12,372 matches
-
spre necunoscut. Prietenia devotată, dorința de cunoaștere și patima aventurii au trimis din nou echipajul goeletei pe mări și oceane, cu toate pânzele sus. Funcția compensatorie a literaturii a funcționat perfect în cazul lui Tudoran. Stilul său a evitat sofisticarea narativă și s-a oprit la povestea clasică, cronologică, fluentă, jules verniană, cu dese anticipări și adresări către cititor, pentru a conserva cronologia aventurii și a menține curiozitatea cititorului. Asta i-a permis o cuprindere largă și deloc prețioasă a tuturor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
al aventurii Speranței în Țara de Foc și, poate, i-au alimentat impulsurile vagante refulate. Chestiunea vasului din roman merită un excurs aici, deoarece corabia, ca simbol fundamental al literaturii lui Radu Tudoran, a constituit o stație importantă în parcursul narativ. În romanul care i-a adus autorului marginalizarea, după 1945, Un port la răsărit (1941), era vorba de un iaht, Milad, un cuter de numai 9 m lungime, cu un singur catarg, cabină centrală, două vele triunghiulare și manevrare cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
continuare. În cadrul acestei "lumi interne" a mentalului colectiv, mitul, spre exemplu (la care apelează de altfel și Borges), se comportă precum un personaj major, cu rol foarte bine definit, de agent al acțiunii propriu-zise; de fapt, el este o structură narativă, o parte vie din povestea pe care o spune o comunitate despre tot ceea ce ea este și are, despre tot ceea ce (o) poate reprezenta. Mitologia (ansamblul miturilor dintr-o cultură dată) ar putea desemna în acest caz sistemul simbologic care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
semnatari, Claude-Gilbert Dubois, cunoscut îndeosebi pentru studiile dedicate manifestărilor fenomenului în culturile renascentiste (28-35). Mitul, în accepțiunea cea mai restrânsă și mai uzuală, ar fi un mod discursiv (de expresie orală sau scrisă), încadrat: pe plan formal, printr-o tramă narativă, o "istorie" (o sumă de fapte); când ia forma poveștii, devine o diegeză (un mod subiectiv de a relata întâmplările); pe plan semantic, printr-o referință la probleme fundamentale ale existenței (prin intermediul schemelor și al arhetipurilor, care constituie o "constelație
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
comunităților, a orașelor, a popoarelor sau chiar a națiunilor - precum în cazul Romei și al Constantinopolului). Pe aceeași linie de analiză, problematica puterii întâlnește miturile de individuație identitară, care au ca figură esențială eroul (sau tipuri asemănătoare de actanți); schema narativă, absolut necesară, este cea a unei inițieri încununate de glorie. Procesul de individuație constă în explicarea statutului politic, a legii, a structurii sociale particulare − cazul cetății eterne a Romei, al fondatorului și al populației sale (vom reveni asupra lui). Alte
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
necesară, este cea a unei inițieri încununate de glorie. Procesul de individuație constă în explicarea statutului politic, a legii, a structurii sociale particulare − cazul cetății eterne a Romei, al fondatorului și al populației sale (vom reveni asupra lui). Alte structuri narative matriciale, care se regăsesc și în miturile identității, sunt cele de creație (a cosmosului, a omului); ele includ unități mitemice specifice, precum zeița-Mamă, pământul-Mamă sau materia potențatoare, zeul-Tată sau Spiritul creator. Pentru cazul marilor orașe, spre exemplu, o zeitate tutelară
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
figurală a divinității − cu acceptarea interpretărilor locale, unele marcate profund de reminiscențele credințelor păgâne. Pentru a-i sprijini pe muritorii acum penitenți să înțeleagă mesajul creștin și dogma treimii (subiectul marilor controverse teologice), propovăduitorii au adaptat structurile mitologice și schema narativă a mitului la lumea de personaje sacre sau sacralizate ale noii religii (Fecioara, apostolii, apoi martirii, sfinții etc.). Grija instituțiilor puterii pentru păstrarea caracterului universalist al creștinismului a impus, după cum atestă istoria practicilor religioase, modificarea vechilor credințe evreiești (deci particulare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Procesul de memorare nu este așadar constrâns să rămână la semnul bipolar și nici nu este supus unei cinetici imprevizibile (dificil de controlat la nivelul imaginarului colectiv). Un rol major în cadrul lui îl joacă structura mitică, tocmai datorită registrelor sale narative și simbolice, determinate și funcționale în baza schemelor. Mitul este, în perspectivă antropologică, ... un sistem dinamic de simboluri, de arhetipuri și scheme, sistem dinamic care, sub impulsul unei scheme, tinde să se realizeze ca povestire. Mitul este deja o schiță
