15,863 matches
-
se distinge prin tonul vehement, prin mărturisirea obiectivelor editoriale, sugerate încă din articolul-program al revistei: La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și în legiuirile noastre"229. Specificul limbajului politic din presa românească a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stat român. Dacă existau evrei stabiliți de multe generații printre români, mai ales la sud de Milcov, majoritatea erau imigranți veniți din Galiția, din Imperiul habsburgic, în ultimele decenii, și care dădeau încă dovadă de puțină adaptabilitate față de noua lor patrie. În schimb, evreii spanioli (sefarzi) erau în largă măsură adaptați societății românești"322. Conform recensământului din 1899, în România existau 269.016 evrei. Constituția din 1866 interzice musulmanilor și evreilor dobândirea cetățeniei, acest drept fiind rezervat numai străinilor de religie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
față de elementul substituit, contribuie la creșterea coeziunii articolului. Spre deosebire de clasa deicticelor, caracterizată prin referință exoforică (noi, astăzi, ei ș.a.), în cazul pro-formelor, referința este endoforică (intra-textuală), situându-se la nivel frastic: În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta (s.n.) trebuie cercetată mai cu deamănuntul și din mai multe puncte de vedere"363. În categoria pro-formelor pronominale și adjectivale, o pondere însemnată
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și stropite din când în când de lacrimi; breaslă organizație a patrioților de meserie; cabazuri lingvistice; cacografie ortografie; cabuzan lepădătura societății; caracter catonian, problematic, moale ca ceara; căldare a patimilor; cioclovină slugă politică; clasă istorică, pozitivă, superpusă, feneanților; clică fără patrie, fără naționalitate certă; craidon curtezan, scos din cutie; erige proclamarea României în regat; feneanți trăiesc direct și indirect din munca poporului; frază cuvinte care aleargă pe stradă; fripon lipsă de caracter, implacabil; galopin intermediar în serviciul străinilor; industrie de palavre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a fost rău; numai ce au făcut ei este bine"415. Graba cu care clasa politică românească preia modelele Apusului suscită reacția jurnalistului care atrage atenția că totul se limitează la: Aceeași vânătoare de funcții și câștig, aceeași pretextare a patriei și libertății pentru interese personale, aceeași mizerie care vine fatal la un popor ce-și începe viața prin instituții improvizate de dinafară, sau de străini, sau de uliță, și care n-a cunoscut că orice progres adevărat nu poate fi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
amplu studiu intitulat " Creditul mobiliar", introducerea în țara noastră a unor instituții bancare falimentare în țările apusene: "Proiectându-se înființarea unei bănci în compania numită Credit Mobiliar, avem în România spectacolul comic de-a vedea foile invocând când naționalitatea, când patria, când libertatea, pentru a recomanda publicului întreprinderea aceasta. (...) Publicul, văzând pe de-o parte o companie de nume atât de cunoscute, pe de alta zgomotul produs prin ziare, înclină a crede că e vorba d-un institut de aceeași utilitate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Basarabia", în care Eminescu demonstrează apartenența românească a ținutului Basarabiei, printr-o incursiune în trecutul istoric al acestei provincii, ajungând la concluzia că "acel pământ nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimenea de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc"433. Pe aceeași linie, a logicii exemplului, se înscrie transfigurarea hagiografică a destinului unor personalități istoric atestate 434. Nume precum Matei Basarab, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare sau Al.I.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
