60,569 matches
-
pleacă acasă. Ca de obicei, mă duceam acasă singură. Strâmbă din nas la această amintire. — Ei, și mașina asta era lângă școală. Ce fel de mașină? Ea ridică din umeri: — Nu știu mărci de mașini. Dar era o mașină mare, neagră, cu șofer în față. — El a fost cel care a vorbit cu tine? — Nu, mai era un bărbat pe bancheta din spate. M-am gândit că sunt polițiști. Cel care stătea în spate avea geamul lăsat și m-a chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
intenții față de Cehoslovacia și regiunea Sudeților. Personal, ajunsesem de mult la concluzia că de ani de zile Hitler păcălise pe toată lumea cu discursurile sale de pace. Și văzusem destule filme western la cinema ca să știu că atunci când bărbatul cu pălărie neagră se ia de tipul pipernicit care stă lângă el la bar, se pregătește de o bătaie cu șeriful. În acest caz, se întâmpla ca șeriful să fie francez și nu era prea greu să-ți dai seama că el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu un mers legănat în hol. Ea se strâmbă înapoi la mine și apoi în jos la picioarele mele: — Mata nu vezi ce-au făcut cizmele matale la pardoseala mea curată? zise ea arătând cu degetul la cele câteva urme negre pe care le lăsaseră tocurile mele. Mi-am exprimat îngrijorarea pe un ton teatral: — Poate vei reuși s-o convingi să cumpere una nouă, i-am zis. Am fost sigur că a înjurat în șoaptă înainte de a-mi spune să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pe un drum îngust care ducea într-o zonă împădurită. Am oprit mașina și m-am uitat în jur. Kindermann moțăia ușor. Mi-am aprins o țigară cu mâna tremurândă și am coborât. Bătea acum un vânt puternic și cerul negru, zguduit de tunete, era brăzdat de fulgerele argintii ale furtunii. Poate că erau pentru Kindermann. După câteva minute, m-am aplecat înăuntru peste scaunul din față și mi-am luat arma. Apoi am deschis portiera din spate și l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
care era înconjurată pe toate cele patru laturi de scaune din piele cu spătar înalt, fiecare având pe el un disc de argint cu ceea ce am presupus a fi numele ofițerului SS care avea dreptul să stea acolo. Cu uniformele negre și toată ceremonia rituală care însoțea începerea procedurilor curții, era ca și cum aș fi spionat o întâlnire a Marii Loji Masonice. Primul punct pe ordinea de zi în dimineața aceea era aprobarea de către Reichsführer a planurilor pentru dezvoltarea turnului nordic lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
SS. — Cine e, dragule? am auzit-o pe Hildegard strigând. Am urmărit-o cum vine spre ușă, căutând încă ceva în poșetă, fără a ridica privirea decât atunci când se află doar la câțiva metri distanță. Purta un costum din tweed negru, o bluză argintie din crep și o pălărie neagră cu pene care se legănau spre partea din față a capului ei precum fumul dintr-o clădire care arde. Era o imagine pe care îmi vine greu să mi-o scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
strigând. Am urmărit-o cum vine spre ușă, căutând încă ceva în poșetă, fără a ridica privirea decât atunci când se află doar la câțiva metri distanță. Purta un costum din tweed negru, o bluză argintie din crep și o pălărie neagră cu pene care se legănau spre partea din față a capului ei precum fumul dintr-o clădire care arde. Era o imagine pe care îmi vine greu să mi-o scot din minte. Când m-a văzut s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
își expun părerile în fața unei vederi pe care amatorii de sublim - cu Longin în frunte - o pot considera un exemplu: partenerii asistă la spectacolul imensității Mării Mediterane, care se întinde cât vezi cu ochii. Irizări solare, liliachii, albastre, verzi și negre ale apei magice și magnifice, suprafața ca o oglindă lucind în lumina apusurilor soare sau creste de valuri înspumate în zilele cu vânt puternic, dâre lăsate de ambarcațiunile grele ce brăzdează apele adânci sau, dimpotrivă, viziunile de apocalipsă - Lucrețiu își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ce se-ntâmplă, de-afară se auzi o voce puternică. — Nava „Bourul”, treci pe dreapta! — Hait! făcu speriat Dromiket 4. Să știți c-am deviat spre stânga! Sări la tabloul de comandă și opri nava. Apoi apăsă pe un buton negru, confecționat dintr-o substanță rară, care încă din primul trimestru al anului în curs fusese raportată și obținută peste plan dintr-o substanță refolosibilă obișnuită, cu un înalt grad de prelucrare, prin sporirea productivității muncii și-o mai bună organizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
