12,874 matches
-
fi vorba despre boieri curteni, ultimului de pe listă, dregătorului Domokos revenindu-i, probabil, rolul de inițiator în declanșarea conflictului dramatic. Din nefericire (pentru mine) piesa este scrisă în germană, limbă din care, până la aceste adânci bătrâneți, n-am izbutit a pricepe decât vreo trei cuvinte (foreiber, tischlaifer, schlaffwagen), așa că, până se va tocmi tâlmaciul necesar, nu pot emite nici măcar obișnuitele aproximații. Prozele însă, sunt caligrafiate (cu tuș, îngrijit, zici că-i scris cu "italic" la computer!) în românește. N-aș zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
simt eu, iar stările mele de poezie nu mă înșeală. Când termin cu cititul și scrisul poeziei, mai croșetez, și o fac frumos, un fel de dantelă, din papiotă de ață albă, firul vieții au botezat-o fetele care se pricep, și lucrând și gândind la spusele celor care apreciază, așa îmi trece timpul mai ușor. Da așa trece timpul, nu mă trec eu, cum ar vrea să zică unii, să mă descurajeze... Anii mă apasă, e drept, dar eu, iată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
bun mai era, serios, inginer cu studii temeinice, serviciu în vreo două locuri, iubitor de soție și de copii, un intelectual cum nu erau mulți prin părțile locului. Făceau un cuplu perfect, că și doamna avea școală destulă și se pricepea în orice. Rămasă cu doi copii s-a sacrificat pentru ei, cum numai ea și câțiva vecini știau sau își puteau da seama. Când fii ei s-au căsătorit și fiecare s-a dus la casa lui, mama le-a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
chem lângă mine și pe Ursu. Încerc să-i arăt și lui acea arătare mare, în patru labe, care se proiecta în zare. Dar nu-l pot face în ruptul capului să se uite și el într-acolo și să priceapă vreo primejdie. Toate gândurile se strâng valvârtej într-unul singur, negru, înfricoșător: iaca și lupul! Vine să mi se arate în carne și oase. Vrea să-mi dovedească faptul că există, că umblă și ziua, spre seară, chiar pe câmpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
părea că lua fuga mea drept o joacă. Se oprea, câteodată, în fața mea, mârâia ușor și-ncerca să se ridice în două labe, ca atunci când ne hârjoneam, ca doi copii zburdalnici. Eu încercam să-l fac atent, să vadă, să priceapă, să înțeleagă primejdia, care ne păștea pe-amândoi; când mă răsuflam, încercam să-l chem lângă mine, să-i întorc botul spre arătarea care venea pe urmele noastre; dar el, o făcea pe prostul, nu reacționa nici într-un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
păștea pe-amândoi; când mă răsuflam, încercam să-l chem lângă mine, să-i întorc botul spre arătarea care venea pe urmele noastre; dar el, o făcea pe prostul, nu reacționa nici într-un fel, nu înțelegea, nu vedea, nu pricepea nimic; și faptul acesta mă scotea din sărite! Cine mi-a spus mie că el simte primul, după miros, apropierea dihaniei, că dă alarma cu mult înainte ca omul să bănuie despre ce-i vorba? De ce tăcea? De ce se hârjonea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aduce pe la Sirețel, dac-am făcut sau nu serviciul militar apoi, aflând chiar de la fata lui că în luna următoare urmează să fim încorporați la oaste, a prins a sporovăi și-a ne dojeni: D-apoi, voi, măi flăcăilor, după cât pricep eu, n-aveți încă nici caș la gură cum se zice pe la noi și vă cam zburdă prea de timpuriu gândul după fuste... Se vede treaba că nici părinții voștri nu v-au ținut în hățuri și că, lăsându-vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ia spuneți-mi, ce-i cu voi, cum vă descurcați?... Și-a luat-o mai întâi în brațe pe cea mai mică, pe Mălina, pe mamae-ta; dar ea s-a tras înapoi, a început să plângă, nu-l recunoștea, nu pricepea ce vrea omul acesta, iar celelalte două, Verona și Floarea, s-au șters repede cu dosul palmei pe locul unde le pupase pe obraz. Și Vasile era și dânsul descumpănit, de-această întâlnire. Și se tot uita, când la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai curând porunca. Fiindcă, în caz contrar, li se tăiau și lor capetele pe aceeași buturugă. Și-au dat ei, sfetnicii lui Timur Lenk, până-n seară, în toate cele patru colțuri ale