11,461 matches
-
conflicte mai puternice s-au ivit între răzeșii sin Buciumi și banul Nicolai Roset, ajungându-se la un moment dat cu judecată până la divanul domnesc. Buciumenii au avut anumite conflicte și cu egumeni Mănăstirii Casin care, cumpărând multe pământuri din moșia Casinului, au ajuns cu hotarul până la dealul Pochita. În prima jumătate a secolului al XIX-lea se intensifică procesul de destrămarea a modului de productie feudat, extinzându-se treptat relații noi de tip capitalist. Valea Trotusului s-a integrat pe
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
terenuri din zonă. Cu acest prilej s-a hotărât că fiecare să cedeze o porțiune de teren pentru a deschide un drum cu vitele din sat spre izlaz. Așa a aparut “hățașul”, în acest fel evitandu-se vechiul drum pirn moșia boierului. Răscoală din anul 1907 a avut un răsunet larg și în satele de pe Valea Trotusului, unde era în acel moment mare proprietar moșierul Dumitru Ionescu. Un grup de țărani din Onești, Racauti, si Buciumi înconjoară conacul boieresc, amenințând că
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
a avut un răsunet larg și în satele de pe Valea Trotusului, unde era în acel moment mare proprietar moșierul Dumitru Ionescu. Un grup de țărani din Onești, Racauti, si Buciumi înconjoară conacul boieresc, amenințând că vor intra cu forța pe moșie dacă nu li se de pământ. Moșierul Dumitru Ionescu, înfricoșat de amploarea acțiunilor, trimite din Brăila la 25 martie 1907 o telegramă guvernului, cerând grabnic ajutor. În urmă promisiunilor făcute, răsculații, n-au extins acțiunea lor, dar după înfrângerea răscoalei
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
mânăstirile căutau să atragă în viață monahala mai ales răzeși bogați iar avansarea pe diferite trepte ecleziastice depindea și de averea donata mănăstirii. Devenind călugăr și donând multe pământuri, clericul Isaia a ajuns curând stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
multe pământuri, clericul Isaia a ajuns curând stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară, slujitorii schitului erau nevoiți să treacă prin moșia boierului care pretindea o taxă foarte mare. După dificile și lungi tocmeli s-a încheiat la
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară, slujitorii schitului erau nevoiți să treacă prin moșia boierului care pretindea o taxă foarte mare. După dificile și lungi tocmeli s-a încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care boierul Aslan a cedat acel văd de moară primind în schimb 15 stânjeni în moșia Malul.In
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
treacă prin moșia boierului care pretindea o taxă foarte mare. După dificile și lungi tocmeli s-a încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care boierul Aslan a cedat acel văd de moară primind în schimb 15 stânjeni în moșia Malul.In continuare Alecu Aslan a propus un schimb: Mănăstirea Bogdana să primească acest schit împreună cu moșia lui din Racauti dar să cedeze, în schimb, o treime din moșia ei e la Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care boierul Aslan a cedat acel văd de moară primind în schimb 15 stânjeni în moșia Malul.In continuare Alecu Aslan a propus un schimb: Mănăstirea Bogdana să primească acest schit împreună cu moșia lui din Racauti dar să cedeze, în schimb, o treime din moșia ei e la Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
cedat acel văd de moară primind în schimb 15 stânjeni în moșia Malul.In continuare Alecu Aslan a propus un schimb: Mănăstirea Bogdana să primească acest schit împreună cu moșia lui din Racauti dar să cedeze, în schimb, o treime din moșia ei e la Onești. Actele de proprietate ale schitului le dețineau însă buciumenii care s-au opus acestui schimb. Din acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime din moșia acesteia din Onești, precum și Teisoara aflată în zona Buciumi. Cu acest prilej răzeșii din Buciumi au preluat pentru un timp și moară de la Ciuches. După cum reieise dintr-un act
