11,919 matches
-
tronul papal, a fost pentru că a fost superior laicilor în toate domeniile științelor care prin progresele lor au contribuit la creșterea bunăstării clasei celei mai nevoiașe." De atunci, susține același Saint-Simon, clerul trebuie considerat "eretic": el nu a cultivat decît teologia; s-a lăsat "depășit în domeniul artelor frumoase, al științelor exacte, dar și în ceea ce privește capacitatea meșteșugărească..." În așteptarea unei lumi noi, așa cum o anunță Eufantin, "științele fizice vor intra în dogmă, artele frumoase nu vor mai fi plăceri profane, ci
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
juriști, medici), promotorii Renașterii ardelene, îmbinând acțiunea edifiantă prin viu grai cu cea scriptică, s-au întrecut în a alcătui atât tomuri științifice, cât și cărți și broșuri de popularizare (compilații, prelucrări, adaptări), majoritatea cu finalitate utilitară imediată. Disertații de teologie, filosofie, logică, etică alternează cu lucrări ca Învățătură firească spre surparea superstiției norodului (Gheorghe Șincai), Învățătură pentru prășirea pomilor (Petru Maior), Economia stupilor (Ioan Piuariu-Molnar), Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc și Covasna (Vasilie Popp). Sfaturi practice conțin și predicile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
interzis -, propaganda marxistă a avut un slab ecou în rîndul personalului didactic. Dintre propagatorii concepției marxiste cu privire la educație s-au afirmat în anii '20 și '30 Petre Constantinescu-Iași (care un timp a fost profesor de istoria artei la Facultatea de Teologie de la Chișinău) și Ilie Cristea profesor secundar la Brașov și în alte orașe din Transilvania. Primul a publicat, în 1923, o broșură cu titlul Reforma învățămîntului secundar. Propuneri. Luîndu-se ca model învățămîntul sovietic se propunea organizarea unei școli unice (aceeași
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în acest sistem filosofic. Pentru că, pe de o parte, în concepția lui Toma d'Aquino filosofia se sprijină pe rațiune și, pe de altă parte, aceeași rațiune este pusă de acord cu credința, după cum filosofia este pusă de acord cu teologia care se sprijină pe revelație. JACQUES MARITAIN (1882-1973), unul din cei mai de seamă neotomiști, în scrierea sa Știința modernă și rațiunea, ne avertizează că rațiunea singură ar putea greși și, în consecință, ea trebuie să se subordoneze credinței (2
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
considera persoana, ca și Im. Kant, totdeauna ca scop; iată un motiv pentru care personaliștii consideră concepția lor expresie a umanismului. De la începuturile sale, personalismul s-a manifestat ca o filosofie idealistă, de inspirație creștină, care reia unele idei ale teologiei și spiritualismului medieval sau modern (9, p. 47; 10, p. 21). Deși, în deceniile următoare, personalismul s-a depărtat destul de mult de tezele renouvieriste, el s-a considerat o filosofie în al cărei centru se află persoana cu valorile ei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
îmi pare că amestecă niveluri și non-niveluri (adică zone de non-rezistență). Într-adevăr, filosofia, arta și politica reprezintă discipline academice întru totul conforme cu rezistența intrinsecă a unui nivel de realitate. Chiar și metaforele lui "Dumnezeu", în măsura în care sunt integrate unei teologii, pot corespunde unui nivel de realitate. Dar experiența religioasă și experiența inspirației sunt greu asimilabile unui nivel de realitate. Ele corespund mai degrabă traversării diferitelor niveluri de realitate în zona de non-rezistență. Există, deci, o diferență importantă între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
protestanți și catolici. Unii ortodocși s-au cantonat într-un refuz net, logica terțului inclus fiind pur și simplu declarată eretică 10. Analiza cea mai profundă a pertinenței logicii terțului inclus și a noțiunii de niveluri de realitate în domeniul teologiei creștine a fost făcută de Thierry Magnin, în teza sa de doctorat în teologie, susținută în 1997, precum și în cartea sa Între știință și religie 11, care continuă teza sa de doctorat. Din 1994, am întreprins, în colaborare cu Thierry
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
inclus fiind pur și simplu declarată eretică 10. Analiza cea mai profundă a pertinenței logicii terțului inclus și a noțiunii de niveluri de realitate în domeniul teologiei creștine a fost făcută de Thierry Magnin, în teza sa de doctorat în teologie, susținută în 1997, precum și în cartea sa Între știință și religie 11, care continuă teza sa de doctorat. Din 1994, am întreprins, în colaborare cu Thierry Magnin, Michel Camus și Karen-Claire Voss, o analiză a Simbolului "Quicunque" relativ la dogma trinitară