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginarului, mitul se manifestă precum un sub-sistem cu autonomie parțială, dat fiind că el depinde de contextul în care a fost generat, precum și de cel în care este reluat; în plus, el poate da seamă de un anume specific situațional, narativ sau simbolic, indiferent când anume sau la ce nivel al discursului este folosit. Nu sistemul imaginarului interesează în principal aici, nici abordarea lui teoretică și nici analiza formelor pe care le-a luat în cadrul unei culturi anume; pornind de la contextul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și apoi către cele următoare, caut să aflu ce anume a intrat în relație cu ele și cum au dus ulterior la imaginarul medieval creștin. Comunitatea cetății, pentru că a recurs permanent în procesul de memorare a existenței sale la schemele narative ale mitului, la arhetipuri/figuri și la simboluri, a dezvoltat un imaginar cu vocație formativă, de exemplaritate, dar a și creat, pentru acest scop, noi reprezentări ale vieții, "oglindă" pentru modul comun de înțelegere din fiecare perioadă istorică. Memoria colectivă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a-și spune neîncetat povestea, astfel încât ea, "marea epopee", să-i poată salva amintirea. Aducând măștile strămoșilor în mijlocul unei procesiuni, în jurul împăratului defunct, pe granița dintre viață și moarte, cea a "prezentului", romanii adăugau în mod conștient ritualului funerar dimensiunea narativă a eroicului, "spuneau povestea", priveau trecutul glorios în/ prin ochii lui eterni. Comunitatea caută permanent cuvântul absolut despre care vorbea Borges, cuvântul care rezumă universul, rostind de pe pragul care în sine nu există, adică acest prezent, o poveste despre un
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Programele iconografice și monumentale realizate de-a lungul celor trei secole și jumătate ale principatului se axează atât asupra calităților împăratului de militar și de civilizator, restitutor orbis, cât și de constructor. Activitatea sa din afara Romei este ilustrată în frizele narative de pe columnele care celebrează cucerirea de noi teritorii și este completată de cea de edil-sacerdot. Iconografia imperială este genul epidictic din retorică trecut în registrul vizualului: omagială și circumstanțială, capabilă în același timp să păstreze în locurile centrale ale orașului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de suprem invictus și a virtuților dovedite prin "probe", dar și pentru desăvârșirea de către el însuși a modului în care i se consacră amintirea. Spre exemplu, urna cu cenușa împăratului a fost depusă chiar la baza columnei, ceea ce acordă axului narativ o valoare simbolică majoră, de o complexitate pe care nu o regăsim în istoria romană anterioară (greu de egalat și ulterior); columna era discursul despre gloria trecutului și punctul de origine al istoriei noi. Traian devenea astfel (re)fondatorul de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
păgâni din ceremonialurile funerare urbane (precum și spiritele lor protectoare). Datorită activității clericale asidue de prozelitism, susținute de basileii iconoduli și de teocrația bizantină, dar și de mai tinerele puteri creștinate, se vor răspândi în diocezele imperiului îndeosebi icoanele și iconografia narativă în frescă. Imaginea, la rândul ei, va reda sintetic și fidel conceptul de putere creștină, ca în cazul domniilor "asociate", tată-fiu (porfirogeneză), după modelul constantinian (v. fig. 26 și fig. 27: două imagini cu aceeași schemă iconografică, la distanță de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în latină cel puțin, se regăsesc două familii de cuvinte, derivate prima din temperō,20 a doua din tempestăs,21 și care conțin, în baza unei rădăcini lexicale comune, aceleași sememe, de "ordine" și "moderare" temporală. În baza unor scheme narative ce le vor încadra ulterior ca "gen" major de scriitură antică și medievală, dar mai ales ca mărturie documentară, historiae (inclusiv cronicile) recurg la decuparea timpului în secțiuni relevante, iar cu sprijinul imaginației, la reprezentarea faptelor trecute, astfel încât imaginea strămoșilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vocabularul care descrie procesele de memorare; toate procesele de memorare au un purtător comun de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme"); există, totodată, forme narative corelate acestei tipologii - narațiune, istorie, povestire, precum și roluri corespondente ale subiectului - narator, istoric, povestitor de fabule. Forța de reprezentare pentru trecut a acestui câmp sau a acestei rețele semantice este asigurată de utilitatea pentru comunitate și de funcția simbolică a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de a reda evenimentul ca printr-un ochean cu "distanță reglabilă" și de a permite aproprierea prin discurs (text și imagine) a gloriei strămoșilor. Cele câteva familii de cuvinte aflate într-o relație de determinare multiplă ajung să denumească modurile