pământului, sfoară, să vină toți cei care se pricepeau să picteze ori să sculpteze, să-și încerce norocul, fiindcă tezaurul lui era mai mare decât aveau toate statele lumii laolaltă, iar fata frumoasă-frumoasă, că te treceau fiorii când o vedeai și n-aveai chip să mai trăiești o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Judecata de-Apoi, s-ar putea vedea așa ceva. Și Timur Lenk s-a foarte bucurat de una ca asta: a stat, le-a pozat ca model, în poziții fel de fel, cum i-au cerut și el cum s-a priceput fiindcă dorea ca tabloul său pentru posteritate să rămână un lucru ideal, ceva fără egal, nici până la dânsul, nici de-atunci și până astăzi. Ei, și-ntr-adevăr, fiecare dintre cei prezenți și-a încercat norocul, venind cu lucrarea în fața împăratului, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
rămână un lucru ideal, ceva fără egal, nici până la dânsul, nici de-atunci și până astăzi. Ei, și-ntr-adevăr, fiecare dintre cei prezenți și-a încercat norocul, venind cu lucrarea în fața împăratului, cum fusese învoiala dintru început, atât cât s-a priceput. Iar eu n-am să vi le pot înfățișa și explica pe toate, fiindcă, măi nepoate, mi-ar trebui cel puțin 50 de tomuri groase, cât ultima enciclopedie britanică. De aceea, cred mai nimerit să vă relatez sumar doar trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
L-ai prins pe Dumnezeu de-un picior! Ziceau unii. Dacă ești suficient de abil și diplomat, dacă știi să ți-o aliezi, ajungi unde nici nu visezi... Hai! Hai! Te joci cu focul! Să știi că, până ce-ai să pricepi tu, încotro bate dânsa și ce vrea, îți iese pe ochi norocul unei astfel de companii... Poți să-i faci și curte, că bărbatul e ocupat și s-a săturat de multă vreme de dânsa... Dar, fii atent!... Bibicule, dumneata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
obligat să așteptăm mai la urmă fiindcă înaintea noastră s-au urcat câteva delegații oficiale, de "boși" rotofei, importanți, grei. Locurile noastre s-au nimerit mai în spate, la coada aeronavei. De-abia când am străbătut plafonul de nori am priceput dezavantajul. Ni s-a părut că aeronava mergea și dârdâia din toate încheieturile, ca o rablă veche de mașină pe-o arătură cu bulgări mari. Trepidațiile ne amețeau și răscoleau toate măruntaiele, încât ne-am pregătit și grăbit să scoatem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dar și în privința confortului nu mai există, s-a șters aproape orice diferență dintre sat și oraș; dar, pe de altă parte s-o pot face încercând să-i explic verbal, dar făcând și unele desene pe hârtie spre a pricepe noțiunea de mahala. La noi îmi explică Gertrud a fost o legislație în această privință, care a devenit o cutumă, un obicei, care se respectă cu strictețe. Adică, în vederea acelei politici de relativă egalizare, cel puțin jumătate din locuințe sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care ne stingherea și ne strângea ca o menghină tainică, nevăzută. Am luat în mână paharul și-am sorbit ceea ce mai rămăsese în el. Bătrânul Stransky mi-a imitat gestul, a plesnit din buze, scoțând un fel de "oh" nu pricepeam dacă e pentru picăturile sorbite ori pentru datele statistice prezentate, care nu erau favorabile pentru un polonez apoi a umplut ambele pahare, a fixat bine dopul la sticlă și a pus-o în bufețelul de la bibliotecă, zicând ca un părinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care l-a refuzat cuviincios, dar a acceptat să devină ales al obștii ca prefect a fost sufletul și creierul acțiunii de organizare a noii instituții. Cu hărnicia și modestia unei albine el a adunat și ordonat cum s-a priceput tot ce-a putut strânge, încât, prin 1940 muzeul său număra peste 7000 de piese. Era vorba de: mărturii arheologice, documente, hrisoave, monede, ceramică, unelte, arme, podoabe, manuscrise, cărți, reviste, sigilii etc., etc. Printre piesele rare se aflau: ocaua lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Dimpotrivă. Deși coana Zitta îi strunea și intervenea des, interesându-se dacă-au fost ascultați, dac-au luat note, răspunsul lor era aproape același: "lasă mamă..." Dar nici părinții nu-i controlau și ajutau fiindcă