19,447 matches
-
explicându-i lui Melibeus evenimentele ca și cum ar fi fost o pildă: cei trei dușmani, în viziunea femeii, ar reprezenta trei ispite - a lumii, a cărnii și a diavolului, iar cele cinci răni ale Sofiei nu pot întruchipa decât cele cinci simțuri ale bărbatului, care au fost rănite, deoarece el s a îndepărtat de creștinism, preferând o cinstire a zeilor războinici. Încercarea Prudenției, prin măiestria discursului, nu este doar aceea de a readuce pacea în comunitatea vizibil tulburată de un spirit vindicativ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este tinerețea în floare, prospețimea, plenitudinea, gingășia, exuberanța, frumusețea, căldura, viața, voioșia, dinamismul, luna mai fiind o lună a dragostei și a voluptății 895, pe când Ianuarie ni se prezintă secătuit de seve, de vitalitate, de inteligență, simbolizează răceala, frigul, înghețul simțurilor, atitudinea statică, ramolirea, drumul spre moarte. Lunile ar indica și vârsta personajelor: „De mult timp a fost stabilit că numele Ianuarie și Mai simbolizează vârstele incompatibile ale celor două personaje, prin analogie cu lunile anului.”896. Ianuarie mai poate fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o frumusețe de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași zile, se salvează dintr-o situație mai mult decât compromițătoare, aceea de a fi surprinsă de către soțul ei cu un tânăr
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vitalități extraordinare și a veridicității. Se pune un accent deosebit pe detaliile vestimentare, pentru a se păstra într-un con de umbră, misterios, aluziile directe la corporalitatea femeii.908 Personajul feminin are o inteligență nativă, un spirit practic și un simț al umorului care o fac mai mult decât simpatică: acceptă, după o scurtă ezitare inițială, avansurile și atențiile lui Neculai, un chiriaș al soțului, învățăcel priceput în citirea zodiilor și în prevestirea celor viitoare. Identificăm între cei doi o compatibilitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Așa-numitele eidola sau spectra, potrivit termenului folosit de Cicero (Epist. XV, 16), sunt efluvii atomice 2 care se desprind de pe toate ființele din natură și care, păstrând forma originalului, se mișcă prin aer și vin să lovească organele de simț; ele pătrund astfel În trupul locuit de suflet. În urma acestui contact se produce o alterare (heteroiosis) care diferă de la un caz la altul, nu doar din pricina diversității acestor eidola, ci și În funcție de starea (diatheke) corpului subiectului atins de ele3. Conform
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că În natură se găsesc cinci figuri maifrumoase și desăvârșite În raport cu celelalte, și anume piramida, cubul, octaedrul, eikosaedrul și dodecaedrul, le-a hărăzit ca simbol pentru cele cinci elemente 5. 12. Există chiar unii autori care pun În relație facultățile simțurilor - tot În număr de cinci - cu elementele primordiale 6. Ei observă că simțul pipăitului are caracteristica de a informa despre obiectele solide (B) și ține astfel de elementul primordial pământ; simțul gustului informează despre gustul alimentelor prin mijlocirea apei; aerul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
anume piramida, cubul, octaedrul, eikosaedrul și dodecaedrul, le-a hărăzit ca simbol pentru cele cinci elemente 5. 12. Există chiar unii autori care pun În relație facultățile simțurilor - tot În număr de cinci - cu elementele primordiale 6. Ei observă că simțul pipăitului are caracteristica de a informa despre obiectele solide (B) și ține astfel de elementul primordial pământ; simțul gustului informează despre gustul alimentelor prin mijlocirea apei; aerul, pus În mișcare de o lovitură, devine pentru auz voce și zgomot. Mai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Există chiar unii autori care pun În relație facultățile simțurilor - tot În număr de cinci - cu elementele primordiale 6. Ei observă că simțul pipăitului are caracteristica de a informa despre obiectele solide (B) și ține astfel de elementul primordial pământ; simțul gustului informează despre gustul alimentelor prin mijlocirea apei; aerul, pus În mișcare de o lovitură, devine pentru auz voce și zgomot. Mai rămân două simțuri. Simțul mirosului, ce ține de miresme care, la rândul lor, nu sunt altceva decât exalații
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