hublou. — Gică! strigă el. Mă, Gică! Ia ieși, mă, puțin la poartă. După câteva clipe se auzi cum se ridică zăvorul și în prag apăru un bărbat gras, chel, îmbrăcat într-un costum de culoare bleumarin, cămașă albă și papion negru. Se uită cu atenție spre navă. — S-a închis, tovarăși. Reveniți mâine, zise el. — Bă Gică, sunt eu, Felix S 23. Ce dracu’, nu mă mai cunoști? — Ba vă cunosc, tovarășe Felix, da’ programul e program. Avem și noi orar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mormăi comandantul Felix aranjându-și acul cravatei. Nici n-apucară bine să se lase pe marea platformă din fața stației, unde scria cu litere uriașe în vreo douăzeci de limbi cuvântul „Welcome”, că lângă navă apăru un omuleț verde îmbrăcat în frac negru, frecându-și surâzător mâinile. Aruncă o privire scurtă spre indicativul navei, apoi spuse într-o limbă perfectă: — Fiți bineveniți pe plaiurile noastre! — Să trăiești, mormăi Felix S 23, coborând treptele „Bourului” împreună cu Getta 2. După ei coborî Dromiket 4, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Nu prea mare, surâse chelnerul. Dacă doriți prin telecomandă, trebuie să apăsați pe butoanele pe care le aveți la masă, iar dacă vreți să vă servesc eu, mi-apăsați mie butoanele pe care le am aici - și-și desfăcu fracul negru, dezvăluind un tablou de comandă fixat pe pieptu-i plin de butoane. — Eu vreau s-apăs pe dumneata, zise Getta 2. — Cu mare plăcere, doamnă, răspunse chelnerul. Apăsați cât doriți. Domnii? — Noi apăsăm pe masă, zise încruntat Felix S 23. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Ținându-se de șale, unde contractase un acumulator mai vechi, comandantul Felix S 23 se sculă cu chiu și vaiete și apăsă pe care buton vedea cu ochii, deschizând hubloul principal. Imediat, în cadrul lui apăru un tip înalt, cu barbă neagră îngrijit tăiată, ținând în mână un megalaser automat. Sări înăuntru cu megalaserul îndreptat spre ei și fluieră scurt. Îl urmară de îndată alți doi inși, înarmați și ei, unul cu ochi pieziși, asiatici, mic de statură, celălalt blond și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Getta 2 și de micul Benga, ce dormea încă în magazia navei, nu zăboviră prea mult la ciupercăria „Avântul”; luară ca amintire câteva așchii din ciuperci și, pe la 16,32 (ora Bucureștiului), „Bourul”, cu scrâșnetul specific, decola în spațiul interplanetar negru ca păcura. Nu vedeai la doi pași. Lumina farurilor, datorită puternicelor câmpuri de tot soiul pe care le străbătea, căpătase o traiectorie curbă și lumina în spate. Însă aparatele de bord, spre mândria uimită a întregului echipaj, funcționau normal, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
din întâmplare pe vitezometru. — Ia priviți, a scăzut mult viteza! spuse el cu însuflețire. Poate scăpăm. Comandantul se uită la indicator, apoi se uită pe hublou. — Da, ai dreptate. Și parcă se și zărește ceva în față. Într-adevăr, în neagra noapte cosmică se deslușea pâlpâind o veselă luminiță. Episodul 3 Fără titlu Cu cât lumina se apropia mai mult, cu atât speranțele celor doi creșteau. În plus, pentru prima oară de când se rătăciseră în câmpul de accelerație spontană incontrolabilă (EVI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Elenă Marin Alexe Cu sclipirea încremenita în priviri cerga albă își doarme visul rece și tăcut în strânsoarea brațelor iubitoare posesive și suverane ale arborilor Păsările negre dansând în ochii mei pătează neprihănita cernere cu lacrimi îndoliate în alese incrustații de filigran Inima zbuciumata sub povară gândurilor se adăpostește la focul Iubirii Lui ocrotitoare care îi săruta timid pulsul domolindu-i bătăile Ruptă de realitate urc treptele
Viscol by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83355_a_84680]
-