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime din moșia acesteia din Onești, precum și Teisoara aflată în zona Buciumi. Cu acest prilej răzeșii din Buciumi au preluat pentru un timp și moară de la Ciuches. După cum reieise dintr-un act încheiat la 26 octombrie 1844, aceasta moară era stăpânita în acel
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
octombrie 1844, aceasta moară era stăpânita în acel an de buciumeni care o cumpăraseră de la Mănăstirea Bogdana cu 240 lei suma pe care „se îndatorau s-o achite în patru vadele” (rate). La rândul ei, Mănăstirea Bogdana stăpânea doar formal moșia schitului căci răzeșii din Buciumi și Racauti păstrau zapisul din 1770. Prin dania făcută la 1 decembrie 1857 de către căpităneasa Anastasia Palade, Schitul Buciumi v-a intra definitiv în proprietatea Mănăstirii Bogdana. Deoarece aceasta danie nu este iscălita de donatoare
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
păstreze încă un număr de ani. Succesorul său, Ibn Hamud s-a predat și s-a convertit la creștinism abia în 1087. După convertire, Ibn Hamud a intrat în rândul nobilimii creștine și s-a retras cu familia la o moșie din Calabria pe care Roger I i-a pus-o la dispoziție. În 1091, Butera și Noto din extremitatea sudică a Siciliei, ca și insula Malta, ultimele fortărețe arabe, s-au predat creștinilor relativ repede.
Emiratul Siciliei () [Corola-website/Science/324628_a_325957]
-
este adus la biserica Sf Nicolae preotul Ioan Petric din Zărnești. În ședința din 30 noiembrie 1841 îl aduce pe ierodiaconul Varlaam (vestit revoluționar pașoptist) să fie psalt al Bisericii. Prințul Grigore Brâncoveanu lasă jumătate dein venitul legatelor sale, al moșiilor de la Sâmbăta și Poiana Mărului să se împartă săracilor. În 1842 gândește o nouă organizare a Bisericii prin care fiecare parohie trebuia să aibă trei preoți parohi și doisprezece bărbați de încredere aleși de credincioși. În 5 noiembrie 1845 primește
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
păstreze încă un număr de ani. Succesorul său, Ibn Hamud s-a predat și s-a convertit la creștinism abia în 1087. După convertire, Ibn Hamud a intrat în rândul nobilimii creștine și s-a retras cu familia la o moșie din Calabria pe care Roger I i-a pus-o la dispoziție. În 1091, Butera și Noto din extremitatea sudică a Siciliei, ca și insula Malta, ultimele fortărețe arabe, s-au predat creștinilor relativ repede. În 1480, o flotă a
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
de Canossa, ca urmare a marelui său castel din Canossa. Matilda a fost fiica markgrafului Bonifaciu al III-lea de Toscana, conducător al mai multor teritorii, printre care Reggio, Modena, Mantova, Brescia și Ferrara. El deținea de asemenea o mare moșie pe ambele versante ale Apeninilor, însă partea cea mai consistentă a stăpânirilor sale era localizată în Lombardia și Emilia. Mama Matildei era Beatrice, una dintre fiicele ducelui Frederic al II-lea de Lorena Superioară, și a Matildei, fiică a ducelui
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
din Italia. Împreună cu aliatul său, contele Balduin al V-lea de Flandra, Godefroi de Lorena l-a silit pe împărat să înceapă negocierile de pace în 1056, iar lui Godefroi i s-a permis revenirea în Italia pentru a administra moșiile fiicei sale vitrege. Henric al III-lea a murit la puțină vreme după aceea, iar conciliul care s-a ținut sun conducerea papei Victor al II-lea la Köln l-a readus pe Godefroi sub favorurile imperiale, fie și numai
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
în Butești, ocina lui Micu al lui Bail, iar în Teleorman, mirceștii ocina pe care a dat-o Radu Banul. Cu trecerea timpului satul este amintit tot mai des. La 23 septembrie 1847, Judecătoria de Vlașca, prin sentința pentru reglarea moșiei Mircești față de proprietatea lui Ioan Arion din Călugăru, un sat vecin, precizează că moșia acestuia „"e vecină cu moșia Mircești sau Comoara"” și asa se va numi până în 1864 când satul va lua denumirea Comoara. Satul Văceni (Vâlceni sau Vlăceni
