11,679 matches
-
de a căror fascinație poetul nu încetează să se lase ispitit. Satul său nu devine însă un locus amœnus decât atunci când este trecut prin filtrul anamnezei ce poate readuce ființa poetică aproape de stadiul infantil: Atingem blând cu pleoapa dimineața/ Și rana curge-ncet peste priviri/ Călătorind ni se subție viața/ Și-adânc ne îngropăm în amintiri.// Și deodată fulgerul ne-ncearcă/ Pe gândul cel mai tăinuit, firește,/ Spre-acasă pașii vor să ne întoarcă:/ Simțim, copilăria ne-ndumnezeiește" (Acasă). Altminteri, spațiul rural
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
atâta trudă iată-l însămânțat de viu/ Sub unghii fuge iarna să-l ocrotească-n floare/ Țăranu-și face-n taină din pâine un sicriu.// În lacrima-i aprinsă se leagănă un prunc/ De casa câmpului se-apropie cu teamă/ Cu răni în palme și pe pleoape, e năuc;/ În răstignirea nopții aude câmpia cum îl cheamă.// Împodobit de trudă, iată-l întulburat cum crește,/ Zidit de ochiul lunii, cu iarba pe obraz./ Din umeri mușcă grâul, în pleoape-i viscolește./ De
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
transcendere a terestrului. În mai multe rânduri, feminitatea este asociată, blagian, luminii, așadar vieții și cunoașterii ("Pe-aprinse palisade te zdrențuie lumina" sau "Ascunde-ncet lumina-n căușul palmei tale/ Cât iarba din privire va da în spic tăcut/ Absente răni stelare nu-ți fie piedestale/ Abia sosit sfârșitul devine, în grabă, început"). În fine, bărbatul se jertfește, fără preget, pe altarul animei, văzute în termeni aproape mistici: Pe trupul tău de tânără femeie / Emoții tari precum parfumuri rare/ Se-aprind
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fapt, în suferință se ghicește, mai mult decât conștiința lucidă a durerii predestinate, intuiția imposibilității de a trăi altfel și implicit de a o schimba. Cu recuzita și simbolistica specifice (pe de o parte, puști și gloanțe, cuie și bastoane, răni și alte forme de tortură psihică și fizică; pe de altă parte, porumbelul, corbul și tigrul, ca avataruri ale identității sau alterității), textele recompun liric un destin christic ale cărui dureroase "noduri" trebuie citite ca trepte ce pregătesc actantul poetic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Viața studențească", "Tomis", "Tribuna", "Evenimentul" (Iași), "Monitorul" ("Ziarul de Iași") ș.a. Cărți de poezie: Punctul de sprijin, Editura Junimea, Iași, 1971; Nocturne, Editura Junimea, Iași, 1975; Pentru cine exist, Editura Junimea, Iași, 1979; Poezie deschisă, Editura Junimea, Iași, 1984; Ascunsa rană, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Poezii din secolul trecut, Editura Junimea, Iași, 2002; Atâta verde peste cerul alb, Editura Tipo Moldova, Iași, 2006. Volume de publicistică și proză poetică: Cuvinte încrucișate, Editura Cronica, Iași, 1996; Mătrăguna dulce, Editura Timpul, Iași, 2001
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
scriiturii lui Nicolae Turtureanu vor avea o finalitate bine camuflată într-o retorică elegantă, adesea plurietajată: echivalența dintre poezie și ritualul sacrificial. Lăsându-se în voia torturii creației (undeva apare imaginea unei autoflagelări, un volum întreg se numește chiar Ascunsa rană ș.a.), poetul poate să își sublimeze fericirea secretă a dicțiunii de sorginte sacră în rugăciune: "Doamne, abandonează-mă-n cuvânt" (Starea vremii). O altfel de rugăciune este, în sine, lirica erotică a lui Nicolae Turtureanu. O mărturisesc, în poemele de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lirica erotică a lui Nicolae Turtureanu. O mărturisesc, în poemele de dragoste incluse în Punctul de sprijin (Editura Junimea, Iași, 1971), Nocturne (Editura Junimea, Iași, 1975), Pentru cine exist (Editura Junimea, Iași, 1979), Poezie deschisă (Editura Junimea, Iași, 1984), Ascunsa rană (Editura Helicon, Timișoara, 1996), Poezii din secolul trecut (Editura Junimea, Iași, 2002), notele mistice, înfiorările carnale trecute în extaze, pâlpâirile melancolice datorită cărora clipele de împlinire în doi devin forme de revelare a transcendenței. Toate contrazic diagnosticul mai vechi, pus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Prevalează însă frumusețea "de nepătruns" a femeii, "sfârșirea sălbatică" prelungită în imaginația ce refuză întotdeauna moartea imaginii. Chiar când scrie aparent ludic sau incantatoriu, uzând mai ales de intertextul folcloric, de cel eminescian sau arghezian ("Îngere, îngere/ lasă să sângere/ rana din mine/ până la plângere./ Binecuvântă/ și o descântă/ pe cea înfrântă./ Vino cu steaua/ lină, pe neaua/ ca un polei./ Fă să mă doară/ în miez de iarnă/ ca și de vară/ stingerea ei/ Cum ea își duce/ semnul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era cel mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și cea care știe tot, un gînd de copil și unul de martir? Dragostea are blazonul ei, și contesa l-a descifrat în taină. Mi-a aruncat una din acele priviri ascuțite care seamănă cu strigătul unui bolnav lovit în rană: era în același timp și rușinată, și încîntată. Ibidem, pp. 90-91 c) permit personajelor, dar mai ales naratorului, prin așa numita "tactică de deplasare", să exprime tabuul contactelor fizice așa cum îl analizează Leyla Perrone-Moisés (1980, p. 308), plecînd de la comparația
