11,656 matches
-
că uneori se inervează (sic!, n.n.) mai repede decît e normal datorită firei pe care o are. Este pasionat de muzică, pescuit iar actualmente locuiește la cămin Împreună cu (nume tăiat, n.n.)”. Nu știu de ce cei de la CNSAS au tăiat numele nevestei mele de atunci, Luminița - Elena, dar asta-i treaba, ce să-i faci... Bine-nțeles că știu despre ce „Popovici” este vorba la fel cum știu câte ceva și despre alți „lătrători” ai Securității cu care erau populate În acei ani
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o călătorie întreagă pe firul poveștii respective, în care pacientul are și el de făcut destule ca să iasă basma curată. Deseori, pacientul a făcut ceva mai întâi persoanei care îi face vrăjile, de exemplu un soț care și-a înșelat nevasta și el trebuie să-și schimbe ceva din comportamentul lui față de acea persoană pentru ca lucrurile să se poată îndrepta. Asta în cazul cel mai simplu.” Adică, ce sau cum să schimbe în comportament? „Într-un fel, să-și ceară iertare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
spre deosebire de noi, gringas, pentru care partea amuzantă nu poate trece neobservată, este deja în meditație preceremonială, cugetând serios la rezolvarea propriilor probleme. Din ce îmi povestise Alfonso, Jose este în pragul falimentului cu compania lui de țesături, aproape divorțat de nevastă, într-o ceartă non-stop cu copiii și tocmai și-a pierdut amanta. Tot din ce îmi spusese Alfonso, Jose face ceremonia ca să și salveze atât compania cât și căsnicia; problema este că nevasta aflase de amantă și voia să dea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
compania lui de țesături, aproape divorțat de nevastă, într-o ceartă non-stop cu copiii și tocmai și-a pierdut amanta. Tot din ce îmi spusese Alfonso, Jose face ceremonia ca să și salveze atât compania cât și căsnicia; problema este că nevasta aflase de amantă și voia să dea divorț și să-i ia compania; amanta, în schimb, voia să fie doar ea în viața lui și din cauza asta îi făcuse farmece la plecare să piardă tot ce avea. Pe de altă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
au apărut în mijlocul tribului, indigenii s-au speriat la vederea camerelor strălucitoare, crezând că sunt arme și i-au omorât pe ceilalți doi din echipă. Panchita în schimb i-a plăcut șefului tribului care a decis să o ia de nevastă și a luat-o la el în casă unde a ținut-o legată o bucată de vreme. Cu timpul, Panchita a început să vorbească limba indigenă, să uite limba ei și să învețe obiceiurile tribului. A devenit o indigenă aproape
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
e : nu foarte. Trăsnelile de sitcom ale diferiților angajați (unul vrea mereu să fie luat în brațe, altul sare tot timpul la bătaie) sînt destul de amuzante, ca și situațiile clasice de farsă (momentul în care marele șef o găsește pe nevastă-sa la el în birou, unde se aștepta să-și găsească amanta), dar, în cea mai mare parte a timpului, filmul e mai curînd excentric. Deci nu e nici foarte comic, nici foarte adevărat. Nu cred că von Trier iubește
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aici nu e nici pe departe la fel de bun ca acela din Fargo. Acolo, un idiot de vînzător de mașini (William H. Macy) angaja doi infractori unul mic și nervos (Steve Buscemi), altul mare și tăcut (Peter Stormare) ca să-i răpească nevasta (scopul lui era să stoarcă de la socru o sumă mare de bani). Dar infractorul cel mic și nervos se dovedea a fi un împiedicat, iar infractorul cel mare și tăcut se dovedea a fi un măcelar. Deși contrastau și se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lliescu lucrurile devin și mai complicate. 6. GHICI CÂTE "MAME" A AVUT ION ILIESCU? Ancheta Ziua preciza, la acest capitol, următoarele: "Nestatornic în dragoste și familie, Alexandru (tatăl lui Ion Iliescu n.n.) a avut în decursul vieții sale mai multe neveste, dintre care Maria, o bulgăroaica, despre care oltenitenii spun că ar fi fost țiganca caldarareasa fără știință de carte (deși realitatea o contrazice), i-a dăruit, în 3 martie 1930, pe băiețelul Ionel, ce avea să ajungă președinte al României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mari, își fac semnul crucii și se așează să mănânce. La terminare mulțumesc Domnului făcându-și semnul sfintei cruci și rostesc către gospodina Maria „ sărut mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă” iar Costache adaugă, hâtru, privindu-și nevasta „și hazaica frumoasă”. Zâmbetul finuț al Mariei mulțumește pentru vorba frumoasă rostită de bărbat. Fiecare apoi se îndreaptă spre treburile hotărâte înainte. Costache și Mihăiță, după ce au înhămat caii și au pus uneltele în căruță, au ieșit pe poarta larg
