12,131 matches
-
mai sunt mulți români la lucru În Israel biserica nu are nici venit. Au făcut adrese la conducerea țării, la 7 miniștri și la alții, dar nu s-a făcut auzit apelul părintelui Arhimandrit Ieronim Crețu. Părintele Arhimandrit este foarte supărat și cu lacrimi În ochi m-a rugat să aduc apelul lui la toți creștinii din România, să-i ajutăm, să trimitem bani, să mergem În pelerinaje, el ne așteaptă. Să ne strângem minimul de bani, să ne scoatem pașaport
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să mergem În pelerinaje, el ne așteaptă. Să ne strângem minimul de bani, să ne scoatem pașaport și el ne face invitație pe 30 de zile ca să mergem acolo. Altfel ne iau grecii clădirea cu tot cu biserică. De asta sunt ei supărați pe noi și nu ne lasă să slujim la Sfântul Mormânt. Că n-o să mai aibă ei venit de la pelerinii români. Ne găzduiau ei până acum și nu le convine că o să avem și noi așezământul nostru. Vor să ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu un zâmbet, mulțumindu-ți că ai cumpărat de la el, și te invită să vii și altădată să cumperi tot de la el. Și-s credincioși, din faptele lor, care vorbesc cât de credincioși sunt ei. Nu Întâlnești unul să te supere sau să te jignească. Ei păzesc Poruncile lui Dumnezeu. Se vede din viața și faptele lor. După cum spuneam, din acest izvor minunat fiecare ia apă În sticle, apoi beau, se spală pe față, se stropesc pe corp. E foarte bună
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
era. Averea lui era un măgăruș și un leu. Cu măgărușul se ajuta la nevoile sale, cărând cu spinarea lui. Iar leul trebuia să Îl păzească. Dar Într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de cărat punea În spinarea leului și el căra. Leul era blând, Își asculta și respecta
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
deschide Cu drag brațele amândouă Și În turmă il primește Bucuros de-o oaie nouă. Iisuse bun, O, cât aș vrea... Să ajung și eu În turma Ta! Crucea 25.03.2006 Cruce tristă și-aplecată Nu mai sta tu supărată Că pe tine te-a cărat În spate te-a ridicat Pe Golgota te-a urcat! Nu oricine te-a căra Fiul Lui Dumnezeu era Și-ai primit pe-a tale brațe Taina Mântuirii noastre Mare Taină s-a lucrat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nașterea Pruncului Iisus? Sau Mama Pruncului. Au transformat după inimă și mintea care o au. Nu se poate așa. Păi ce fel de Creștini mai suntem și ce-nvățăm urmașii noștri! Deci ne trebuie atenție și cugetare să nu-L supărăm pe Pruncul Iisus și Dumnezeu! Că doar e ziua Lui! Nu e ziua boierilor, că nus acasă... nici iepuraș ca la vânat. Să ne Întoarcem la adevăr! Din familie pornesc toate! Dacă noi părinții nu ne ocupăm de copiii noștri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
echipă, strângea legitimațiile, ca-așa era moda atunci, și el îți lua legitimația, el ți-o dădea, pur și simplu n-aveai treabă cu nimeni, era oră de masă, îți făceai treaba ta, absolut. Nu te deranja și nu te supăra nimeni. S. P.: - Cum ați descrie dumneavoastră relația cu activistul de partid ? A.M.: - ...Nu am fost... membru de partid. De multe ori încercau să mă facă membru de partid, da’ mereu, ba că schimbu’ de tură, ba nu ș’ce
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
