11,525 matches
-
rele decât ale țăranilor și ale meșteșugarilor: la oraș, mai mult de o treime dintre copii mor de foame sau din cauza bolilor înaintea vârstei de cinci ani; printre ei este și cazul a trei dintre cei șase copii ai unui refugiat politic german recent debarcat la Londra după eșecul Revoluției de la 1848: Karl Marx. Progresul se manifestă și în privința rapidității călătoriilor: în 1850, motoarele cu aburi încep să înlocuiască pânzele în transportul călătorilor, al mărfurilor și al informațiilor. Telegraful accelerează transmiterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cea a Belgiei; două miliarde de oameni vor trăi în zone amenințate de deșert, dintre care 700 de milioane numai în Africa. Cincisprezece milioane de locuitori au trebuit deja să-și părăsească satele, devenite de nelocuit. Conform înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite îICR), numărul acestor exilați va fi de zece ori mai mare în 2050. Emisiile de gaz carbonic și de alte gaze poluante nu se vor reduce cu ușurință. Țărilor din Nord le va veni greu să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
se afla În vizită la Frankfurt la o conferință a geologilor și gemologilor, o rugase să ia avionul până acolo și să se Întâlnească cu el. Așa că s-au Întâlnit În Germania, mama și fiul, așa cum făceau de mulți ani refugiații politic care nu se puteau Întoarce În Turcia. Însă de data aia maică-sa fusese atât de disperată să-l vadă, Încât nici măcar nu Întrebase de ce nu venise la Istanbul. Era uimitor cât de repede reușeau oamenii să se obișnuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
câteva săptămâni În șir. Primiți cu sentimente fraterne, la fiecare 10 km se amenajaseră corturi unde doamnele de la Crucea Roșie ofereau un ceai cald, iar pentru copii pleduri și haine călduroase. Satele, orașele de pe teritoriul liber al țării, au primit refugiații basarabeni oferindu-le adăpost, hrană și În cele mai multe cazuri integrarea la un loc de muncă. Cât privește armata de ocupație, vor rămâne În istorie, silniciile față de populația civilă. Numărul victimelor holocaustului antiromânesc din acea perioadă este enorm dacă ne raportăm
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cazuri integrarea la un loc de muncă. Cât privește armata de ocupație, vor rămâne În istorie, silniciile față de populația civilă. Numărul victimelor holocaustului antiromânesc din acea perioadă este enorm dacă ne raportăm la numărul locuitorilor rămași sub ocupație. Statutul de refugiat În țară asigura condiții elementare de trai și nici o hotărâre juridică nu-i considera ca exilați. În teritoriul invadat nu se poate vorbi de o promovare a valorilor, iar pătura aservită ocupantului, nu pregetă să blameze trecutul și tot ceea ce
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Halippa este cunoscut cu recunoștință pentru Îndelungata și aspra luptă pentru Basarabia României. Preotul Vasile Țepardei, tribun a Basarabiei Românești, Împreună cu colegul său Pr. Sergiu Roșca au menținut prin cuvântul scris sau predici, speranța În inimile sutelor de mii de refugiați. Poeții C.A. Munteanu și Andrei Ciurunga, eseistul Sergiu Grossu, contestatarul Paul Goma și atâția alți basarabeni refugiați au menținut trează speranța unei descătușări. Și pe pământul Basarabiei a Înflorit sentimentul libertății naționale; ilustrul critic literar Mihai Cimpoi În excepționala
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
bibliografie relevă și În studiul recent (2011) mutațiile În evoluția sistemului capitalist globalizat...cu mențiunea apariției efectelor cum ar fi pentru țara noastră „masiva emigrație și scăderea potențialului de dezvoltare a cetățeanului”...să dăm doar două exemple de militanți ieșeni. Refugiații basarabeni cunoscând sistemul destructiv al regimului de ocupație și imensele daune aduse de război, au menținut flacăra speranței și unitatea neamului. Cu aceste gânduri s-au Înfiripat În toată țara cercuri familiale de basarabeni animate de dorința de a păstra
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În casa doamnei profesor avea loc reuniunea cenaclului la care participa un număr restrâns de studenți: cele 3 fiice ale familiei Caraman, 4 studenti basarabeni, 14 tinerii poeți - George Mărgărit, Alecu Popovici, Florin Modreanu, Gh. Nichituș și alți câțiva. Speranța refugiaților basarabeni de a se reîntoarce acasă se spulberase. Destinele erau diferite: unii, În special tineri, arestați de poterile rusești, au fost transportați peste Prut și despre mulți nu s-a mai știut nimic. Alții, nu puțini, care au avut oarecare