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
care a dat-o Radu Banul. Cu trecerea timpului satul este amintit tot mai des. La 23 septembrie 1847, Judecătoria de Vlașca, prin sentința pentru reglarea moșiei Mircești față de proprietatea lui Ioan Arion din Călugăru, un sat vecin, precizează că moșia acestuia „"e vecină cu moșia Mircești sau Comoara"” și asa se va numi până în 1864 când satul va lua denumirea Comoara. Satul Văceni (Vâlceni sau Vlăceni) a apărut în secolul al XVI-lea, prin hrisovul din 10 decembrie 1536, când
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
Banul. Cu trecerea timpului satul este amintit tot mai des. La 23 septembrie 1847, Judecătoria de Vlașca, prin sentința pentru reglarea moșiei Mircești față de proprietatea lui Ioan Arion din Călugăru, un sat vecin, precizează că moșia acestuia „"e vecină cu moșia Mircești sau Comoara"” și asa se va numi până în 1864 când satul va lua denumirea Comoara. Satul Văceni (Vâlceni sau Vlăceni) a apărut în secolul al XVI-lea, prin hrisovul din 10 decembrie 1536, când Radu Paisie, domnul Țării Românești
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
aflându-se Oana din Mircești și Dragnea din Vâlceni. Prin urmare se poate afirma că satul a existat înainte de această dată. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la 1 iunie 1792 se află în hotar cu Mircești, moșia era a lui Panait, căpitan de lefegii. În 1855, o altă moșie (sat) aparținea Mănăstirii Sf. Gheorghe Nou din București. După această dată satul dispare, fiind decimat de ciumă. În anul 1926, satul s-a reînființat cu țărani din satele
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
poate afirma că satul a existat înainte de această dată. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la 1 iunie 1792 se află în hotar cu Mircești, moșia era a lui Panait, căpitan de lefegii. În 1855, o altă moșie (sat) aparținea Mănăstirii Sf. Gheorghe Nou din București. După această dată satul dispare, fiind decimat de ciumă. În anul 1926, satul s-a reînființat cu țărani din satele Botoroaga și Târnava, care au fost împroprietăriți ca urmare a aplicării reformei
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
Dealul Bărbulețu (860 m), dealurile lui Coman (845,2 m) și dealul lui Iacob (708,8 m). Puternic fragmentată de rețeaua hidrografica a apei Rău Alb și a afluentului sau Bărbulețu (6 km) pe o lungime de 25 Km. Pentru moșia Barbulețu prima mențiune documentara este cuprinsă în hrisovul din anul 1574 prin care voievodul Alexandru Mircea întărește lui Neagoe și feciorilor săi moșia cumpărată le la Danciu al lui Zlate în schimbul sumei de 2300 aspri. În 1597 Mihai Viteazul întărește
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
apei Rău Alb și a afluentului sau Bărbulețu (6 km) pe o lungime de 25 Km. Pentru moșia Barbulețu prima mențiune documentara este cuprinsă în hrisovul din anul 1574 prin care voievodul Alexandru Mircea întărește lui Neagoe și feciorilor săi moșia cumpărată le la Danciu al lui Zlate în schimbul sumei de 2300 aspri. În 1597 Mihai Viteazul întărește prin hrisov domnesc lui Brașov ocina în Barbulețu partea cumpărată de la jupanița Negoslava cu 2000 de aspri și o vacă cu lapte. În
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
prin hrisov domnesc lui Brașov ocina în Barbulețu partea cumpărată de la jupanița Negoslava cu 2000 de aspri și o vacă cu lapte. În 1613 Radu Mihnea fiul lui Mihnea voievod întărește lui Neagu din Bărbulețu și feciorilor săi, parte de moșie din Barbulețu.Vatra satului Barbulețu a fost locuită permanent fapt confirmat și de prezența unei biserici pe terenul numit Grui ale cărei ruine se mai păstrau în secolul al XIX-lea. Biserică din sat cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]