gândul meu: „- ...Tu-ți gura, tu îmi spui mie ce-s șapte mii ?!” „- Ei, și cum ați încheiat fabrica ?” „- Păi, zic, sunt și echipe care nu au..., sunt și echipe care n-au salariul. Și dacă vreți să nu vă supărați, îs tot de la secțiile astea care-o ieșit cu... că o avut și șeful ăla de secție un adevăr. Ăștia nu prea le... ei cred că le cad banii așa din cer”. Dom’le, când o bătut cu pumnu-n masă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633), ei au fost scutiți de dări (seu, ceară, de podvoade, de cai de olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei Huși, să nu le intre în sat, nici să nu-i amestece cu târgul și să le întoarcă tot ce le-au luat”. O poruncă asemănătoare a dat domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țigani și numai ei să-i stăpânească ca pe niște robi țigani.”. Conform unei alte surse documentare (Iași, 7 mai 1627), domnul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă, „hotărăște ca țiganii mănăstirilor din țară să fie scutiți de haraci și să nu fie supărați de slugile hătmănești și de judecii de țigani care le-au luat ciubote și gloabe, din cauza cărora țiganii au fugit în alte țări și mănăstirile nu-i pot stăpâni; de asemenea întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țiganul de la Huși, a dovedit cu ispisoace domnești că aparținea lui Radu Racoviță și „că este dintracel niam și cu guzăi domnești”. Domnul Moldovei hotăra ca „deacum să-i dați pace de birul domnesc, nici cu alta să nu-l supărați... că iaste dreptu a dmisale vtori pah.”. În secolul al XIX-lea, numărul țiganilor stabiliți la Huși a cunoscut o relativă creștere. Astfel, în Catagrafia din 1831-1832 erau incluși 72 țigani, din care 18 copii, iar în Catagrafia din 1845
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Lungani din ținutul Fălciu. Sub ordinele paharnicului mai erau vădrarii, cărora, de pildă, Scarlat Ghica (1757-1758) le poruncea în 1758, să nu lezeze interesele Episcopiei („Poruncim domnia mea prin hrisovul acesta și Vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta Episcopie pentru vădrărit”). De colectarea dijmei de vin se ocupau vierii domniei, menționați într-un document din 14 februarie 1612, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615). Vierii supravegheau munca în viile domnești. În fruntea vierilor era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cei dintâi apostoli. Ferestrele nu se închideau și nu era în tot palatul episcopal nici un singur scaun. Ne-am simțit totuși foarte bine acolo în comparație cu bordeiele din noaptea trecută. Înainte de masă a venit o ceată (!) întreagă de popi. Pungașii aceștia supără pe străini stropindu-i cu aghiazmă până le dai un bacșiș (!), pe care l-am înmânat cât mai în grabă spre a scăpa de rugăciunile lor” (A se vedea goana după bacșiș a personalului inferior de la Curte, când avea loc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stat așa puțin, tăcut și meditativ. Apoi a zîmbit. - O victimă a Împrejurărilor, a zis. S-a ridicat și și-a pus grijuliu plicul la loc. - SÎnt pe lista neagră cam la toate casele de amanet din New York. Nu te superi dacă te rog să duci paltonul ăsta la amanet pentru mine? După asta lucrurile au mers din rău În mai rău. Într-o zi recepționerul de la hotel m-a oprit În hol. - Nu știu cum să vă spun, dar e ceva dubios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Pat. I-am zis c-am venit de curînd de la frontiera mexicană. - Mi-ar plăcea și mie să merg pe-acolo, a zis el. S-aduc ceva marfă din Mexic. - Frontiera e cam nasoală, am zis. - Sper să nu te supere ce spun, a-nceput el, dar după cum arăți, s-ar zice că și tu ești pe marfă. - Bineînțeles că sînt. - Vrei marfă? M-a-ntrebat. Eu o să iau peste cîteva minute. Am umblat să fac rost de mălai. Dacă-mi cumperi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