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din Rafaila, iar aceasta, știind că „ochii care nu se văd se uită”, și-a găsit un alt flăcău, pe care tot Ion îl chema, cu care s-a împrietenit și până la urmă s-au căsătorit în Cursești-Deal, devenind astfel nevasta lui Ion Cocuz. Ion Gheorghiu aflând de măritișul Elenei, și-a găsit și el o prietenă, de data aceasta în Pungești, pe numele Ruxanda Pârțac, prietenia cu ea s-a prefăcut în dragoste, dar depărtarea mare dintre satul lui natal
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu un suman; sumanul este o țesătură făcută la stative, din lână de oaie, care se mai numește „șiac” în unele părți, acest șiac se bate și se împâslește cu lână, la piuă ca să devină mai gros, semănând cu postavul. Nevastă-sa, Marița, nu se potrivea cu el la statură, era mai înaltă, mai grăsuță iar ca deșteptăciune și gură îl întrecea cu mult pe bărbatu-său. Nu apuca acesta să spună o vorbă că era copleșit cu un șuvoi de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în lumea satelor românești. Marița fiind o fire răutăcioasă și invidioasă, nutrea ură puternică atât față de cumnată-sa Ileana, soția lui Ion, fratele lui Ghiță Ciotacu, că-și făcuse o casă mai mare, cât și în special pe cumnata Maria, nevasta fratelui Costache pentru că ea, o străină, o „venetică”, cum o numea ea furioasă, a izbutit să câștige dragostea părinților ei, Ruxanda și Ion Gheorghiu. Neputând să-și reverse furia și invidia ei asupra dușmancelor, se descărca asupra lui Ghiță, bărbatu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu au dreptul, că sunt „venetici”, așa că ce-ar fi să închei actele de vânzare cumpărare pe numele tău și te învoiești cu ei, că ei sunt adevărații stăpâni. Ghiță se gândește că nu-i chiar curată propunerea făcută de nevastă-sa dar Marița, care se aștepta la un astfel de răspuns, a purces să-l sfădească, făcându-l mototol, că nu-i bun de nimic în gospodărie și l-a îmbrobodit să facă cum zice ea, că va fi bine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Pârțac și Ileana din Armășoaia, ce să mai spun de Costache Pârțac, de Ghiță Covrig sau de-alde Vizitiu, nu am avu niciodată vreo neînțelegere. Ce să mai spun de nașul și nașa Dârdală și de ginerele lor, Pâslă cu nevastă-sa, Profira. Toți sunt oameni așezați și la locul lor. Necazuri avem numai cu îndrăcita asta de Marița carei ațâță și pe păcătoșii ei de feciori și pe soră-sa Ileana lui Melian, căreia i-a promis că-i dă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un pește. Da’ hai, intră în ogradă, să stăm oleacă de vorbă, cât curăț peștele ista; − Aș veni eu, da’ m-am jurat să nu mai calc în ograda asta și în casă de când m-am certat cu Costache și nevastă-sa Maria; − Apăi nu-i bună dușmănia între oameni, n-aduce nimica bun în viețile noastre. Dacă-i așa, am să vin eu la fântână și n-am să vin cu mâna goală ci am să-ți aduc un pește
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
discuție și situații mai deosebite. De pildă, Profira lui Ghiță Nașcu se căină că fata ei, Lisaveta nu poate ține nici o sarcină și din această pricină, s-a măritat cu un bărbat ce are o casă de copii, de la prima nevastă. De asemenea și cea de a doua fată a lor, Victoria, a pierdut două sarcini iar din a treia, deși s-a născut un băiat de toată frumusețea, acesta este amenințat să se piardă. − Tare mă tem că o să moară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de schimbat în uniformă militară. Costache gândea cu tristețe la viitorul ce-i așteaptă, el, vlăguit de puteri din cauza durerilor de spate, fără vite de muncă și acum și fără cai și cu atâtea griji ale gospodăriei. Avea noroc cu nevasta cea harnică, dar care nu mai putea munci ca în tinerețe și cu copiii rămași acasă, harnici și ascultători, care adesea îndeplineau treburi, chiar mai presus de puterile lor. Capitolul XXI Viața își urmează cursul Desfășurarea evenimentelor a decurs în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că noi am stat în cazarmă. Știți foarte bine asta. S. B.: Sigur că da, doar eram acolo. Ce-ați făcut în perioada aia, pentru că eu țin minte că toți ofițerii au stat în cazarmă? La Divizion le mai veneau nevestele la gard și le aduceau diverse lucruri și mâncare. M. M.: La mine n-a venit nimeni. Mai veneau pe la câte un major. Noi aveam mâncare. Una dintre măsurile prevăzute la alarma de luptă era alocarea automată la drepturi, aveam