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pînă sus la gît, închizînd bine geaca cu un zgomot de fîșîit de stofă ruptă sau șuieratul unui bici pe piele, gîjîitul aerului ce iese din gîtlej [...] sunetul fin, de mătăse al vîrfului de cuțit ce lasă în urmă o rană prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua"4. B. Sistarea iluziei referențiale Se realizează printr-o ignorare sau manipulare a reperelor tradiționale. Acesta este rolul aserțiunilor referențiale contradictorii: (77) Sînt singur aici, acum, la adăpost. Afară
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
organizarea secvenței (planul textului). c) Arătați că există în acest text mai multe izotopii. (p1) Mîrțoaga era lungă și deșirată, cu picioarele împleticite, cu coama rară, cu copitele roase, cu potcoavele clămpănind; pofilul îi rupea coada; pe crupă avea o rană care îi sîngera. (p 2) În șaua din care aproape că nu se zărea, tras în spate de o valiză și avînd în față o geantă mare de scrisori trecută pe după armătură, stăpînul său stătea sus cățărat și ghemuit precum
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
potrivită naturii copilului. Ideea era exprimată însă de un pedagog care nu nesocotea exigențele vieții sociale. 6 REORGANIZAREA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ Îndată după încheierea celui mai distrugător război pe care-l cunoscuse omenirea pînă atunci, în timp ce popoarele își vindecau rănile și visau la o viață pașnică, statele își îndreptau atenția spre școală, cu un interes sporit față de perioada anterioară. Le obligau la această atitudine mai ales cerințele dezvoltării economiei distruse de război și adîncirea procesului de democratizare în cele mai multe țări
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
suntem obligați să ne prelungim șederea. Nu vom putea deci să vă fim alături duminică. Sunt mai bine de trei săptămîni de cînd Suzanne a avut un accident 10. A căzut pe sticlă în oraș și și-a făcut o rană adîncă la mîna dreaptă. După multă suferință, abia începe cicatrizarea. Tocmai i s-au scos ultimele copci. Eu nu mă simt grozav. Și m-am consumat mult cu accidentul ăsta. Sper totuși că ne vom putea întoarce acasă curînd"11
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de libertate, a voinței care nu se pleacă înaintea puterii oarbe, a cugetului drept care se opune implacabil nedreptății. Tinerii aceștia nu pot fi, desigur, aceiași care au luat cu asalt sediile partidelor istorice, silindu-i pe locatari, vechi militanți cu rănile încă nevindecate, să se refugieze în tancuri. Nu pot fi nici figurile demențiale, scoase parcă dintr-un album lombrozian, care au spart ferestrele de la Președinția Consiliului, au molestat pe ostașii de gardă, au distrus bunuri de preț, fără să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prin Eminescu, Iorga, Pârvan, dacă e să amintim doar câteva nume de neocolit. Ultimului i s-a dus poate cel mai departe preocuparea atunci când vedea în Clio pe "zâna devenirii gândului", iar în istorici niște buni samariteni meniți să lege rănile sângerânde ale omenirii. Fără ea, lumea ar fi condamnată la "întunericul unei singure vieți". În terapeutica salvării, istoria era chemată să joace, după Pârvan, un rol de seamă, nu mai puțin important decât doctrinele pe care le prezentase într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Cranii sfărâmate de paturi de armă, trupuri străpunse și prăbușite sub 93picioarele celor care vin din urmă. Facle și urlete. Explozii de obuze care să doboare rânduri întregi. Știu că voi muri, dar mă întreb dacă voi putea îndura fizic rana care-mi va sfâșia trupul. Și un gând stăruie, plutind peste toate, ca o întrebare: pentru mine anume cum va fi? glonț... baionetă sau explozie de obuz? În elaborarea compunerii, vei avea în vedere: -sursele de inspirație ale romanului; -ilustrarea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
