11,301 matches
-
puțurile au fost folosite de către naziști pentru diverse industrii de război. Salina are un lac subteran, și noile exponate de istorie a mineritului de sare, precum și un traseu turistic de 3,5 km (mai puțin de 2% din lungimea de pasaje mină), care include statui istorice și figuri mitice sculptate în sare în trecutul îndepărtat. Sculpturile mai recente au fost modelate de artiști contemporani. De la începutul activității sale, mina a fost supusă unui regim deosebit de drastic în privința exploatării, utilizându-se cele
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]
-
umede; unele dintre specii se întâlnesc în zone aride de mare altitudine ori pe malurile stâncoase sau în tundră. În avifauna României sunt răspândite nouă specii de codobaturi și fâse, care sunt în general migratoare, mai rar sedentare sau de pasaj:
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
întinderi de ape în vecinătate (în apropierea Deltei Dunării etc.). Este un oaspete de vară; sosește mai târziu și pleacă mai târziu decât barza albă. Pe lângă populațiile mici ce cuibăresc în România, se întâlnește în special toamna, ca specie de pasaj, când migrează în Africa, la sud de Sahara.
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
este mult mai grav și mai sinistru. Unii îl consideră ca fiind ultimul "Scherzo de groază" al lui Mahler. Greutatea emoțională a simfoniei este rezolvată într-o ultimă parte lungă ce incorporează și leagă împreună muzică din părțile precedente unde pasajul introductiv al simfoniei, acum transferat cornilor, este răspunsul ce calmează puternica disonanță ce a zguduit sfârșitul primei părți. Muzica flautului solo auzită după scena funerară introductivă revine pentru a încheia simfonia într-un mod pașnic și, neașteptat, în gama principală
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
au contribuit inevitabil la numirea străzii cu apelativul de "Graben". Extinderea orașului Viena s-a manifestat prin urbanizarea inegală pe ambele părți ale "Graben". Pe latura de nord, clădirile sunt încă neregularizate și astăzi și nu există decât un mic pasaj către Biserica Sf. Petru, "Jungferngässchen". Pe latura de sud, cinci străzi sunt construite într-un mod regularizat în secolul al XIII-lea: "Obere Bräunerstrasse" (azi Habsburgergasse), "Untere Bräunerstrasse" (Bräunerstrasse), "Färberstrasse" (Dorotheergasse), "Laderstrasse "(Spiegelgasse) și "Reifstrasse" (Seilergasse). Cea mai mare parte
Graben (Viena) () [Corola-website/Science/328635_a_329964]
-
romanul "Sanctuarul" a avut parte de o primire bună în rândul cititorilor, editorii au îndemnat-o pe Bradley să scrie încă o carte în cadrul seriei. Deoarece starea sănătății autoarei se deteriorase considerabil și nu-i mai permitea să scrie decât pasaje scurte, Paxson i-a sugerat să împartă cartea în trei secțiuni, fiecare acoperind o perioadă de circa douăzeci de ani, dintre care prima să reprezinte o continuare a finalului "Sanctuarului", iar ultima un prolog al "Negurilor", descriind copilăria Vivianei. Pentru
Doamna din Avalon () [Corola-website/Science/328636_a_329965]
-
e întrerupt preț de fracțiune de secundă, iar când revine, toți oamenii în costume de dans sau aproape goi, fac mișcări haotice, luând poziții neobișnuite sau făcând mișcări erotice. Videoul durează de obicei 30-35 de secunde. Acompanierea muzicală, constiruie un pasaj din singleul "Harlem Shake", a muzicianului american Baauer. Se crede că lungimea scurtă a videourilor este una dintre cheile de la popularitatea a acestora.