caracteristica de a informa despre obiectele solide (B) și ține astfel de elementul primordial pământ; simțul gustului informează despre gustul alimentelor prin mijlocirea apei; aerul, pus În mișcare de o lovitură, devine pentru auz voce și zgomot. Mai rămân două simțuri. Simțul mirosului, ce ține de miresme care, la rândul lor, nu sunt altceva decât exalații produse de căldură, este deci În relație cu focul. În sfârșit, rămâne vederea, Înzestrată cu o strălucire care se află În legătură cu eterul și cu lumina
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de a informa despre obiectele solide (B) și ține astfel de elementul primordial pământ; simțul gustului informează despre gustul alimentelor prin mijlocirea apei; aerul, pus În mișcare de o lovitură, devine pentru auz voce și zgomot. Mai rămân două simțuri. Simțul mirosului, ce ține de miresme care, la rândul lor, nu sunt altceva decât exalații produse de căldură, este deci În relație cu focul. În sfârșit, rămâne vederea, Înzestrată cu o strălucire care se află În legătură cu eterul și cu lumina și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de căldură, este deci În relație cu focul. În sfârșit, rămâne vederea, Înzestrată cu o strălucire care se află În legătură cu eterul și cu lumina și care, combinată cu toate aceste elemente, produce o mixtură de factură asemănătoare lor. În ceea ce privește teoria simțurilor, ființele animate n-au alte simțuri decât acestea, Întocmai cum cosmosul nu posedă alte substanțe simple și pure decât tot acestea, cele care influențează simțurile. Se constată deci o corespondență, un paralelism perfect Între aceste două serii de cinci șsimțurile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu focul. În sfârșit, rămâne vederea, Înzestrată cu o strălucire care se află În legătură cu eterul și cu lumina și care, combinată cu toate aceste elemente, produce o mixtură de factură asemănătoare lor. În ceea ce privește teoria simțurilor, ființele animate n-au alte simțuri decât acestea, Întocmai cum cosmosul nu posedă alte substanțe simple și pure decât tot acestea, cele care influențează simțurile. Se constată deci o corespondență, un paralelism perfect Între aceste două serii de cinci șsimțurile umane și elementele primordialeț”. 13. (C
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care, combinată cu toate aceste elemente, produce o mixtură de factură asemănătoare lor. În ceea ce privește teoria simțurilor, ființele animate n-au alte simțuri decât acestea, Întocmai cum cosmosul nu posedă alte substanțe simple și pure decât tot acestea, cele care influențează simțurile. Se constată deci o corespondență, un paralelism perfect Între aceste două serii de cinci șsimțurile umane și elementele primordialeț”. 13. (C) La acest stadiu al discuției m-am oprit; ceva mai târziu am luat din nou cuvântul spunând: - Eustrophos, cum
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fără să se producă schimbări și, datorită schimbării, nu putem rămâne aceiași. Dar dacă șadmitemț că nu rămânem aceiași Înseamnă că suntem lipsiți de o existență adevărată? Schimbarea Înseamnă Însuși faptul că devii străin de ceea ce erai mai Înainte. Datorită simțurilor pe care le avem, din neștiință față de ce Înseamnă adevărata noastră ființă, ajungem să credem, În mod greșit, că aparența are o existență reală șto on to phainomenon estiț 3. 19. Și atunci care este ființa șto onț care există
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că Luna este altceva decât Soarele. Și Încă Luna nu eclipsează prea des Soarele, niciodată pentru toți pământenii, În vreme ce Soarele este cauza pentru care aproape toți oamenii nu-l cunosc cu adevărat pe Apollo. El este acela care prin percepția simțurilor Înșală spiritul. De la realitate se alunecă spre aparență. 13. Sarapion interveni În discuție și Îi Întrebă pe ghizi de ce acest tezaur poartă denumirea de „al corintenilor”, și nu acela de „al lui Cypselos”, care l-a dedicat. Deoarece, pe cât Îmi
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
le discutăm. Dar iată avantajul de a le aborda. Numărul 5 este prin Însăși esența sa un divizor și natura se folosește de el În majoritatea repartițiilor pe care le face. Iată deci motivul pentru care ne-a repartizat cinci simțuri și un suflet alcătuit din cinci aspecte 6: vegetativ șphytykonț, sensibil șaisthetikonț, pasional șepithymetikonț, irascibil șthymoeidesț și rațional șlogistikonț. Avem cinci degete la fiecare mână, (F) iar sperma umană cea mai fertilă nu se divide decât la cinci. Nu s-
