11,011 matches
-
cântece și poezii populare slovace în colaborare cu Ján Kollár și cu alții. În 1826 a publicat lucrarea "Geschichte der slawischen Sprache und Literatur nach allen Mundarten". Această carte a fost prima încercare de a realiza o sistematizare a limbilor slave. În 1832 s-a hotărât să plece în cele din urmă din Novi Sad și a încercat să-și găsească un post de profesor sau de bibliotecar în Rusia, dar din nou fără succes. În 1833, cu ajutorul lui Ján Kollár
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
substantivale au fost reduse la două (deși genitivul "-es" există încă și astăzi în corelativele posesive). Sufixul din cazul acuzativ a fost "-l", dar în multe cazuri el a fost folosit doar la pronume: În afară de forma de ortografiere de influență slavă ("ć", "dź", "ħ", "ś", "ź" pentru "ĉ", "ĝ", "ĥ", "ŝ", "ĵ") în comparație cu limba modernă, anumite forme verbale imperfective (prezent și imperfect) aveau încă un accent pe ultima silabă: Pronumele personale se terminau cu "o" (sau cu "a" pentru cele posesive
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
corupți; ei erau ignoranți în ceea ce privea principiile de bază ale credinței, cum ar fi cele Zece Porunci, spovedania, rugăciunile și importanța Crucii. Sincretismul a fost larg răspândit în rândul bosniacilor, iar catolicii (târziu, prin anii 1880) și musulmanii sărbătoreau slava ortodoxă. Situația s-a schimbat totuși atunci când clerul ortodox a renunțat la loialitatea față de sultani și a început încurajarea și sprijinirea răscoalelor țărănești. Otomanii au desființat Patriarhia de Peć și, de la sfârșitul anilor 1760 până în 1880, Biserica Ortodoxă din Bosnia
Ortodoxia în Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/336058_a_337387]
-
În antichitate, teritoriul actual al Muntenegrului era locuit de triburi ilire. În sec. al-II-lea î.Hr., teritoriul actual al Muntenegrului este cucerit de români și încorporat în provincia română Illyricum. Între sec. VI-VIII, aici sosesc triburi slave, ce se vor stabili aici și se vor amestecă cu populația locală. La sfârșitul sec. XII, regiunea a fost inclusă în Imperiul Sârb. În urmă înfrângerii sârbilor de către turci în Bătălia de la Kosovo Polje (1389), regiunea a devenit independența. A
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
monumente și arhitect imperial privilegiat. El a venit primul cu ideea de a se construi coloana, susținându-și dorința în fața consiliului local, a proiectat-o, a coordonat construcția în prima etapă și a contribuit la găsirea surselor de finanțare. „Spre slava lu Dumnezeu cel Atotputernic, a Sfintei Fecioare Maria și a sfinților voi construi o coloană care nu va avea rival ca înălțime și splendoare în nici un alt oraș”, a scris el. Urmașii săi, Franz Thoneck, Johann Wenzel Rokický și Augustin
Coloana Sfintei Treimi din Olomouc () [Corola-website/Science/336203_a_337532]
-
mondial. Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene: limbile romanice (dezvoltate din limba latină vorbită în Imperiul Roman), limbile germanice (dezvoltate din limba pregermanică vorbită în partea de sud a Scandinaviei) și limbile slave (dezvoltate din limba slavă veche vorbită în Ucraina actuală). Limbile uralice, printre care se numără maghiara, finlandeza și estona, au, de asemenea, o prezență semnificativă în Europa. Familiile turcice și mongolice au și ele numeroși membri europeni, în timp ce familiile nord-caucaziene
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene: limbile romanice (dezvoltate din limba latină vorbită în Imperiul Roman), limbile germanice (dezvoltate din limba pregermanică vorbită în partea de sud a Scandinaviei) și limbile slave (dezvoltate din limba slavă veche vorbită în Ucraina actuală). Limbile uralice, printre care se numără maghiara, finlandeza și estona, au, de asemenea, o prezență semnificativă în Europa. Familiile turcice și mongolice au și ele numeroși membri europeni, în timp ce familiile nord-caucaziene și kartveliene sunt importante
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
și în România, Republica Moldova, în unele regiuni ale Serbiei, Macedoniei și Greciei. Există, de asemenea, o importantă diasporă italiană și portugheză în Germania, Elveția etc. Lista de mai jos este un rezumat al limbilor romanice frecvent întâlnite în Europa: Limbile slave sunt vorbite în areale extinse ale Europei Centrale, de Sud și de Est. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. În lingvistică, limbile slave
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
