13,067 matches
-
fiecare plătise sume mari pentru dobîndirea tronului lor și trebuiau să scoată profituri din investiția făcută. Impozitele erau mari, iar obligațiile țăranilor deveniseră excesiv de împovărătoare. Timpurile erau într-adevăr grele. Sub domnia lui Caragea corupția era atît de mare, iar proasta guvernare atît de păgubitoare, încît acesta a fost nevoit să fugă din țară, fiind înlocuit cu Alexandru Suțu, care a sosit însoțit de optzeci de rubedenii și de o suită de opt sute de oameni, printre care și o gardă albaneză
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o pace conciliatoare. Cîștigurile teritoriale ale Rusiei au constat în controlul asupra Deltei Dunării și într-o fîșie de-a lungul graniței caucaziene. A fost însă impusă o despăgubire foarte mare, pe care Imperiul Otoman aflat într-o situație financiară proastă a resimțit-o profund. Pe lîngă aceasta, au fost reconfirmate prevederile Tratatului de la Akkerman. Prin articolul X, Poarta accepta statutul autonom al Greciei. Tratatul asigura de asemenea deschiderea Strîmtorilor pentru navele comerciale rusești și garantarea comerțului liber pe tot cuprinsul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de aceasta. Șeful statului era Othon; el administra problemele bisericii printr-un Sfînt Sinod, ai cărui membri erau numiți de rege. S-a făcut și o încercare de reformă a mînăstirilor, dintre care multe se aflau într-o situație extrem de proastă. Cele cu mai puțin de șase călugări au fost închise, iar proprietățile lor au trecut în stăpînirea guvernului. Una dintre cele mai dificile chestiuni cu care s-a confruntat regența era organizarea unei armate naționale care să poată asigura atît
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dintre conducători și dintre adversarii puternici ai acestora. Sprijinul marilor puteri strica și echilibrul de forțe din cadrul imperiului. Interferența era întotdeauna doar în sprijinul creștinilor. Nici un stat străin nu susținea cauza musulmanilor, cu toate că aceștia erau afectați în aceeași măsură de proasta funcționare a administrației otomane și de represiunea violentă a stăpînirii creștine. Poarta nu putea face mare lucru în această situație. Ea nu dispunea de puterea militară care să împiedice amestecul străin și nu era în stare să facă ordine nici măcar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
preluată de stat. Pentru nobili, soluția ideală a problemei agriculturii ar fi fost deplina emancipare a țăranului, proprietatea asupra pămîntului rămînînd în mîinile lor. Situația din agricultură a ajuns în stare de criză la sfîrșitul deceniului al cincilea datorită recoltelor proaste din 1845, 1846 și 1847. Chiar și înainte de 1848, o parte din țărani refuzau să-și îndeplinească obligațiile. Clasa lor rămînea extrem de slabă. Nu existau grupuri organizate și nici lideri recunoscuți. Revoluțiile viitoare aveau să fie conduse de membri ai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
istoriei ulterioare a Bulgariei. Evoluția mișcării naționale bulgare a fost firește foarte mult influențată de evenimentele descrise anterior, în primul rînd de revoluția grecească și de reformele otomane. La începutul secolului al nouăsprezecelea, situația din ținuturile bulgare fusese realmente foarte proastă. Efectele prăbușirii autorității centrale a Constantinopolului fuseseră dezatruoase. Statul banditesc al lui Pasvanoglu instituit la Vidin și incursiunile cîrjalilor devastaseră regiunea situată la nord de Munții Balcani. Ulterior însă, situația s-a îmbunătățit considerabil. Negustorii și oamenii de afaceri bulgari
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sîrbilor era național, nu social. Agenții lui Garašanin urmăreau unirea celor două provincii cu Serbia și nu promiteau introducerea unei reforme radicale în agricultură. Problema aceasta era totuși esențială pentru majoritatea populației. În ciuda reformelor, condițiile de trai ale țăranilor rămăseseră proaste. Alcătuind 90 % din populație, țărănimea, atît cea creștină cît și cea musulmană, era supusă unor obligații grele. Faptul că moșierii aveau aceeași origine națională și vorbeau aceeași limbă ca și cei care le munceau domeniile nu contribuia cu nimic la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de șes din centrul țării. În munți era încă în vigoare