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ochi și inteligență, dintre lumină și adevăr cu aceea care există (E)Între astrul Soarelui și Apollo. Ei Încercau să demonstreze că astrul solar este o creație și un efect pe care Zeul cel «fără-de-moarte» Îl produce neîncetat. În domeniul simțurilor Soarele deșteaptă, trezește și stimulează simțul vederii, după cum În suflete Apollo este cel care deșteaptă capacitatea profetică. 43. Cu toate acestea, cei care rămâneau convinși că nu există decât unul și același Zeu au avut dreptate când au atribuit acest
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
adevăr cu aceea care există (E)Între astrul Soarelui și Apollo. Ei Încercau să demonstreze că astrul solar este o creație și un efect pe care Zeul cel «fără-de-moarte» Îl produce neîncetat. În domeniul simțurilor Soarele deșteaptă, trezește și stimulează simțul vederii, după cum În suflete Apollo este cel care deșteaptă capacitatea profetică. 43. Cu toate acestea, cei care rămâneau convinși că nu există decât unul și același Zeu au avut dreptate când au atribuit acest Oracol deopotrivă lui Apollo și Pământului
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
el este apt a o crea. Pe o altă planetă, În cadrul altor „ființe superioare” ce ar „produce”, viața economică ar arăta cu totul altfel. Omul este rezultatul unei evoluții „naturale” petrecute În contexte specifice. Înzestrat cu rațiune și pasiune, anumite simțuri, o serie de trebuințe (a se vedea tema 1), cu o anumită configurație anatomică și fiziologică, omul produce „după chipul și asemănarea sa”. Studierea omului devine elementul central În activitățile de management, Înțelegându-se prin aceasta o paletă foarte largă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
plin la pregătirea generală și metodică a viitorilor absolvenți. Școala așadar a creat ,,spirite’’. Întreaga activitate a școlii era îndreptată spre viața elevilor, ceea ce a dus la formarea de învățători cu principii morale înalte, caractere integre și cu un profund simț al responsabilității sociale. Din practica ulterioară am constat următorul fapt: copiii sunt beneficiarii pozitivi sau victimele negativismului în procesul de educație, care totdeauna depinde de modele, depinde de educator. În ziua de astăzi constatăm cum mulți copiii nu se respectă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de care se ocupă până la ultima suflare, chiar dacă i-au dat la casele lor. Nu țin numaidecât să facă copiii lor studii superioare, dar vor neapărat ca toți să învețe să respecte cea mai de preț moștenire, moștenirea bunului simț al țăranului român, dragostea față de muncă și de aproapele său. Sunt săritori la nevoie, îi caracterizează spiritul de întrajutorare și nu se tem de sărăcie, atunci când e vorba de omenie. Sentimentali, știu să petreacă frumos la nunți, la botezuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cunoscător al caracterelor. Datorită situației sale de urmărit al securității, era nevoit uneori să evite oamenii. Și totuși, era mult căutat de către credincioși, pentru că era un preot cu un har deosebit. Sub privirea profundă și pătrunzătoare se ascundea omul cu simțul umorului cu minte strălucită, înțelept și un suflet veșnic tânăr. În timpul unei conversații, captiva lesne atenția tuturor, fascinându-ne. Trecut în lumea umbrelor, ne amintim cu respect și pietate de cel care a fost marele om de spirit, părintele stavrofor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trădarea și suferința, iar Elisa este cea asemănătoare Didonei, părăsită în mod nedrept de Enea.145 Desigur că au fost oferite, în critica literară, și alte explicații etimologice: „Pampinea (al cărei nume semnifică <<cea viguroasă>>) este autoritară și are mult simț practic; ea reprezintă puterea ordinii. Dioneo, etimologic în legătură cu Venus, fiica lui Dione, este cel senzual, care cere și primește privilegiul de a nu se supune nici unei teme a istorisirilor, având dreptul să spună povestiri care sunt amuzante și licențioase. Ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
morală, deoarece acesta este rolul lumii din rama povestirilor, de a oferi un model la care celelate personaje să poată fi mereu raportate. „Astfel grupul celor zece, deși înfățișează viața, în povestiri, în aspectele ei nu tocmai oneste, păstrează un simț al moralității în ceea ce-i privește, care este în întregime artificial pe de altă parte, dar esențial pentru salvarea societății pe de altă parte. Ne amintim că regula de bază a brigatei pentru noua lor viață era aceea potrivit căreia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui canonic insistent printr-un șiretlic: îi înscenează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]