deportați în lagărul de la Domanovka au primit permisiunea ca să trimită celor câteva sute de supraviețuitori de la Akmecetka ceva alimente, adunate cu greu. Unul din aceste ajutoare săptămânale
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
a fost înconjurat cu trei rânduri de sârmă ghimpată și cu tranșee și a fost pus sub paza unor polițiști ucrainieni. Cei internați în lagăr aveau foarte puține resurse de hrană și apă potabilă. În iulie 1942 evrei deportați în lagărul de la Domanovka au primit permisiunea ca să trimită celor câteva sute de supraviețuitori de la Akmecetka ceva alimente, adunate cu greu. Unul din aceste ajutoare săptămânale trimise au constat, de pildă, din 96 pâini, 10 sticle de ulei și 5 kilograme de
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
inapți de muncă: bătrâni, invalizi, copii, inclusiv câteva sute de copii orfani și separați de părinți, bolnavi (de pildă, cine a fost scutit medical de munca obligatorie mai mult de 8 zile ), precum și un număr de evrei evadați din alte lagăre și ghetouri sau pedepsiți pentru nerespectarea ordinelor. Aducerea în aprilie-mai 1942 la Akmecetka a primilor 4,000 de evrei a fost hotărâtă de prefectul din Golta, locotenent-colonelul Modest Isopescu, la începutul lui martie 1942. Ei au fost înghesuiți într-o
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
Comitetul evreilor din Golta apelat cu succes la guvernatorul Alexianu cerând să nu aplice planul prefectului Isopescu și al adjunctului său, Aristide Pădure, de a-i aduna pe toți cei 2,980 evrei ramași în viață în districtul Golta în lagărul de la Acmecetca. Înainte de închiderea lagărului, autoritățile locale în frunte cu Isopescu și subprefectul Pădure, consilierul german Fletscher,și amanta profesorului Alexianu, Irina Burnaia, au participat la un banchet, după care au mers până la gardul lagărului pentru a vedea cum deținuții
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
cu succes la guvernatorul Alexianu cerând să nu aplice planul prefectului Isopescu și al adjunctului său, Aristide Pădure, de a-i aduna pe toți cei 2,980 evrei ramași în viață în districtul Golta în lagărul de la Acmecetca. Înainte de închiderea lagărului, autoritățile locale în frunte cu Isopescu și subprefectul Pădure, consilierul german Fletscher,și amanta profesorului Alexianu, Irina Burnaia, au participat la un banchet, după care au mers până la gardul lagărului pentru a vedea cum deținuții, muribunzi, goi, în patru labe
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
viață în districtul Golta în lagărul de la Acmecetca. Înainte de închiderea lagărului, autoritățile locale în frunte cu Isopescu și subprefectul Pădure, consilierul german Fletscher,și amanta profesorului Alexianu, Irina Burnaia, au participat la un banchet, după care au mers până la gardul lagărului pentru a vedea cum deținuții, muribunzi, goi, în patru labe, încearcă sa se hrănească cu iarbă. După datele lui Ilya Ehrenburg, care alături de Vasili Grossman, a cules la sfârsitul războiului informații asupra soartei populației evreiești din teritoriile sovietice ocupate de
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
Grossman, a cules la sfârsitul războiului informații asupra soartei populației evreiești din teritoriile sovietice ocupate de Germania nazistă și aliații ei,la Acmecetca au pierit în total circa 14,000 evrei. Dat fiind perioada scurtă relativ în care a funcționat lagărul, mica lui suprafață și numărul redus de deportați aflați mereu acolo în cursul perioadei dintre vara 1942 și sfârșitul anului 1943, un număr mai mic și mai verosimil - 8,000 morți - este cel menționat de cercetătorul Jean Ancel în Enciclopedia
Lagărul de concentrare Acmecetca () [Corola-website/Science/327585_a_328914]
-
(n. 1888, Lemberg - d. 1942, lagărul Bratzlaw, Transnistria) a fost un jurnalist evreu de expresie germană din Cernăuți. Împreună cu avocatul Dr. Elias Eliahu Weinstein a scos publicația "Czernowitzer Morgenblatt" („Foaia / Gazeta de dimineață din Cernăuți”) un ziar de limba germană, care a fost publicat la Cernăuți
Julius Weber () [Corola-website/Science/327592_a_328921]
-
își propune prezentarea succintă a diferitelor cazuri de dezertări din Lagărul comunist a unor persoane, unele cunoscute, altele devenite cunoscute datorită dezertării lor. La scurt timp după formarea Uniunii Sovietice, au fost puse în aplicare restricții de emigrare pentru a împiedica cetățenii să părăsească URSS și să plece în diferite alte
Lista dezertorilor sovietici și din Blocul Estic () [Corola-website/Science/327680_a_329009]
-