național român. Tonul vehement este sugerat încă din articolul program, semnat de C.A. Rosetti: La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și în legiuirile noastre"486. Publicație de factură politică și literară, Românul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Pentru gal, provincia rămîne o noțiune îndepărtată și adesea abstractă. Orizontul său politic este în mod fundamental cetatea de care depinde, adică un teritoriu delimitat, în sînul căruia un centru urban grupează activitățile politice: în afară de Roma, aici este adevărata lui patrie. Trei categorii de statut. Aceasă patrie se înscrie într-un ansamblu de valori definite de Roma în funcție de statutul juridic al cetăților, repartizate în trei categorii. Prima, cetatea *peregrină, se referă la popoarele ținute la distanță de dreptul roman sau latin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îndepărtată și adesea abstractă. Orizontul său politic este în mod fundamental cetatea de care depinde, adică un teritoriu delimitat, în sînul căruia un centru urban grupează activitățile politice: în afară de Roma, aici este adevărata lui patrie. Trei categorii de statut. Aceasă patrie se înscrie într-un ansamblu de valori definite de Roma în funcție de statutul juridic al cetăților, repartizate în trei categorii. Prima, cetatea *peregrină, se referă la popoarele ținute la distanță de dreptul roman sau latin. Supuse fiscalității imperiale și legii provinciale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu mai vorbim între noi despre hughenoți, nici despre papiști; aceste cuvinte sînt interzise prin edictele noastre. Să se stingă de asemenea animozitățile din inimile noastre. Cînd nu va mai exista edict pe lume, dacă sîntem francezi, dacă ne iubim patria, familiile noastre, pe noi înșine, aceste lucruri trebuie de acum încolo să fie șterse din inimile noastre. Nu mai trebuie să fie decît un steag între noi. Cine va fi bun francez, îmi va fi concetățean, îmi va fi frate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îmbrățișați cu toții, să nu aveți decît o inimă și un suflet. Sîntem mici, dar să fim mîndri că ne putem lăuda că dăm vecinilor noștri acest bun exemplu, în ciuda răutății secolului, exemplu de fidelitate față de regii noștri, de dragoste față de patria noastră, în fine de grijă față de noi înșine." Mémoires et Corespondance de Duplessis-Mornay, Paris, 1824-1825, t. XI, p. 30-31. Sentimentele pe care le exprimă Duplessis-Mornay în acest frumos discurs de deplîngere și de fraternitate, sînt decisive pentru acelea ale imensei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de rege (lit de justice) pe care parlamentarii o declară ilegală. Ludovic al XVI-lea ripostează exilînd parlamentul la Troyes. Un compromis permite întoarcerea lui în octombrie, în aplauzele poporului, care vede în magistrați pe adversarii despotismului ministerial și părinții patriei. Pentru a curma această obstrucție, ministrul de justiție Lamoignon încearcă, în mai 1788, o reformă inspirată din cea a lui Maupeou, care se lovește de o opoziție generală, dar ambiguă, fiecare revendicînd pentru sine controlul puterii regale. Alianța este deci
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
persoană și nu pe grupare, parlamentul de la Paris cere, la 25 septembrie, ca stările să se reunească la fel ca în trecut, fiecare grupare avînd un singur vot și același număr de deputați; de pe o zi pe alta, popularitatea părinților patriei se prăbușește. În sfîrșit, la 27 decembrie, regele decide dublarea stării a treia; ceea ce nu este decît o jumătate de măsură, pentru că nici o decizie nu este luată în privința votului pe persoană sau pe grupare. În primele săptămîni ale lui 1789
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
necreștină (document 1, p. 261). Informarea cetățenilor devine o preocupare majoră și cluburi și societăți populare devin locurile de lectură a unei prese care vrea să îndrume masele. Visul unei instrucții publice care i-ar învăța pe oameni dragostea de patrie și ura împotriva tiranilor animă planurile de reformă. O politică a limbii se afirmă; ea vede în limba franceză limba națiunii și în dialect pe cea a obscurantismului, ba chiar a trădării (document 2, p.262). La Paris, în sfîrșit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în genunchi în fața peretelui cocioabei în care fuseseră prinși caii lor. Un pluton al detașamentului luă armele și cei doi căzură împușcați după ce și-au făcut semnul crucii și au rostit aceste cuvinte: "Să mori pentru Dumnezeu, să mori pentru patrie, aceasta este moartea oricărui spaniol". Commandant Parquin, Souvenirs, prezentate de Jacques Jourquin, Paris, Tallandier, 1979 Denis-Charles Parquin (Paris 1786-Doullens 1845) a străbătut cînd era tînăr Europa întreagă ca ofițer de cavalerie ușoară al armatei napoleoniene. Sub monarhie, el l-a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