Harlem Shake () [Corola-website/Science/328701_a_330030]
-
Pentru că nu I s-a supus lui Allah acesta a fost exilat din paradis și numele i-a fost schimbat în Satan (Saytan). Djinnii sunt frecvent menționați în Coran, Surah 72 (Surat al - Ginni ) purtând numele Djinnilor și fiind un pasaj despre aceștia . O altă Surah (SURRAT al Nas) menționează Djinnul în ultimul vers. Totodată în Coran se menționează că Muhhamad a fost trimis că profet “pentru oameni și Djini” și că profeții și mesagerii au fost trimiși către ambele comunități
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
iar președintele Colegiului Ideologic (Costel Constantin) acceptă să-i publice romanul " Gânduri pentru mai târziu", acordându-i și un avans. Hélène (Natașa Raab), o altă fostă iubită, îl consideră un colaborator al regimului. Ea îi spune că trebuie suprimate câteva pasaje din carte pentru ca aceasta să fie publicată, dar scriitorul refuză. În urma refuzului său, Consiliul Ideologic amână publicarea cărții, refuzând să-l mai plătească pe scriitor. Raynal îi trimite un memoriu guvernatorului în care îi scrie că este nevoie de schimbări
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
regăsite”, în revista "România literară", anul V, nr. 41, 1972). Călătoria a fost descrisă parțial de autor în însemnările din volumul autobiografic "Viață, poezie, proză!... Confesiunile lui Darie" (Ed. Eminescu, București, 1975, pp. 75, 123, 128 și 231). În câteva pasaje din primul volum al ciclului miscelaneu " Rădăcinile sunt amare" (pp. 87, 208-209 și 214-216) există, de asemenea, unele referiri la Nicu Filipovici, persoana care i-a servit ca model pentru personajul Diplomatul („a cărui viață o trecusem pe scurt într-
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
nantez Aristide Hignard (1822-1898) și avocatul "Émile L.", a cărui identitate a rămas multă vreme o enigmă. Astăzi se știe că este vorba despre Émile Lorois, deputat francez născut la Vannes în 1831 și avocat în baroul din Paris. În pasajul păstrat este vorba despre mitologia scandinavă și despre problema alegerii unor parteneri potriviți de călătorie, cele trei personaje care sunt menționate fiind Aristide H., Émile L. și baronul de Rothschild. Acest roman neterminat a fost scris de Jules Verne în preajma
Opere inedite ale lui Jules Verne () [Corola-website/Science/328846_a_330175]
-
cazul la toate fortificațiile din antichitatea târzie. Trei dintre turnurile de colț încă mai există, doar al patrulea, de la extremitatea de sud-vest, fiind distrus în preajma lui 1550 după ce fusese erodat de apele mării. Accesul la turnuri se făcea printr-un pasaj amenajat în grosimea zidului ca nivel superior. "Cardo"-ul este prelungit la sud de răscruce cu "decumanus" printr-o curte alungită, pavată, bordată de arcade și măsurând 27 de metri lungime pe 13,50 lățime: multă vreme cunoscută sub denumirea
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
de înălțime. Podiumul, și el octogonal, adăpostește o criptă boltită cu diametrul de , și se prelungește către vest pe o distanță de circa pentru a susține veranda intrării. Pe muchia sud-vestică a acestei extensii se găsește descrierea de a unui pasaj ce permite accesul la criptă dinspre vest. Această criptă, care era aerisită prin trei fante situate aproape de partea superioară a podiumului, nu avea probabil niciun rol formal și nu putea fi locul de depunere a sarcofagului lui Dioclațian. Interiorul său
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
lui Jupiter care era Heracles între figurile sculptate pe cornișa exterioară, dar și a fulgerelor de pe cea interioară, sunt în acord cu această ipoteză. Ca și podiumul mausoleului, cel al templului conține o criptă, în care se pătrunde printr-un pasaj îngust aflat în spate. Funcția sa nu este cunoscută. În spatele verandei monumentale a intrării ce formează muchia de sud a Peristilului se găsește Vestibulul, o mare cameră circulară (rotondă) cu un diametru de de și o înălțime de . Pereții săi
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
pe zi. Zona rezidențială propriu-zisă a palatului corespunde unei fâșii de lățime aflată imediat în spatele fațadei sudice. Aceste apartamente se sprijină pe un ansamblu de încăperi subterane cu arcade, cu o înălțime de până la . Intrarea principală se găsește în prelungirea pasajului sudic al Vestibulului, cu o cameră mare dreptunghiulară (31 × ) în continuarea arhitecturală a Peristilului. Această încăpere, luminată de ferestre aflate la înălțime, era, probabil, acoperită cu arcade semicirculare, și lega Vestibulul de la nord cu galeria lungă a fațadei sudice, unicul
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
ora 10, Martel și Gaupillat s-au îmbarcat, au parcurs "lac de la Pluie (Lacul Ploii)", "Grande Pendeloque(Sală Țurțurilor)", strâmtoarea "Pas du Crocodile (Pasul Crocodilului)", "Lac des grands Gours (Marele lac permanent)"(actualul punct terminus pentru turiști), "Passage des étroits (Pasajul strâmtorilor)", "Tunnels (Tunelele)". Ei fac cale-ntoarsă la al 34-lea lac permanent, la aproximativ 2 km de la puțul de acces. Pe 9 septembrie 1890, la ora 14, Martel, camarazii săi din 1889 la care se adaugă Louis de Launay, profesor