îl informează pe inginerul Comșa. În dimineața zilei de 23 august, Richter este anunțat de von Keil că tatăl său a fost arestat pentru că a complotat împotriva lui Hitler. El obține de la Gestapo informația că părinții Corinei fuseseră deportați în lagăr ca dușmani ai Reichului și dispune arestarea și torturarea violonistei. În acest timp, mareșalul Antonescu este arestat și se formează un nou guvern care anunță că acceptă armistițiul cu URSS, Marea Britanie și SUA. În urma acestor evenimente, Comandamentul Militar al Capitalei
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
o tentativă germană de utilizare a unui tren blindat și au fost executați de către SA, împreună cu familiile lor. Prizonierii au fost în mare parte executați de un pluton de execuție condus de Sturmbannführer-ul SS Max Pauly (mai târziu comandant al lagărului de concentrare Neuengamme) la 5 octombrie și îngropați într-o groapă comună din cimitirul din Danzig-Saspe (Zaspa). Un altul, Leon Fuz, a fost recunoscut mai târziu și ucis în lagărul de concentrare Stutthof în luna noiembrie. Patru apărători care au
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
condus de Sturmbannführer-ul SS Max Pauly (mai târziu comandant al lagărului de concentrare Neuengamme) la 5 octombrie și îngropați într-o groapă comună din cimitirul din Danzig-Saspe (Zaspa). Un altul, Leon Fuz, a fost recunoscut mai târziu și ucis în lagărul de concentrare Stutthof în luna noiembrie. Patru apărători care au reușit să scape și să se ascundă au supraviețuit războiului. Familiile poștașilor au fost, de asemenea, persecutate. Giesecke și Bode nu au fost niciodată trași la răspundere pentru acest episod
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
în Republica Populară Chineză au loc persecuții ale unor culte religioase, printre care și creștini. Alte culte religioase discriminate și persecutate sunt Falun Gong/Falun Dafa(care a iscat un adevărat scandal la nivel mondial în legătură cu existența a 36 de lagăre de exterminare a practicanților Falun Gong, precum și mărturii despre extragerea pe viu a unor organe pentru a fi vândute ca transplanturi), Budhiști, musulmani. Vezi: Vezi: Conform unui sondaj din 2012, 46% din își doresc ca într-o zi să trăiască
Anticreștinism () [Corola-website/Science/327709_a_329038]
-
Uniunii Sovietice de către Germania și România în 1941, România a preluat din nou controlul asupra Basarabiei, eliberată în întregime la 23 iulie 1941. În perioada războiului, zeci de mii de evrei au fost împușcați în masă, deportați în ghetouri și lagăre de concentrare organizate pe teritoriile Basarabiei și Ucrainei. Un număr mare de evrei basarabeni au fost deportați în Transnistria sau masacrați de Armata Română, Jandarmeria Română și de subdiviziunile germane și române de „curățare” Einsatzgruppe D și Eșalonul operativ. Comunitatea
Istoria evreilor din Republica Moldova () [Corola-website/Science/327718_a_329047]
-
și prefăcut în închisoare. În 1881 a fost din nou un incendiu, după care a început o nouă reconstrucție. Restaurarea a durat până în 1911. Între 1939-1945, germanii au organizat o închisoare pentru muncitori prizonieri polonezi. În 1942 el a devenit lagăr pentru belgieni, cehi, francezi și norvegieni. După 1945, castelul a devenit locul de reședință al administrației locale, aici fiind amplasate casa de cultură, biblioteci și muzee, care au fost acolo pînă în 2000. Este un castel teuton în formă de
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
Babi Iar tabăra militară de vară Sârețki. Ea a fost inzestrată în anul 1895 și cu o capelă de divizie, care a fost dărâmată după Revoluția din Octombrie. Pe locul acestei biserici a fost înălțată ulterior în timpul ocupației hitleriste poarta lagărului de concentrare Sârețki. În 1870 pe terenuri în sudul lui Babi Iar a fost amenajat un cimitir civil creștin ortodox numit Lukianovski (mai există încă cimitirul militar Lukianovski), care a fost închis în anul 1962. A existat aici un cimitir
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
8 și 11 octombrie 1941, ele vizând încă circa 17,000 evrei adunați din suburbiile Kievului și regiunile limitrofe. În cursul anilor 1941 si 1942 au mai fost împuscați aici, în masă, numeroși prizonieri de război ce fuseseră deținuți in lagărele Sarețki și Darnițki și al căror număr exact nu este cunoscut. Locuitorii Kievului au fost impresionați în mod deosebit de execuția la 10 ianuarie 1941 a circa o sută de marinari ai batalionului Dneprovsk din flotila Pinsk, care înainte de fi împușcați
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
februarie 1942, poeta Alena Teliha și soțul ei, muzicianul, cântăreț din bandura Mihailo Teliha. Au pierit uciși în măcel la Babi Iar și cinci tabere de romi. La 18 februarie 1943 au fost reluate execuțiile în masă ale deținuților din lagărul de concentrare Sarețk, între care s-au aflat și trei ori patru jucători de fotbal ucraineni din echipa „FC Start”, unii din ei probabil foști membri ai echipei de fotbal „Dinamo Kiev”. Se crede ca aceștia din urmă ar fi
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]