narative de reprezentare a identității, printr-o proiecție culturală și simbolică a posteriori asupra istoriei colective. Această întâlnire atât de productivă în planul interpretării are și o altă funcție care interesează subiectul cercetării de față: de determinare semantică a noțiunii de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prin cutare scenă pitoresc fioroasă de viață hoțească la 1848. Spiritual este de asemeni jurnalul călătorului francez la Balta-Albă, cu tot acel amestec bizar de evropenism maxim și primitivitate. Călătoria în Africa nu-i un simplu jurnal, ci un sistem narativ pe principiul Decameronului, în care planul exterior e mereu străpuns de planuri lăuntrice. Astfel întîlnim acolo o istorie cu bandiți italieni, pe tema monstrului sensibil, de tipul Quasimodo, detestat de lume. Veselia e agreabilă și factice, ținuta generală ușuratică și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu o petică curată, și, al treilea, suflă asupra lui pe mai multe părți, ca nici bănuială de colb să nu rămîie". Petrecerea obișnuită e "pasianțul" ori "concina prădată". Deplasîndu-se spre pătura țărănească, Gîrleanu dovedește în alte opere o tehnică narativă strânsă, sub înrîurirea lui Guy de Maupassant. O umbră de mizantropie învăluie observarea lumii de jos. În Punga, Neculai Lăptoc și nevastă-sa Safta, găsind la un sinucis o pungă, se bat crunt pentru presupusul conținut. Punga însă cuprinde patru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rezulta din claritățile psihice. A doua parte a romanului, tratând despre război, superfluă, dacă privim lucrurile epic, este remarcabilă prin viziunea personală a luptei. Campania e concepută ca un spectacol straniu, apocaliptic, de un tragic grotesc, asemănător cu tablourile primitivilor, narative, hilare, grave. Camil Petrescu este aici un mare prozator. Ridiculizarea eroicului (neconvingătoare) e împrumutată de la Stendhal. Soldații se ascund sub podețe, de frică, trași de picioare de ofițeri, un rănit cu intestinele scoase afară salută amical pe un prieten, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
două luni...” Aici este sursa actului medical pe care-l deține George Potra și ni se pare firesc să considerăm că avem de-a face cu o compilație a cuiva (mai mult ca sigur, chiar Cornelia din Moldova) după izvoare narative avute la îndemână. Înțelegem, apoi, încă o dată această tiranie a primelor impresii; așa cum i-a determinat la o atitudine fermă de ardeleni, tot astfel însemnările lui Nicolae Pătrașcu rămân în memoria tuturor celor care le-au citit. Oricum, se vede
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este, cred, una dintre sursele actului medical pe care-l deține George Potra și mi se pare firesc să considerăm că avem de-a face cu o compilație a cuiva (mai mult ca sigur, chiar Cornelia din Moldova) după izvoare narative avute la îndemână. Oricum, se vede cu ochiul liber că nu avem de-a face cu actul original, cel din 16 iunie 1889; ar mai rămâ ne posibilitatea, destul de vagă însă, ca acest act din 16 iunie 1889 să fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
and gotten at the Desire of Wm: Canynge, Esqur". (Keegan 1999: 216) Inventarea de către Chatterton a lui Rowley este, deci, bazată pe o "regresie infinită" (infinite regress) nostalgică, imitată de John Clare ulterior, printre alții (vezi în literatura modernă strategii narative similare la Borges și la Ackroyd). Astfel, "persona auctorială a lui Rowley dispare"; cu alte cuvinte, Chatterton se poate să fi fost conștient de natura palimpsestică și de mise-en-abyme a timpului și istoriei, în care orice creație de orice fel
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
asistați de societate, noi nu o vătămăm atunci cînd deșertăm povara vieții noastre. (The unfortunate fathers; Chatterton 1803iii: 229; vezi și comentariile lui Kaplan 1989: 136; precum și ale lui Taylor 1978: 250ff) Donald S. Taylor (1978: 252) vede în eroul narativ George Hinckley pe bună dreptate "idealizarea de sine a lui Chatterton" (Chatterton's idealization of himself). Argumentele de mai sus invocate în favoarea suicidului ca act deliberat par a fi inspirate din filosofia lui David Hume, deși micul eseul al gînditorului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
manifestă interes? -Cum este organizat grupul? Ce valori, atitudini, credințe etc. transpar din comportamentele participanților? -Ce interacțiuni par neobișnuite sau semnificative? -Cum se încheie activitatea? Acestea sînt direcții orientative de observare în contexte educaționale naturale și implică atît notițe neutre, narative, cît și note reflective. Este indicat ca cercetătorul să înregistreze în mod distinct firul narativ al activității observate și reflecțiile personale, subiective. Observația comportamentului uman într-un cadru natural este dificil de realizat, în multe cazuri din considerente de etică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]