sistemul tribal. Datorită acestei situații, chestiunea unei reforme agrare sau a drepturilor țăranilor nu va deveni o problemă majoră pînă după primul război mondial. Situația din mediul rural era proastă. Existau numeroase colonii albaneze în România, Egipt, Bulgaria, Statele Unite și la Constantinopol; existența coloniilor din sudul Italiei a fost deja menționată. Împotrivirea albanezilor față de reformele Tanzimatului era de așteptat. Ca și bosniacii, notabilii albanezi musulmani erau nemulțumiți de oficialii importați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bucura de un prestigiu considerabil. Prințul era un om extrem de capabil, dar nu avea bineînțeles nici o legătură cu problemele Balcanilor și nici o experiență în privința guvernării constituționale. Între timp, puterile aprobaseră instituirea unei administrații în Rumelia Răsăriteană, care reprezenta cel mai prost rezultat al unei colaborări internaționale. În aprilie 1878 a fost emis un Regulament Organic, produsul unei comisii mixte, reprezentanții britanici, italieni, habsburgi, francezi și ruși elaborînd fiecare cîte o secțiune a acestuia. A rezultat un document alcătuit din 495 de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ocupat, invadat de cărnuri. Chiar le cresc țâțe, burtă ca la gravide bărbaților de acest tip. Nu li se acordă ocazia de a-și dovedi respectul de sine. Nu li se acordă decât sarcini mărunte, infime, să schimbe o chiuvetă proastă cu una și mai proastă, furată de la slujbă. Sunt priviți de femeie ca niște mecanisme. Îi pui undeva și funcționează. Sau nu. Dar de cele mai mult ori, n-au de ales. Pe cuvânt. Rămâne o problemă deschisă cum poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
le cresc țâțe, burtă ca la gravide bărbaților de acest tip. Nu li se acordă ocazia de a-și dovedi respectul de sine. Nu li se acordă decât sarcini mărunte, infime, să schimbe o chiuvetă proastă cu una și mai proastă, furată de la slujbă. Sunt priviți de femeie ca niște mecanisme. Îi pui undeva și funcționează. Sau nu. Dar de cele mai mult ori, n-au de ales. Pe cuvânt. Rămâne o problemă deschisă cum poate fi afirmată masculinitatea în condițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
scrisese despre cartea mea în scârbă. Uite că scrisese, tot era bine, pentru că putea să o ignore. Pentru mine e o victorie, chiar dacă o tratase cu un fel de greață superioară. Nu vreau să spun că îmi făcuse o cronică proastă. Nu, nu e cazul absolut deloc, dar o tratase cu un aer de superioritate deranjant, de tipul: ia, dom’le, cine morții mă-sii e nea Caisă ăsta? O citise sceptic, pregătit să demoleze, apoi, deși văzuse că nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
schimba aproape nimic. Din moment ce totul e ficțiune, atunci orice e permis. Am vrut să mă joc, pur și simplu, când am substituit persoanele. Surpriza a venit ceva mai târziu, când o absolventă de Litere mi-a făcut o cronică foarte proastă. Cum era prima cronică mai nasoală pe care o încasam, am vrut s-o cunosc și io pe respectiva. Cu cei care m-au lăudat, n-am vorbit întotdeauna. Am evitat. Întâmplarea a făcut ca fata să fie corector la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
io despre Nae Stabiliment. Știe să găsească o semnificație în orice sfârâiac de fapt. Odată i-a sărit dintr-un ciocan, sau șmol, asta fiind denumirea corectă, i-a sărit un șpan în picior, pentru că a dat așa, ca neamul prost. N-a simțit decât o arsură, o fulgerare. Apoi a văzut la radiografie în gambă o așchie care oricând o putea lua la vale pe crac și cine știe unde se mai oprea. O pișcătură, atât a simțit. Acum zicea că, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