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nu puțini, care au avut oarecare activitate, nu neapărat politică, au fost arestați, judecați și condamnați la Închisoare pe termene lipsite de criterii și pe motive de asemenea neclare. Cea mai mare parte Însă din cei aproape 800 000 de refugiați au avut asigurate de către autorități și populație un loc de muncă. Basarabenii nu vor uita niciodată ospitalitatea, grija părintească, dragostea frățească, integrarea lor fără nicio discriminare În viața socială. Recunoștința și devotamentul față de țară era o datorie cu atât mai
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
nimic. „Au fost uciși mii de copii, studenți, femei, bătrâni, concomitent cu distrugerea spitalelor și a bisericilor.” (D. Lucinescu, Lupta, Editura Siaj, 2008ă. În Împrejurări de profund dramatism, poporul român a avut resurse morale și spirit de sacrificiu să salveze refugiații basarabeni și bucovineni. Foștii refugiați și urmașii lor vor păstra recunoștință cu atât mai mult cu cât dramaticul deznodământ al celui de-al doilea război mondial a fost consfințit de neprietenii tradiționali. O parte din personalitățile basarabene din prezenta lucrare
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
dintre statele socialiste i-au Încurajat pe istorici, scriitori și poeți să se descătușeze de tirania perceptelor Învechite și să acționeze pentru reașezare și Înnoire În mod deschis. După august 1944 se aflau În țară, În România, peste 700.000 refugiați basarabeni, copleșiți de nostalgia locurilor natale, dar și Îndârjiți Împotriva unei nedreptăți care a putut fi anulată cu toată severitatea metodelor coercitive la care s-a recurs. La București, sub pretextul Întâlnirilor foștilor elevi din Soroca, se inaugureză reuniunile anuale
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
locuind o scurtă perioadă de timp la Iași, apoi se stabilește În localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița, unde rămâne până la sfârșitul vieții, 1955. În tot acest timp al rezidențiatului la Pucioasa, locuința sa a fost un loc de pelerinaj din partea multor refugiați basarabeni cu prioritate dintre elevele sale de odinioară. A fost reînhumată la cimitirul Bellu din București În cavoul rudelor sale din familia Isanos. Trecerea În neființă a celei ce a fost o luptătoare, apostol a neamului, mentor a 20 promoții
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
detaliile Înfăptuirilor (pe plan socio-gospodăresc și de asistență socială. O orientare de prețioasă rezonanță națională a fost stabilirea de relații cu ierarhi ortodocși din țările Învecinate dar mai ales școlarizarea În eparhia Hotinului a tinerilor din Albania, Grecia, Bulgaria și refugiaților din Transnistria. Remarcabilă este Contribuția distinsului Ierarh În viața economică - gospodărească a orașului de reședință a Eparhiei, orașul Bălți. A stimulat pentru prima dată, Contribuția tineretului școlar la crearea de parcuri și spații verzi În jurul școlilor și a bisericilor, a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
refugiu În timpul sângeroaselor anchete și În cele din urmă În liberatate relativă, nu a oscilat. Scrierile sale pe parcursul a 5 decenii sunt o pledoarie neînfricată pentru Basarabia pământ românesc. Articole publicate au dat speranță și curaj sutelor de mii de refugiați basarabeni și a Însuflat Încredere celor rămași În Basarabia sub ocupație. Operele sale scrise și cuvântările de pe amvonul bisericilor pe care le-a păstorit, au format conștiințe, au determinat atitudini. Niciodată ca acum basarabeniii nu și-au afirmat identitatea atât
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
țară cât și În Basarabia. Din ianuarie 1990 devine membru fondator și membru de onoare al Asociației Culturale ProBasarabia și Bucovina. Participă la manifestările naționale ce se organizau la București, Iași, Craiova dar și la Chișinău. La Congresul Mondial al Refugiaților și descendenții acestora care s-a desfășurat În zilele de 30 iunie -2 iulie 1995 la Iași a dezvoltat o temă de mare actualitate privind presa din Basarabia. În iunie 1991 a conferențiat la Chișinău despre Pactul Ribebentrop-Molotov și Basarabia
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la Învățământ, pentru ridicarea nivelului cultural al tinerei generații. În iunie 1940 după cotropirea Basarabiei se refugiază la București Împreună cu prietenul pentru Întreaga viață Preot Sergiu Roșca și continuă editarea gazetei “Raza” cu subtitlul semnificativ: “gazetă săptămânală de luptă a refugiaților basarabeni”. În paginile acestei tribune au colaborat și s-au format numeroși tineri intelectuali care au constituit avangarda basarabiei luptătoare. După eliberare, În 1941, În Basarabia se simțea o nouă viață românească pe fondul convingerii generale după cunoașterea caracterului inuman
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