și portugheză în Germania, Elveția etc. Lista de mai jos este un rezumat al limbilor romanice frecvent întâlnite în Europa: Limbile slave sunt vorbite în areale extinse ale Europei Centrale, de Sud și de Est. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. În lingvistică, limbile slave se împart în mai multe grupe: Între limbile indo-ariene se numără limba romani - vorbită de către o bună parte a
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
slave sunt vorbite în areale extinse ale Europei Centrale, de Sud și de Est. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. În lingvistică, limbile slave se împart în mai multe grupe: Între limbile indo-ariene se numără limba romani - vorbită de către o bună parte a romilor aflați ca minoritate în numeroase țări europene; de asemenea, urdu, hindi, marathi, bengali, malayalam și alte limbi și dialecte ale
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
din canalul de scurgere. Dar ce-are a face! Se află aici din belșug tot ce inima și burta își poate dori, un adevărat rai pentru niște bătrâni pehlivani ca mine. Mă înțelegi, jupâne: trai bun, găini și puiculițe pe deasupra, slavă Domnului! Te îmbrățișez prietenește, Alexis Zorba, șobolan din canalul de scurgere»”". Romanul "Zorba Grecul" a fost scris de Kazantzakis pe insula Eghina (aflată la o oră și jumătate de portul Pireu). Primul popas pe insulă al scriitorului avusese loc în
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
că ar dori să se întoarcă în lumea lui. Zeița încearcă să-l facă să uite aceste idei și-l roagă să cânte. Trubadurul preamărește iubirea carnala, dar îi este dor de ceilalți muritori. (S.: "DieTöne lob (La3)": Cânt spre slavă ta!) Venus încearcă să-l convingă să rămână lângă ea, dar nu reușește. (S.: "Geliebter, komm!": O, vin', iubitule!) Când îl lasă să plece, îi prezice că într-o zi își va aminti de ea. Iar ea va fi atunci
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
ajuns să facă parte din Moesia Superior. Deja în 400 d.Hr. paionienii își pierduseră identitatea, Paionia devenind doar un termen geografic în cadrul regiunii Macedonia. În anii '580, scrierile bizantine atestă raidurile slavilor în teritoriile bizantine ale regiunii Macedonia. Populația slavă care s-a așezat în regiunea Macedonia s-a asimilat cu autohtonii și a îmbrățișat creștinismul în jurul secolului al IX-lea, pe timpul prințului Boris I al Bulgariei, și aceste ținuturi au fost incorporate în Imperiul Bulgar. În 1014, împăratul Vasile
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
Macedoneană (ORIM) și Organizația Revoluționară Internă Tracă (ORIT). Organizația inițială nu a vorbit nimic de identități etnice; dorea oficial „..."să unească toate elementele dezbinate din regiunea Macedonia și Adrianopol, indiferent de naționalitate"...” Majoritatea membrilor ei erau însă vorbitori de limbă slavă/bulgară În 1903, ORIM a organizat Revolta Ilinden-Preobrazhenie contra Imperiului Otoman, care, în ciuda unor succese inițiale, inclusiv formarea Republicii Krushevo, a fost înăbușită fără multă vărsare de sânge. Revolta, și formarea Republicii Krushevo, sunt considerate piatra de temelie și precursoarele
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
Ungaria, România, Șerbia și Slovacia). Cultură a dispărut în jurul anului 1100, cel mai probabil din cauza legilor regilor Ladislau I și Coloman al Ungariei care descriu înmormântarea morților în cimitirele de lângă biserici. Inițial s-a considerat că mormintele sărace maghiare erau slave, iar mormintele călăreților bogați erau maghiare. Această părere s-a schimbat în anii 1940, iar în acest moment istoricii maghiari precum Béla Szőke resping această teorie. Cultură este numită după un sit arheologic, un mormânt medieval din aproprierea satului croat
Cultura Bijelo Brdo () [Corola-website/Science/336787_a_338116]
-
care, printre alte titluri, deja le deținea pe cele de rege al Galiției și Lodomeriei. Elementele germane și maghiare din monarhia habsburgică se opuneau unei astfel de manevre, din teama de a nu importa în granițele sale o putere predominant slavă. Spre deosebire de împăratul Franz Joseph, cu toate acestea, Carol I al Austriei, care a urcat pe tronul Habsburgilor în 1916, a promovat ideea. Alte două idei implicau împărțirea fostei Polonii a Congresului între Prusia și Austro-Ungaria, sau între Austro-Ungaria și un
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
Lisseanu a susținut de asemenea această opinie Suburbia Vlaherne este pomenită și în scrierile lui Theophanes Confessor în legătură cu revolta lui Flavius Vitalianus împotriva împăratului Anastasius din anul 513 După Ilie Gherghel, cuvântul vlah s-a răspândit în lumea germanică și slavă prin intermediul vikingilor care au intrat în contact cu Imperiul Roman de Răsărit. Originea bizantină a cuvântului vlah este sprijinită și de istoricul Stelian Brezeanu, care consideră că una din primele scrieri despre românii de la sud de Dunăre, semnalați sub numele