a atacat pe turci noaptea cu numai câțiva oameni, pe care i-a condus el însuși. După ce s-au întors din luptă, potrivit cronicilor rusești, ,,pe aceia care fuseseră răniți în față i-a făcut cavaleri. Dar pe cei cu răni în spate a ordonat să fie trași în țeapă de jos în sus, spunând: Nu sunteți bărbați, ci femei". Și când porni din nou împotriva turcilor, se adresă armatei sale în felul acesta: Cine se gândește la moarte, să nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
chipurile persoanelor cunoscute. Dacă li se oferă doar indicii vizuale, ei nu sunt În stare să recunoască persoanele iubite, prietenii, celebrități din fotografii sau (În unele cazuri) propria imagine din oglindă. Se pare că acest sindrom se manifestă În urma unei răni fizice asupra creierului. Și totuși apare atât de rar, Încât oamenii de știință nu au putut stabili vreun pattern comun (Yin, 1970, 1978). În astfel de circumstanțe, studiul de caz individual este un design de cercetare adecvat oricând se descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
unei părți a trupului omenesc, în locul însușirii/calității/acțiunii (cap, frunte, tâmplă - metonimii pentru cugetare/inteligență/rațiune; inimă - metonimie a sensibilității, a bu nătății etc.; ochii, figurând metonimic cunoașterea contemplativă; gură, buze - simboluri metonimice pentru Eros și Logos; carne, sânge, rană - metonimii ale ființei biologice; mâinile, figurând prin metonimie dexteritatea, picioarele, agilitatea etc.) sau a materiei/substanței din care este făcut un obiect, în locul obiectului: Sălbaticul vodă en zale șin fier (G. Coșbuc); Domniță din țară bârsană, / Lumină sunt, inimă, rană
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rană - metonimii ale ființei biologice; mâinile, figurând prin metonimie dexteritatea, picioarele, agilitatea etc.) sau a materiei/substanței din care este făcut un obiect, în locul obiectului: Sălbaticul vodă en zale șin fier (G. Coșbuc); Domniță din țară bârsană, / Lumină sunt, inimă, rană. (L. Blaga); pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? / Nuți este carnea sufletului jind? / Nuți este sângele a neuitare?/ Un lemn de cruce ai în fiecare; / pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? (H. Bădescu); Dintrun bolovan coboară / pasul tău
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că mă înșală.), de exemplu, fixează intriga, sugerând un conflict psihologic și unul cognitiv (nevoia devoratoare de a ști adevărul). Romanul războiului înlocuiește aceste conflicte cu cel ontologic: Știu că voi muri, dar mă întreb dacă voi putea îndura fizic rana caremi va sfâșia trupul. Evoluția acestor conflicte se realizează prin selectarea unor episoade cu maximă relevanță în destinul eroilor (principiul substan țialității) a unor momente semnificative pe care memoria afectivă lea „decupat“ din realitatea trăită. Item 2: prezentarea, prin referire
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cochetează cu Grigoriade, marchează intrarea lui Ștefan sub zodia Erosului ca suferință. Evocarea nopții de 15 februarie, când, întors de la Azuga, nuși găsește soția acasă, urmată de o despărțire torturantă și de împăcarea fragilă (cap. 5, Între oglinzi paralele), redeschide răni dureroase în sufletul lui Ștefan. Este reliefat astfel un spirit dilematic și orgolios ce refuză până și ideea că este gelos. Întâlnirea cu Ela la Câmpulung (cap. 6, Ultima noapte de dragoste) îi aduce eroului certitudinea că femeia iubită îl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întro ruptură irevocabilă, acutizată de circumstanțe istorice nefaste. În primul rând, destinele celor trei orfani constituie tot atâtea argumente că, indiferent de gradul de vinovăție sau de nevinovăția părinților care nu mai vor sau nu mai pot săși crească fiii, rănile din sufletul de copil nu se închid niciodată și iertarea sau uitarea sunt imposibile: Nici eu, nici fratele meu - afirmă Gelu - nu ne cunoaștem părinții. Întrun fel, aceasta este infirmitatea noastră. Imposibilă este și întoarcerea (mitul fiului risipitor este deconstruit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de puncte) Influența tehnologiei asupra relațiilor interumane Analizând coordonatele vieții omului modern, observăm cu ușurință că existența zilnică ne este populată de obiecte inteligente, produse ale progresului tehnologic galopant ce marchează istoria recentă. Consider că prezența tehnologiei în lumea contempo rană este un fenomen complex și controversat, care influențează, în mare măsură, relațiile interumane. Mă gândesc, mai întâi, la detractorii tehnologiei, autoproclamații „puriști“, care denunță mecanicizarea vieții și alienarea individului asaltat de aparate, cerând cu vehemență asanarea spațiului public și privat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]