profund pedagogic, permite o anumită democratizare a culturii, datorită școlii: primul editor al epocii nu este oare Hachette, editor de cărți școlare? Enciclopediile și dicționarele se înmulțesc; este astfel pusă la dispoziția marelui public o cultură centrată pe ideea de patrie și de construire, pe cît de necesară, pe atît de irezistibilă, a națiunii franceze în jurul datei far de 1789. "Mica presă" ieftină și în tiraje foarte mari Le Petit Journal, Le Petit Parisien, Le Matin și Le Journal scot, toate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
socială s-a format. O găsim pretutindeni; ea se arată tuturor privirilor clarvăzătoare; ea se întîlnește în toate mediile, la toate nivelurile societății. Ea este cea care, ajungînd să aibă avere, notorietate, capacitate, competență, crește bogăția, resursele, inteligența și nervul patriei. Aceste pături noi formează democrația; ele au dreptul de a-și alege, de a-și oferi cea mai bună guvernare, adică forma de guvernămînt cea mai potrivită naturii lor, tendințelor lor și intereselor lor. În democrație, adică într-o stare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
20 de abțineri declarate, "dă puteri depline guvernului Republicii, sub autoritatea și semnătura mareșalului Pétain, în vederea promulgării, prin unul sau mai multe acte, a unei noi Constituții a Statului francez. Această Constituție va trebui să garanteze drepturile muncii, familiei și patriei. Ea va fi ratificată de națiune și aplicată de către Adunările pe care ea le va fi creat". Asigurările date parlamentarilor, care crezuseră că fac, prin acest text, din Pétain, bătrîn octogenar, un simplu sindic de faliment, se spulberară încă din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de putere atunci când acest cuvânt are cea mai mare frecvență de apariție În discursurile politicienilor: „putere”, „mare putere”, „superputere” etc. ? Giacomo Leopardi (1798-1837) scrie: „De multe ori, ba chiar cel mai adesea, dorința de glorie este luată drept dragoste de patrie. De pildă, pe seama acesteia din urmă este pusă neclintirea grecilor la Termopile[...]. Marele imbold al popoarelor 34Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres tehnic 42 antice era pe de o parte gloria promisă celui ce se jertfește pentru patrie, pe de altă parte rușinea aceluia care refuza să se jertfească; de aceea, precum mahomedanii se expun morții, sau chiar o caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel anticii, În speranța și chiar certitudinea gloriei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel anticii, În speranța și chiar certitudinea gloriei, căutau moartea suferința etc. și este evident că, făcând astfel, ei erau Însuflețiți de iubirea de sine, nu de cea de patrie, de vreme ce Își căutau moartea uneori chiar atunci când aceasta nu era nici necesară nici utilă”37. Rezultă că din punct de vedere psihosocial omul acționează motivat de voința de afirmare față de semeni și voința de putere. Stimularea managerială a acestor persoane
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de putere atunci când acest cuvânt are cea mai mare frecvență de apariție În discursurile politicienilor: „putere”, „mare putere”, „superputere” etc. ? Giacomo Leopardi (1798-1837) scrie: „De multe ori, ba chiar cel mai adesea, dorința de glorie este luată drept dragoste de patrie. De pildă, pe seama acesteia din urmă este pusă neclintirea grecilor la Termopile[...]. Marele imbold al popoarelor 34Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres tehnic 42 antice era pe de o parte gloria promisă celui ce se jertfește pentru patrie, pe de altă parte rușinea aceluia care refuza să se jertfească; de aceea, precum mahomedanii se expun morții, sau chiar o caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel anticii, În speranța și chiar certitudinea gloriei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
caută, În speranța paradisului care, după credința lor, Îi urmează, tot astfel anticii, În speranța și chiar certitudinea gloriei, căutau moartea suferința etc. și este evident că, făcând astfel, ei erau Însuflețiți de iubirea de sine, nu de cea de patrie, de vreme ce Își căutau moartea uneori chiar atunci când aceasta nu era nici necesară nici utilă”37. Rezultă că din punct de vedere psihosocial omul acționează motivat de voința de afirmare față de semeni și voința de putere. Stimularea managerială a acestor persoane
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]