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de doctorat în muzicologie, UFR de muzică și muzicologie, sub conducerea lui Marie-Claire Beltrando-Patier, Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV), Septentrion Presses universitaires, 1996. * Thierry Magnin, L'importance de la philosophie morale dans le dialogue entre science et théologie, teză de doctorat în teologie, sub conducerea lui P. Louis Desrousseaux, Universitatea catolică din Lille, Presses de l'université de Lille, Lille, 1997. * Marie France Hureau, Stéphane Lupasco et l'éducation pour la paix, lucrare de licență sub conducerea lui René Barbier, Facultatea de științe
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
une philosophie de l'homme relié, teză de doctorat în științele educației, Universitatea Paris 8, 2007. * Florentina Dascălu, Experiența microfizică și filosofia lui Ștefan Lupașcu, lucrare de licență în filosofie, sub conducerea lui Victor Voicu, Facultatea de istorie, filosofie și teologie, Universitatea "Dunărea de Jos", Galați, 2008. * Olivier Penelaud, L'opportunisme cogni-tif. De la conduite automobile à la psychologie cognitive, teză de doctorat în psihologia proceselor cognitive, Universitatea Paris 8, 2008. CUPRINS Cuvînt înainte 7 1. Opera lui Stéphane Lupasco Privire panoramică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Voss, Levels of Representation and Levels of Reality: Towards an Ontology of Science (Niveluri de reprezentare și niveluri de realitate: spre o ontologie a științei), in The Concept of Nature in Science and Theology (Conceptul de natură în știință și teologie) (partea a II-a), Geneva, Labor et Fides, 1998, pp. 94-103; Thierry Magnin, Entre science et religion. Quête de sens dans le monde présent, Monaco, Rocher, "Transdisciplinarité", 1998, prefață de Basarab Nicolescu, postfață de Henri Manteau-Bonamy (Între știință și religie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sur Jakob Boehme, Paris, Philippe Lebaud, 1995. 10 Ion Vlăducă, Mic dicționar de apologetică ortodoxă, București, Editura Bizantină, 2002, pp. 152-154. 11 Thierry Magnin, L'importance de la philosophie morale dans le dialogue entre science et théologie, Teză de doctorat în Teologie, Universitatea Catolică din Lille, sub direcția lui P. Louis Desrousseaux, Lille, Presses de l'Université de Lille, 1997; Thierry Magnin, Entre science et religion. Quête de sens dans le monde présent, Monaco, Rocher, "Transdisciplinarité", 1998, tradusă în limba română sub
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
strîns unit în gîndirea medievală. Continuînd să comunice și să interacționeze unele asupra altora, Credința, Rațiunea, Natura se vor separa. Natura se separă de Dumnezeu, apoi de Om. Omul se separă de Dumnezeu și de Natură. Filozofia se separă de Teologie, apoi Știința se separă de Filozofie. Politica se va disocia de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință, însă ceea ce
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
arma permanentă a criticii ideilor. S-a instaurat și răspîndit astfel în lumea elenistică și în cea romană o sferă autonomă proprie dialogicii ideilor. Triumful creștinismului în Imperiu va închide Școala de la Atena și va impune, vreme de secole, suveranitatea teologiei asupra oricărei alte gîndiri. Renașterea va vesti dispariția acestei suveranități absolute. Școala din Atena era moartă și nu mai putea fi redeschisă. Însă cultura renascentistă s-a redeschis de la sine spre libertatea greacă. În 1510, Rafael ilustrează și glorifică disputele
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
umanitarism Umanismul reia ideea lui Protagoras: "Omul este măsura tuturor lucrurilor". Însă el vrea să găsească în Omul însuși fundamentul demnității și al virtuților sale. De aici și ideea, formulată pentru prima oară de Grotius în 1625 în contradicție cu teologiile catolică și calvinistă, că omul posedă în sine un Drept natural. Acest drept individual se va confrunta de acum nu doar cu Religia divină, ci și cu Rațiunea de Stat. Spre deosebire de Hobbes, care îl aservește pe individ Leviathanului (1651), în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
posibilității categoriilor generale ale rațiunii de a surprinde realul, care este întotdeauna unic și particular. Un alt curent de gîndire, care se dezvoltă odată cu tomismul, are la bază strădania intensă de a face coerentă una pentru cealaltă rațiunea aristotelică și teologia creștină. Asistăm așadar în Evul Mediu la dezvoltarea unei rațiuni constructive și a unei rațiuni critice. Însă rațiunea critică nu afectează Credința, ci dimpotrivă: autocriticîndu-se, ea întărește Credința. Cît despre rațiunea constructivă, aceasta consolidează în mai mare măsură Credința prin