descopăr corpul, vedeam că am PĂ (păr). OCHI, MÂNA erau deja cuvinte pe care le pronunțam impecabil. Temporalizam chiar. Descopeream că există un MÂINE. Că poți spune mâine. Capeți dreptul ăsta. Aici se opresc notațiile maică-mii. După care, obicei prost, am început io să scriu despre ceilalți. Să-i țin sub observație. 16. Șăfu Apropo de cum dracu’ pot să scriu, îmi amintesc că aveam în liceu un coleg care mă fascina. Mă facinează și acum. Șăfu era un personaj atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cel mai bine. Dacă-l priveai din avion, n-ai fi crezut cu nici un chip că e doar în liceu. Părea incredibil de matur. Cu mult mai matur. Exagerat de matur. O barbă răsucită, pufoasă, năclăită pe sub urechi. Barbă crescută prost, neuniform, în toate direcțiile, nehotărâtă. Figură de copil bărbos. Surâs calin, naiv. Când încerc să mi-l aduc în minte, îl văd întotdeauna în câte o dimineață rece, venind spre școală. Spre liceu. Ar trebui să vi-l desenez. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dus prin spate, a oprit la budă și-a dat jos haina și l-a bătut pe Șubi de l-a umplut de sânge. L-a făcut varză, l-a căsăpit. N-am văzut prea bine fazele. Aveam un loc prost. Era înghesuială ca la circ. Toată școala aflase. Interesant cum se răspândește informația. Am văzut doar la un moment dat peste capetele ălora că Șubi rămăsese numai în tricou. Cât exces de zel, îmi ziceam, dar, de fapt, Șăfu îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dispărut. Și porumbeii. Să tragi cu praștia. Și să n-ai nici o satisfacție că piatra aia s-ar îndrepta undeva. Că s-ar deplasa. Sus, peste câțiva rugi de muri, peste cătină, măceșe. Piatra nu avansează. Mergem pe islaz. Teren prost, denivelat. E unul cu caprele. Îl alungăm p-ăla cu caprele lui d-acolo. L-a mințit Jderilă că, dacă vrea să se facă căprar, trebuie să fută-n cur niște capre. Așa trebuie. Dacă vrea. E mare islazul, are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
toți au fost uimiți că am reușit și io să produc ceva. Că m-am dovedit util. Că i-am făcut tema lui Grasu. Asta cred că trebuie să vă mai spun. Aveam mai demult tendința de a-i considera proști pe toți. Toți avem pornirea asta până la urmă. Nefiresc ar fi să ne fie străină. Doar legumele se încadrează aici. Între timp, se vindecă. Pornirea. Trece. Și eu sper că m-am vindecat. Asta s-a întâmplat atunci când EI, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
distorsiune a informației poate duce la catastrofe. Faptul că eu am lucrat în presă demonstrează cât de aiurea e lumea noastră. Și asta mă scârbește. Woody Allen spunea: cum te poate iubi cineva când tu ai o părere atât de proastă despre propria persoană? Știi cât ești de meschin și, în consecință, vei avea o părere și mai proastă despre ei. Dacă pe mine mă iubește cineva înseamnă că e un prost. Io nu merit afecțiune. Abia acum încep să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
e lumea noastră. Și asta mă scârbește. Woody Allen spunea: cum te poate iubi cineva când tu ai o părere atât de proastă despre propria persoană? Știi cât ești de meschin și, în consecință, vei avea o părere și mai proastă despre ei. Dacă pe mine mă iubește cineva înseamnă că e un prost. Io nu merit afecțiune. Abia acum încep să-mi dezvolt simțul de observație. Să privești oamenii. Să-ți dai seama sau să te întrebi ce ai putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ăștia, cu Pif și Bălănescu, scriu. În absolut e cam același lucru. Cam același impuls turbulent declanșator. Bem și ne văităm. Fericiți că putem fi triști. În bodega asta infectă a unui actor de comedie. Gras și un om de proastă calitate. Câteodată vine pe aici și mănâncă până borăște. Când îl văd cum halește, îmi spun că n-o să mai bag în veci ceva pe sub nas. Ca la filmele porno. Primele minute, ai regula tot pe o rază de zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu mașina lui Cosmin, o lasă pe bancheta din spate, și el vorbește cu Cosmin despre calculatoare și alte prostii, despre mașini, motoare, lucururi pe care ea nu le înțelege. O lasă cu femeia lui Cosmin, cu Clara, o fâță proastă. Se aude zgomot. Rodica pleacă la serviciu și nea Titi face cafea. Miruna vrea și ea cafea. Chiar acum. În momentul ăsta. Aș risca să mă întâlnesc la bucătărie cu Rodica și să aibă loc un dialog jenant despre patul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
găsit la biserică - era duminică și astfel se explică -, i-au măcelărit, au mai rămas doar câțiva moșnegi, boșorogi netransportabili, la slujbă. Nu se prea vorbește despre acel eveniment, pentru că i-ar pune pe cei de aici într-o lumină proastă. Ce gene le-au lăsat lor acei infirmi, boșorogi, știindu-se că pe atunci rar se cununau doi tineri din sate diferite? Și ce zestre genetică au sătenii, în consecință? E o enigmă la mijloc. Singura explicație ar fi că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din garderoba cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]