nici nu s-ar fi priceput însă nici ei nu se zbăteau să treacă altfel decât ca gâsca prin apă. Atât. Corina era o frumusețe spontană, rebelă, sprințară și foarte "belă", căreia-i fugeau ochii după băieți de prin clasa a IX-a. Era un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se încadrase la o fabrică de încălțăminte în oraș. Se încurcase însă cu o doctoriță măritată. Îi păpase acesteia o sumă frumușică de bani, șterpelită zicea lumea la jocuri de noroc. Dar când soțul acesteia a deschis ochii și a priceput ceea ce târgul știa de mai multă vreme, nu s-a lăsat până când nu l-a băgat la zdup pe vreo doi ani. Bineînțeles că i-a cerut și a încasat și banii pierduți, pe care Bițu a trebuit să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-o zi-două mă reîntorc și eu...! M-am dus la doctorul de gardă, de-alături: Ce știți despre fratele meu? Atât cât știi și dumneata. Dar la tomograf ce s-a văzut? Cât e de grav? Mare lucru n-am priceput. Imaginea e destul de neclară. O să vedem cum evoluează. Facem tot ce putem... L-am vizitat și-a doua zi, duminică. Maricica, sora de la Sasca venise și ea. I-a adus un buchet de bujori. Și el i-a mulțumit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
puțin o săptămână. Mă gândeam că Andrei nu-i sudor de meserie, și nici eu nu sunt, dar ca ciocănari cu vechi state de serviciu prin tot felul de cazangerii și hale de construcții sudate, s-ar cuveni să ne pricepem cât de cât. Poate că nici Laur nu s-ar Încurca cu Încropeala asta chinuită de grilaj, Însă după câte văd ea ține de competența lui Andrei, pe care uite-l foindu-se În armura asta de piele de porc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
zi, ce-ți atrăgea fără să vrei atenția asupra acelei prezențe fragile, sugerându-ți că În ciuda oricărei evidențe el e adevăratul stăpân. Și totuși nu era decât un fecior de bani gata, docil și lesne de manevrat, taică-su se pricepuse să-l dreseze și să-l păstreze așa, dar nu-i puțin lucru că a avut cu ce. — Păi și mașina aia, vere, și i-a mai luat și-un apartament cu trei camere În Drumul Taberei, tot În blocu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aici, domnu’ Golea. — Ce impresie v-a făcut romanul meu? — Domnu’ Golea, mi-e greață! Vă rog să mă credeți că mi s-a făcut pur si simplu greață! De o jumătate de oră discutăm și tot nu vreți să pricepeți! Femeia asta nu mă Înghite și nu mi-a citit romanul, de vreme ce evită să-mi spună ceva despre el. Și la ce naiba l-ar mai citi, dacă cel mai devreme vara viitoare. Au trecut deja trei veri. De câte ori mă vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i dau o mână de ajutor. Apa din căldarea cu porumb bolborosea În jurul unei rezistențe de cupru meșterite de el, de care nu m-am mai atins după ce a dat cu mine de pământ În câteva rânduri. Doar el se pricepea s-o bage-n apă și s-o scoată fără să se curenteze. — Iar e bine, iar mâncăm. Strig către tine, Sfinte al Sfinților, hrănește-mă. Țipătul scurt Îi ridică pentru două secunde privirea În tavan. Nu-ți prea place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Înapoi din calea șoaptei mele și a privirii ochilor mei dați peste cap, evaluând niște sâni nu mai mari decât pumnii lui Viorel, ițindu-și sfârcurile prin tricou. — A studiat de toate, spuse iritată. Dar cel mai bine văd că se pricepe la camioane. Remarca răutăcioasă a acestei femei-șnur nu-l descumpănește Însă pe tovarășul meu. — Mă pricep, deoarece am studiat și tehnologia construcțiilor de mașini. — A studiat, cunoaște, ți-am spus doar. E căptușit cu de toate. — N-a avut noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu mai mari decât pumnii lui Viorel, ițindu-și sfârcurile prin tricou. — A studiat de toate, spuse iritată. Dar cel mai bine văd că se pricepe la camioane. Remarca răutăcioasă a acestei femei-șnur nu-l descumpănește Însă pe tovarășul meu. — Mă pricep, deoarece am studiat și tehnologia construcțiilor de mașini. — A studiat, cunoaște, ți-am spus doar. E căptușit cu de toate. — N-a avut noroc În viață, Îl căinează sincer Viorel. — Medicină am făcut aproape un an! — De ce doar un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]