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Să știți că am avut și opinii împotriva unor șefi. V-am mai spus, îmi făceam meseria dar m-am liniștit. De ce? Am avut niște reacții din ăstea acum vreo câțiva ani și, în loc să lupte cu mine au luptat cu nevastă-mea, i-au desființat funcția. S. B.: Ați mai fost pe la fosta microgarnizoană, mai știți ce este acolo? M. M.: E un parc dezafectat. S-a adunat tehnică, s-a tăiat. Eu, de regulă, nu mă duc prin locuri de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
am construit până acum. Să nu fie acesta rolul cu care am dat greș. „Cine este Efimița pentru anul 1996?”. Eu nu cred că Efimița aparține unei anumite perioade. Ea a fost, este, și va fi un anumit tip de nevastă docilă, credulă, care-și creează o imagine despre lume nu prin propriile experiențe, ci acumulând informațiile furnizate de către consortul său. Subiectivitatea Efimiței este generată de devotamentul față de un bărbat pe care-l venerează și ale cărui relatări nu sunt puse
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
că poți fi fericit chiar și într-un butoi! Că fericirea ne era umbrită uneori de faptul că eram singurii posesori de aragaz și frigider din apartament, colocatarii înscriindu-se și ei la "uzufruct" și că fiind singurul posesor de nevastă (unul din colegi era în divorț, celălalt necăsătorit) și doar doamna mea făcea curat în toate spatiile comune, astea le-am trecut cu generozitatea vârstei și a caracterului la "diverse". Prima zi în Ministerul Afacerilor Externe! N-o s-o uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sprijinul ambasadei, Fernando a reușit să încheie câteva contracte de export de faină de pește, 50% din câștig vărsându-l la partid, pe baza următoarei explicații: "Sunt sănătos, liber, am casă, slujbă, am doi copii sănătoși și frumoși și o nevastă harnică și drăgăstoasă, ce-mi mai lipsește? Banii ce-mi prisosesc mie probabil ca sunt de folos altora, așa că..." Citisem operele "Socialiștilor utopici", Coranul și Noul Testament, știam că "cine-și dă sie-și dă" și că "mai degrabă va trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pictor de peisaje marine, Aivazovski. Își amintea că pictorul spusese (repetând fără Îndoială ceea ce spusese de multe ori) că În 1836, la o expoziție de tablouri din St. Petersburg, Îl văzuse pe Pușkin, „un tip mărunțel și urât cu o nevastă frumoasă și Înaltă“. Asta se Întâmplase cu mai bine de jumătate de secol În urmă, când Aivazovski era student la belle-arte, și cu mai puțin de un an Înaintea morții lui Pușkin. Își amintea de asemenea trăsătura de penel adăugată
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un umor și o Înțelepciune bizare, cu impresionantul lui obicei de a-și netezi mustața cu două degete, de la dreapta spre stânga, degajând permanent un miros de pește prăjit: acesta provenea din misterioasa lui reședință de la subsol, unde avea o nevastă obeză și doi gemeni - un elev de aceeași vârstă cu mine și o micuță auroră Îngălată, cu ochi albaștri sașii și bucle arămii; dar cred că pe bietul moș Ustin Îl enerva Îngrozitor corvoada ascuțirii creioanelor - eu Îl Înțeleg perfect
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aferente, În romanele americane moderne), numai ideea unui asemenea act ni s-ar fi părut comică și la fel de imposibilă ca și cum te-ai culca cu o femeie fără membre. Idealul nostru era Regina Guinevere, Isolda, une belle dame nu prea nemiloasă, nevasta unui alt bărbat, mândră și docilă, modernă și iute, cu glezne suple și mâini subțiri. Fetițele cu șosete și balerini curați, cu care noi și alți băietani ne Întâlneam la lecțiile de dans sau la petrecerile de Crăciun, aveau tot
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]