capsulă de doi dolari pe datorie. După ce-și făcea injecția, zicea În timp ce-și cobora mîneca de la cămașa de mătase reiată și-și punea la loc butonii: - Băieți, uitați ce e, sînt cam strîns cu banii. Nu vă supărați dacă-mi treceți asta pe răboj, bine? Știți că mă achit. Pat se uita la el cu ochii lui mici, injectați. O căutătură urîcioasă, de țăran. - La naiba, Lonny, noi trebuie să punem banu’ jos pentru marfa asta! Cum ți-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Unul dintre poponari stătea la o masă, lîngă tonomat, absolut imobil, cu o placiditate prostească, de animal. M-am Întors să mă uit mai bine la băiatul care se apropiase. Acum e-acum. - ¿Por qué triste? am Întrebat. („De ce ești supărat?”) Nu era cine știe ce ca deschidere, dar nu stăteam acolo să fac conversație. Băiatul a zîmbit, dînd la iveală niște gingii foarte roșii și dinți ascuțiți, cu spații mari Între ei. A dat din umeri și-a spus ceva cum că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cine știe ce ca deschidere, dar nu stăteam acolo să fac conversație. Băiatul a zîmbit, dînd la iveală niște gingii foarte roșii și dinți ascuțiți, cu spații mari Între ei. A dat din umeri și-a spus ceva cum că nu e supărat sau nu-n mod special. M-am uitat prin Încăpere. - Vámonos a otro lugar, am zis. („Hai să mergem În altă parte.”) Băiatul a dat din cap. Am mers mai Încolo pe aceeași stradă, Într-un restaurant deschis toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
la salutul meu, mă întrebă de sunt sora lui Brătianu și, plimbându-se în spatele biroului, începu să ocărască guvernul român care maltratase pe internații germani, fără măcar a mă pofti să iau loc. Eu, ghicind intențiile lui de a mă supăra și să mă aducă la o scenă violentă, îmi luai un scaun, șezui și mă uitai în tavan, cu brațele încrucișate, parcă nici nu-l auzeam. După câteva minute, se opri și zise: „Trebuie să mă stăpânesc“. Eu, nimic. Scrise
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cel de pe cheiul Dâmboviței, unde deteră de o murdărie și o neorânduială nespusă. Furios, Stolzenberg scutură pe Verzea de umeri și îl insultă. Demisia urmează. Peste trei zile este rugat să-și continue funcți unea, pentru că era natural să se supere de ce a găsit la Azilul de noapte și să i spună vorbe cam aspre. Așa se făceau atunci scuzele. Chiar d. Tzigara ne-a povestit această scenă. Tot dânsul ne spuse că au golit Hotelul Majestic pentru internări noi. Se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am altă credință și că acțiunea lor în contra noastră nu va avea nici un efect asupra guvernului din Iași, iar pe noi ne umple de mândrie. Nu cerusem decât petrol, lemne, cartofi, fasole, mălai, făină și puțin zahăr. Nimic nu-i supăra mai mult decât indiferența ce arătam de a fi arestată. Iar rezultatul fu că mi-au înaintat plecarea cu două zile, deși dr. Fessler mai ceruse în scris șase zile pentru îngrijirea dinților. Și el, pentru mine, și dr. Elias
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bisericii... sosirea liei În ziua de 31 martie/13 aprilie, Vinerea Mare, sosi Lia cu automobilul, adusă de același căpitan Moos. Neștiind ora, eram în pădure cu țigănușii mei, după micșunele. În fugă acasă, găsii pe cumnata mea foarte tristă și supărată de arestarea ei. Tot sperase să scape, își făcuse multe iluzii, a căror pierdere o îndurera continuu. Starița, de acord cu mine, o instală în casele maicei Filofteia, cu odăi mari și luminoase la etaj. Toți erau încântați, maica de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noastră în Confederația Europei Centrale! Tot cu astfel de știri fanteziste sosi și căpitanul Moos. Crezând că vine în serviciu comandat, îl primii. Nu era singur și îmi prezentă pe amicul lui, care dorea să-mi facă cunoștință! M am supărat și, la asigurările că vom fi eliberate în curând, făcându-se pace cu Italia, îi răspunsei că profețiile lui nu s-au împlinit niciodată și că sunt resemnată că stau aici până la pacea generală (știind că îi supără acest termen
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]