nici la cloșcă să nu-l pui! Îl lasă-n pacea-întîie-a lui, Că vinovat e tot făcutul, Și sfânt, doar nunta, începutul. Ajunul Paștilor, 1925 RITMURI PENTRU NUNȚILE NECESARE Când planuri sună a cădere Și găzduiești la rea putere, La neagra Damă Miriam În bande-încinsă, de dinam. Capăt al osiei lumii! Ceas alb, concis al minunii, Sună-mi trei Clare chei Certe, sub lucid eter Pentru cercuri de mister! An al Geei, închisoare, Ocolește roatele interioare: Roata Venerii Inimii Roata capului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unsuroase liniști se tescuiau sub cer. Și deslușit, cu plânsul unui tăiș de fier În împletiri de sârmă intrat să le deșire, O frângere de ghețuri, prin creștete, prin șire, Prin toată roata gloatei ciulite, răscoli. Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite, Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel. Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el. * La Isarlîk, cea albă de lespezi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trepte de mărgean! ÎNCHEIERE Stinsă liniștirea noastră (și aleasă), Isarlîk încinsă, Isarlîk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci Între poleite pietre să mi-i culci: Inima - raiaua, osul feții spân, Țeasta, nervii torși în barbă de stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale într-o dimineață! Vis al Dreptei Simple! Poate, geometria Săbiilor trase la Alexandria, Libere, sub ochiul de senin oțel, În neclătinatul idol El Gahel. Inegală creastă, sulițată cegă, Lame limpezi duse-n țara lui norvegă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și-n văzduh zărești buimacă Urâciunea cu aripe prăfuite, de sacâz. Un zigzag mai mult - și tihna însorită ți se curmă Cherlăi scurt, îți clatini capul, laba scarpină mereu: Blestemata de albină solul toamnelor din urmă, Ți-a împuns urechea neagră cu-un cercel de-aramă, greu. SELIM El a venit când, singur și mic, în pragul ușii, Îmi răcoream la vântul de-amurg obrazul-jar; Când - ghindă cafenie - picau jos cărăbușii, Când era zarea frunză uscată de stejar. Cu țâțe tăvălite
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trage ața Și sorii zornăie bănet Prin Risipitul Proxenet. Să prohodim și mai afund. Sunt un duhovnic trist și scund Ce cântă pînă-o va-ngropa: Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa. Unicu-mi dascăl, să-l mai caut? Grăsime neagră l-a-necat S-a făcut urs și din bîrloage Îmi bate toaca-n două doage. Oh, fapta secii lui de minți Cum tună-n piept și dă prin dinți Din bețe, doage și Nimica Ce rugă pentru Răsturnica! Să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
până a se turna în grele mașini teologice, parodii de sfinte mistere. Dar viața tremurătoare a artei, marea linie, marea intensitate, e departe de această impură industrie. Poezie tristă de însăși tristețea materiei, aruncată din orbitele stelelor comunicătoare, ocolește sori negri, degradați. Amănuntul e căutat, opulent și gros. Dar distribuția principalelor motive se face conform unei estetice mecanice. Estetica de covoare oltenești. Schema, ceea ce trebuie să numesc geometria calitativă a poeziilor domnului Arghezi, e cu totul oarecare. Amintesc una din poeziile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Sufletului nostru bucuros de moarte. Palid așternut e cerul cu mătasă. Norilor copacii le urzesc brocarte. Casele-adunate ca niște urcioare Cu vin îngroșat în fundul lor de lut, Stau pe țărmu-albastru-al râului de soare, Din mocirla cărui aur am băut. Păsările negre suie în apus Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzește, scuturând în sus, Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
elastică, partener fictiv, prompt în reacții. Poezia leneșe e foarte adesea o poezie vivace și coincide atunci cu stânga modernistă sau modernismul scurt. Tânărul participant, în virtutea iuțelii câștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născânde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremurat (dacă e constructivist) ori bețivana sârbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trândăvesc tot mai late în pajiștile unei preafrumoase limbi. Iar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sunt zone de vibrație joasă și înaltă, polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cum-pănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungând nălucile Penei și Ilincei, gravitând în jurul lui Pirgu, centru fictiv și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]