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și a unei rațiuni critice. Însă rațiunea critică nu afectează Credința, ci dimpotrivă: autocriticîndu-se, ea întărește Credința. Cît despre rațiunea constructivă, aceasta consolidează în mai mare măsură Credința prin rațiune decît rațiunea prin Credință. În realitate, rațiunea este inclusă în Teologie, în slujba căreia se află. Astfel, misiunea apologetică a rațiunii medievale o transformă pe aceasta în raționalizare. Raționalizarea are aceeași sursă ca și raționalitatea, însă devine contrarul acesteia, deoarece paralizează activitatea critică și cloroformizează dialogul cu realul în folosul logicii
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la rândul său, adică să se perfecționeze odată cu mediul pe care îl vrea modelat după mintea și inima sa. Desigur, sunt multe feluri de învățătură, însă nu comunică ele întreolaltă? Scientia se îngemănează firesc cu philosophia perennis care nutrește orice teologie, orice direcție spirituală în ansamblu. Dacă am evocat aici mai ales rolul învățătorului este pentru că în ultimele secole, cu deosebire după Revoluția franceză de la 1789, societatea s-a laicizat progresiv, ceea ce a făcut ca preotul să piardă pe alocuri preeminența
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
alte discipline de interes antropologic. Istoria își urmează cursul, iar urmele ei se recunosc încă pe întinderea de nisip vălurită de vânturi. Speranța omului nu se oprește însă la capătul acelei întinderi, ci caută ancore într-un "dincolo" pe care teologia istoriei (în sensul profesat de G. Jossa, J.V. Langmead Casserley, H.-I. Marrou, H. Urs von Balthasar ș. a.) încearcă să-l explice în lumina întregii experiențe umane. Ateneu, XXVII, 4 (aprilie 1990), p. 2 PARADIGMA LATINĂ Schimbările produse pe continent
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au subscris deja lucrări memorabile pe acest tărâm, pentru a nu mai vorbi de eseurile ego-istorice apărute mai de curând sub îngrijirea lui Pierre Nora6. Bibliografia lui Jean Delumeau indică un program ambițios de punere în lumină a raportului dintre teologie și aspirațiile colective: temă dificilă, în direcția căreia savantul a concertat și alte energii, ca în culegerile de studii Histoire vécue du peuple chrétien (1979), La Première Communion, Les Mahleurs des temps (1987), pentru a nu mai aminti de colecția
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
LUCA, Ion (7.XII.1894, Roman - 30.I.1972, București), dramaturg. Este fiul Emiliei și al lui Emanoil Luca, croitor militar. Frecventează școala primară în orașul natal și la Bacău, după care se orientează spre teologie și urmează Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, absolvind, cu diplomă de învățător, în 1915. Între 1915 și 1919 va fi student la Facultatea de Drept și la Facultatea de Teologie din același oraș, susținându-și doctorate în ambele discipline (1920
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
orașul natal și la Bacău, după care se orientează spre teologie și urmează Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, absolvind, cu diplomă de învățător, în 1915. Între 1915 și 1919 va fi student la Facultatea de Drept și la Facultatea de Teologie din același oraș, susținându-și doctorate în ambele discipline (1920 și 1921) la București. Funcționează o vreme (1919-1922) ca diacon și profesor suplinitor de limba latină la Liceul „Ferdinand I” și la Școala Normală „Ștefan cel Mare” din Bacău. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
pe care le realizează în Capitală.” „La întâlnirea din 26.08.1978 informatorul „Călin” semnalează că, în urma discuțiilor cu profesorul director preot B.B., profesorii F.J. și L.U. de la seminarul teologic ortodox din București, a rezultat că fostul profesor de teologie și de limbă franceză, legionar fost condamnat T.R., continuă să se mențină pe poziția inițială, rigidă, de a refuza orice slujbă în afară de cea de profesor la Seminar. În cadrul acțiunilor protestatare, cadrele didactice ale seminarului au probleme deoarece T.R., prin atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Institutul Teologic. La această adunare a luat parte I.U. bibliotecar la Patriarhie, și studenții R.O. și V.P. din cadrul Institutului Teologic. Studenții de mai sus au arătat informatorului nostru că, cu această ocazie, au discutat probleme de literatură și teologie. Nota Biroului: Deoarece T.R. și I.U. au dus activitate legionară împreună, ne face să credem că adunarea de mai sus a avut alt caracter. Informatorul a fost dirijat să ia parte și la o altă adunare de-a lor
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nimeni, să nu mai facă nici un comentariu. „Raport pentru a se aproba luarea în lucru prin dosar de urmărire informativă a numitului D.F.”, IJ Timiș, 07.02.1979: „D.F., [...] născut în Oradea la 23.05.1954, absolvent al Facultății de Teologie, fără antecedente politice și penale, preot ajutor la biserica reformată din Timișoara [...]. Susnumitul ne-a fost semnalat de sursa «Jambor» cu următoarele manifestări: a comentat tendențios măsura luată de a se prelucra într-o ședință un material cu ocazia aniversării
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]