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
președinte al Societății de expoatare a avenei de la Padirac, anulează interdicția lui Martel pentru a-i mulțumi astfel lui Guy de Lavaur că i-a făcut posibil accesul în avena Saint-Sol (galeria din amonte a grotelor Lacave). Lavaur găsește un pasaj dincolo de cota terminală a lui Martel din 1900. Pe 14 și 15 septembrie 1938, de Lavaur revine împreună cu Robert de Joly. Acesta reușește să treacă de o nouă barieră care îi va purta numele și prelungește cu 400 m cartografierea
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
din 1962, "Chaos Ascar (Haosul Ascar)", situat în amonte pe "Affluent de Joly (Afluentul râului Joly)". După aproape un kilometru ei se lovesc de un nou haos. În aprilie 1983, Jean-François Fabriol și Michel Durând reușesc să descopere un nou pasaj în acest haos, care va fi numit în continuare "Chaos Fabriol (Haosul Fabriol)". Dincolo de acesta se întinde "Boulevard Durând (Bulevardul Durând)" pe o distanță de 1400 m cu un mare depozit paleontologic și preistoric că surpriză: coarne de cerb, oase
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
apă în vecinătate, în Deltă și pe litoral. În România este prezentă subspecia "Streptopelia turtur turtur". Ne vizitează în sezonul cald; toamna migrează în cartierele de iernat din Africa Centrală. În perioada de primăvară și toamnă apar și populații de pasaj ce cuibăresc mai spre nord. Nu este o specie amenințată și figurează pe lista IUCN ca specie cu risc scăzut, dar declinul populației în unele țări a fost în 1970-1990 de 50%. Cauzele scăderii numărului de populații sunt: Turturica este
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
Fugaciul de țărm ("Calidris alpina") este o pasăre circumpolară migratoare limicolă de talie mică din familia scolopacidelor ("Scolopacidae"), ordinul caradriiformelor ("Charadriiformes"). În România este o pasăre de pasaj. Au o lungime de 17-21 cm, anvergura aripilor 32-36 cm, greutatea 40-60 g. Vara au abdomenul negru, spinare ruginiu-roșcată cu pete negre. În timpul iernii, abdomenul devine alb, spinare cenușie. În zbor se observă o bandă albă pe aripă și coada
Fugaci de țărm () [Corola-website/Science/329517_a_330846]
-
după care își iau zborul și o iau de la început într-un loc apropiat, o metodă distinctivă de a-și căuta hrana, permițând recunoașterea lor de departe. Emit un strigăt „tiip" sau „triip" nazal. În România este o pasăre de pasaj întâlnită în special pe litoral și lângă apele dulci din Dobrogea, venind din tundra eurasiatică, unde cuibărește. Unele exemplare pot fi observate și peste vară, dar nu clocesc la noi. Mici stoluri rămân și iarna pe litoral românesc. În România
Fugaci de țărm () [Corola-website/Science/329517_a_330846]
-
afecta timpul zilei atunci când jucătorul va ajunge la destinație. Ciclul este dat pe repede-înainte atunci când Snake fumează o "Phantom Cigar", un tip de trabuc electronic; un ceas de mână Seiko digital va apărea pe ecran pentru a număra timpul. Acest pasaj de timp va face ca jucătorul să analizeze mișcarea forțelor inamice din zonă, precum schimburile și rutele individuale de patrulare. Efectele de vreme, precum furtunile de nisip și ploile, vor afecta și ele mediul prin, de exemplu, reducerea vizibilității sau
Metal Gear Solid V: The Phantom Pain () [Corola-website/Science/334875_a_336204]
-
aflat pe teritoriul municipiului Sibiu. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 143469.225. Ansamblul este format din următoarele monumente: Ansamblul Azilului se compune din mai multe clădiri care închid la mijloc 6 curți interioare legate între ele prin pasaje boltite înguste. Cel mai vechi corp este situat paralel cu strada Azilului și se considera că datează din sec. XIII-XIV. Clădirea prezintă, înspre curte, o loggie de la un capăt la altul, suprapusă, formată la parter din arcade simple, căzând pe
Ansamblul Azilului din Sibiu () [Corola-website/Science/334927_a_336256]
-
Maria cu Pruncul, arsă la rândul său într-un incendiu ulterior. Aniconismul islamic capătă anvergură odată cu dezvoltarea școlilor de jurisprudență islamică ("fiqh"), care se consideră cele mai ortodoxe autorități religioase și predică un islam legalist, autoritar și arid. În diverse pasaje din Coran, Dumnezeu cheamă pe oricine să compună o scriere asemănătoare textului sacru, acest lucru fiind imposibil, datorită perfecțiunii și inimitabilității Coranului ("„Dacă ei spun: „El l-a născocit”, spune: „Aduceți o sură care să fie lui deopotrivă și chemați
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
o funcție ritualică, ceremonială, sesizabilă în al-Andalus cu ocazia sărbătorilor religioase islamice - "‘id al-fițr" sau "‘id al-aḍḥă". Modernismul nu s-a eliberat complet de influențele preislamice, astfel încât "qașīda" a reapărut în secolul X în contextul neoclasicismului dominant. Deși păstra monorima, pasajul introductiv, numit "nasīb", era mai restrâns și făcea vagă referire la iubita absentă, iar "madḥ"-ul sau elegia se caracteriza, în general, prin hiperbolă. Ecourile neoclasicilor arabi precum al-Mutanabbī s-au propagat până în al-Andalus, unde poeți precum Ibn Hănī al-Andalusī
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]