facă din noi sită de mătase, iar noi ne vedem de treabă și așteptăm pe americani. Ei știu foarte bine cu ce ne ocupăm, iar noi sesizăm tot atât de bine complicitatea lor discretă. Să fim În clar: ei sunt comuniști români; refugiații din Basarabia nu mai sunt greci, armeni, ruși sau găgăuzi ci, ca niciodată, români. Într-o zi, Gheorghe Bezviconi, care suferea grav de ochi, vine la soția mea, medic oftalmolog, și o roagă să-l trateze. Să poată vedea România
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ai revistei ”Catacombes”. Exilul pentru Sergiu Grosu nu era o opțiune politică nici măcar o soluție pentru asigurarea unui trai În libertate și siguranță. Preceptele biblice dădeau sens situației de exilat și tot din punctul de vedere religios erau apreciate opțiunile refugiaților. Persoanele apropiate cu care menținea relații erau cu convingeri religioase, militanți În spiritul evangheliei și atașament față de patrie. De altfel exilații români apreciau vederile sale exprimate În revista Catacombes manifestând dorința de a-l avea ca invitat la reuniunile pe
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Până la capul liniei n-am mai vorbit. Acolo ne-am dat jos și am ieșit pe Brezoianu. În dreptul unei clădiri Dobrinescu se opri și îmi făcu semn cu capul: intrarăm înăuntru. Totuși citii afară o placă pe care scria: Cantina refugiaților ardeleni. Intrarăm într-o sală mare și într-adevăr văzui oameni mulți la mese, mâncând. Ce caută Dobrinescu aici?" m-am mirat. La intrare, în stânga, lângă perete, o ladă cu pâine, lângă ladă o masă la care stătea un domn
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ceva omului de la masă. El nu auzise nimic, dar dădu din cap și luă din ladă pâine și ne-o întinsei în timp ce femeia ne umplea castroanele mi se făcuse rușine. Ce căutam noi acolo, să mâncăm această pâine neagră a refugiaților ardeleni? Aveam bani la mine, aș fi putut... Dar era prea târziu, Dobrinescu o și luase înainte și se așezase la masă. Mi-am spus că poate el e refugiat ardelean (de fapt nu știam de unde e, crezusem că e
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ori peste el. - Dar ce-au avut ăia călări cu bunicul? - Ce-au avut? I-au cerut să vorbească ungurește în biserică și la școală. Și el n-a vrut. Iarăși s-a lăsat o tăcere. În acest timp ultimii refugiați treceau prin fața acelui domn, își luau pâinea și ciorba și se așezau pe la mese. Sala se golise. Nu știam nimic despre aceste realități crunte ale trecutului Transilvaniei. Citisem Mara de Slavici, și alte povestiri și nu mi-aminteam de nimic
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
n-a insistat să mai rămân. Pe enigma acelei vizite, gândul îmi stăruia la Sinaia: Ce-o mai fi făcând Codrin? O li scăpat taică-său? I-o fi născut nevasta? Ce limbă avea să vorbească noul născut?... ... De la cantina refugiaților ardeleni l-am urmat la ieșire pe Dobrinescu. Fără șovăire, mă ducea iar undeva. Nu, nicăieri, înapoi la tramvaiul 6. Iar la coborâre, în Dămăroaia, nici o surpriză: la el acasă. Zic: - Hai să luăm și noi un chil de vin
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la fel de melancolic ca și Yangtze, iar nori de fum se ridicau dintr-un oraș sărăcăcios din Europa răsăriteană, acea planetă Întunecată, de unde Vera Frankel, guvernanta lui de șaptesprezece ani, scăpase În urmă cu șase luni la bordul unui vas cu refugiați. Jim fu bucuros cînd jurnalul de actualități luă sfîrșit. El și colegii săi coriști ieșiră În lumina stranie a zilei, spre șoferii lor. Cel mai bun prieten al lui, Patrick Maxted, plecase din Shanghai Împreună cu mama sa, către un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Înseamnă un război adevărat de la invadarea Chinei de către japonezi, În 1937 - vechile cîmpuri de luptă din Hunjao și din Lunghua, unde oasele morților rămași neîngropați se ridicau În fiecare primăvară la suprafața cîmpurilor de orez. Războiul adevărat Însemna miile de refugiați chinezi care mureau de holeră În lagărele de la Pootung și capetele Însîngerate ale soldaților comuniști Înfipte În țepi de-a lungul Bundului. Într-un război adevărat, nimeni nu știa de partea cui era și nu existau steaguri, comentatori sau Învingători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
negre care Îi brăzdau Încheietura mîinii. Mama lui se temea tot timpul de primejdiile și violența de pe străzile Shanghai-ului, dar nu știa nimic despre lungile lui plimbări cu bicicleta prin oraș. Amherst Avenue era pustie. Mulțimea de cerșetori și refugiați dispăruse. Chiar și bătrînul cu cutia de Craven A dispăruse. Jim străbătu În fugă aleea, nerăbdător să o vadă pe mama șezînd pe canapeaua din dormitorul ei și vorbind despre Crăciun. Își imagina deja că n-aveau să mai discute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]