Blachernae () [Corola-website/Science/335838_a_337167]
-
este singura limbă minoritară recunoscută care nu este oficială la nivel local în nicio comună. Politica lingvistică a Macedoniei este reglementată prin Articolul 7 al Constituției Republicii Macedonia și de Legea Limbilor. Conform Constituției: Macedoneana ("makedonski jazik") este o limbă slavă de sud, vorbită ca limbă maternă de circa 1,4-2,5 milioane de oameni, în principal în Macedonia, dar și de diaspora macedoneană. Este limbă oficială în Macedonia și limbă minoritară recunoscută în unele părți din Albania, România și Serbia
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
din limbile oficiale ale Bosniei și Herțegovinei, și este principala limbă vorbită de sârbi. Sârba se vorbește în Macedonia mai ales în comunele (~20% din populație) și (19%). Bosniaca ("bosanski", босански) este un registru standardizat al limbii sârbo-croate, o limbă slavă de sud, vorbită de bosniaci. Ca formă standardizată a , este una din cele trei limbi oficiale din Bosnia și Herțegovina. Majoritatea vorbitorilor de bosniacă din Macedonia trăiesc în Skopje și în . Aromâna ("limba armănească") sau vlaha este o limbă romanică
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
Ea are multe trăsături în comun cu româna modernă, având morfologie și sintaxă similare, precum și un important vocabular comun moștenit de la limba latină. Principala diferență între română și aromână este stratul: în timp ce româna a fost influențată mai mult de limbile slave, aromâna a fost influențată mai mult de limba greacă, cu care a fost în contact strâns de-a lungul istoriei. Cea mai mare comunitate vorbitoare de aromână din Macedonia se găsește în orașul Crușova (~10% din populație). În Macedonia, limba
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
Le Pater" a fost examinarea ocultă de către Mucha a temelor din Rugăciunea către Domnul și doar 510 exemplare au fost realizate. Mucha a petrecut mulți ani lucrând la ceea ce el a considerat ca fiind capodopera artistică a vieții sale, "Epopeea slavă" ("Slovanská epopej"), o serie de douăzeci de tablouri imense ce ilustrau istoria poporului ceh și a slavilor, în general, pe care a dăruit-o orașului Praga în 1928. El a vrut să realizeze o astfel de serie, o celebrare a
Alfons Mucha () [Corola-website/Science/335981_a_337310]
-
epopej"), o serie de douăzeci de tablouri imense ce ilustrau istoria poporului ceh și a slavilor, în general, pe care a dăruit-o orașului Praga în 1928. El a vrut să realizeze o astfel de serie, o celebrare a istoriei slave, încă de când era tânăr. Începând din 1963 și până în 2012, seria a fost expusă în castelul Moravský Krumlov din regiunea Moravia de Sud. Începând din 2012 ea este expusă în Galeria Națională organizată în Palatul Veletržní din Praga. Valul în
Alfons Mucha () [Corola-website/Science/335981_a_337310]
-
a dedicat o mare parte a vieții pentru a scrie cărți despre tatăl său pentru a atrage atenția asupra operei sale artistice. În propria lui țară, noile autorități nu au fost însă interesate de opera artistică a lui Mucha. "Epopeea slavă" a fost rulată și depozitată timp de douăzeci și cinci de ani înainte de a fi expusă la Moravský Krumlov, iar un muzeu Mucha a fost deschis la Praga, fiind administrat de nepotul său, John Mucha. Activitatea lui Mucha a continuat să producă
Alfons Mucha () [Corola-website/Science/335981_a_337310]
-
care a avut o influență formativă dominantă asupra limbii cehe. Jungmann a utilizat vocabularul din perioada Bibliei de la Kralice (1579-1613) și limba folosită de contemporanii ei. El a împrumutat cuvinte care nu se aflau în limba cehă din alte limbi slave sau a creat neologisme. Jungmann a inspirat, de asemenea, dezvoltarea terminologiei științifice cehe, făcând astfel posibilă folosirea ei în cercetările realizate de savanții cehi. Această lucrare a fost publicată de către Matice česká, o instituție creată de František Palacký în 1831
Renașterea Națională Cehă () [Corola-website/Science/336003_a_337332]
-
game stilistice a vocabularului pe care îl dorea, pentru un efect poetic, și în scopul extinderii resurselor lexicale ale limbii cehe, Jungmann a reînviat cuvinte arhaice din documentele istorice pe care le-a studiat, a împrumutat cuvinte din alte limbi slave și a creat neologisme. Multe dintre cuvintele sale au devenit o parte permanentă a limbii cehe moderne. Strada Jungmannova și Jungmannovo náměstí (Piața Jungmann) din Praga sunt numite după el; în piață se află o statuie impunătoare a lui Jungmann
Josef Jungmann () [Corola-website/Science/335999_a_337328]