11,052 matches
-
de la Frățilești, unde au fost 56 de personalități ale țării, printre care miniștri și specialiști. Astfel, în presa vremii au fost publicate diverse articole care relatează despre fermă și dotările sale: conac, ateliere, mașini, grajduri, pluguri cu abur, batoze, locomobile, tractoare, moară și multe altele. Chiar și în prezent, atrag atenția conacul boieresc, care este într-o stare avansată de degradare, casa arendașului, unde este amenajat paraclisul și chiliile Sfintei Mănăstiri, turnul de apă care, în trecut, funcționa cu un burduf
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
Războiului Civil din Sri Lanka (încheiat în luna mai a anului 2009) de către forțele guvernamentale și de rebeli (Tigrii Tamili). Recent a fost identificat un exemplar T-54 într-o gospodărie din R.Moldova, proprietarul pretinde că va face din el tractor pentru prelucrarea pământului. 423 de tancuri T-54A au fost comandate din Polonia, fiind livrate între anii 1960-1965. Alte 850 de tancuri T-55 au fost comandate din Uniunea Sovietică în 1969, fiind livrate între anii 1970 și 1977. România a
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
a fost un tractor blindat folosit de Uniunea Sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial. Denumirea oficială a acestui vehicul în inventarul Armatei Roșii era "Bronirovannîi gusenicinîi tiagaci Komsomoleț" (în : tractor blindat cu senile ). Komsomoleț Ț-20 a fost proiectat în 1936 la
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
a fost un tractor blindat folosit de Uniunea Sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial. Denumirea oficială a acestui vehicul în inventarul Armatei Roșii era "Bronirovannîi gusenicinîi tiagaci Komsomoleț" (în : tractor blindat cu senile ). Komsomoleț Ț-20 a fost proiectat în 1936 la fabrica nr. 37 Ordjonikidze din Moscova, Uniunea Sovietică, pentru a tracta piese de artilerie mici, precum tunul antitanc de 45 mm sau mortierul de calibru 120 mm. Tractorul
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
tractor blindat cu senile ). Komsomoleț Ț-20 a fost proiectat în 1936 la fabrica nr. 37 Ordjonikidze din Moscova, Uniunea Sovietică, pentru a tracta piese de artilerie mici, precum tunul antitanc de 45 mm sau mortierul de calibru 120 mm. Tractorul era capabil să remorcheze piesă de artilerie, o cantitate mică de muniție (transportată de obicei într-un cheson) și șase soldați. Uneori, două chesoane erau tractate pentru a transporta mai multă muniție. Compartimentul din față, unde se aflau mecanicul conductor
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
expuși schijelor și gloanțelor. Cei șase artileriști erau protejați în caz de vreme rea de o prelata din pânză. Komsomoleț Ț-20 a fost fabricat de fabrică nr. 37 din Moscova, fabrica STZ ("Stalingradski traktornîi zăvod", în traducere: fabrică de tractoare din Stalingrad) și fabrică GAZ ("Gorkovski Avtomobilnîi Zăvod", în traducere: fabrică de automobile Gorki din Nijni Novgorod). Au fost fabricate 4401 de tractoare blindate Komsomoleț între anii 1937 și 1941. Komsomoleț a fost folosit pentru prima oară de Armată Roșie
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
fost fabricat de fabrică nr. 37 din Moscova, fabrica STZ ("Stalingradski traktornîi zăvod", în traducere: fabrică de tractoare din Stalingrad) și fabrică GAZ ("Gorkovski Avtomobilnîi Zăvod", în traducere: fabrică de automobile Gorki din Nijni Novgorod). Au fost fabricate 4401 de tractoare blindate Komsomoleț între anii 1937 și 1941. Komsomoleț a fost folosit pentru prima oară de Armată Roșie în „războiului de iarnă” sovieto-finlandez din 1939-1940. Deși Ț-20 a fost proiectat pentru tracțiunea pieselor de artilerie, cateva au fost folosite ca
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
în „războiului de iarnă” sovieto-finlandez din 1939-1940. Deși Ț-20 a fost proiectat pentru tracțiunea pieselor de artilerie, cateva au fost folosite ca tanchete în vara anului 1941. La începutul anului 1943, în inventarul Armatei Roșii mai erau 1048 de tractoare Komsomoleț. Finlanda a folosit până în 1961 tractoare Ț-20 capturate. Ț-20 capturate au folosit și armata germană și cea română. În 1943, armata română a decis să recondiționeze 34 de tractoare Komsomoleț Ț-20 la fabrica Rogifer (denumită anterior
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
Deși Ț-20 a fost proiectat pentru tracțiunea pieselor de artilerie, cateva au fost folosite ca tanchete în vara anului 1941. La începutul anului 1943, în inventarul Armatei Roșii mai erau 1048 de tractoare Komsomoleț. Finlanda a folosit până în 1961 tractoare Ț-20 capturate. Ț-20 capturate au folosit și armata germană și cea română. În 1943, armata română a decis să recondiționeze 34 de tractoare Komsomoleț Ț-20 la fabrica Rogifer (denumită anterior Malaxa). Denumirea oficială era "Șenileta Ford rusesc
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
în inventarul Armatei Roșii mai erau 1048 de tractoare Komsomoleț. Finlanda a folosit până în 1961 tractoare Ț-20 capturate. Ț-20 capturate au folosit și armata germană și cea română. În 1943, armata română a decis să recondiționeze 34 de tractoare Komsomoleț Ț-20 la fabrica Rogifer (denumită anterior Malaxa). Denumirea oficială era "Șenileta Ford rusesc de captura". Motorul acestor tractoare blindate era fabricat sub licență Ford. Întrucât la București există "Fabrică de autocamioane Ford", mentenanță și recondiționarea au fost relativ
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
20 capturate au folosit și armata germană și cea română. În 1943, armata română a decis să recondiționeze 34 de tractoare Komsomoleț Ț-20 la fabrica Rogifer (denumită anterior Malaxa). Denumirea oficială era "Șenileta Ford rusesc de captura". Motorul acestor tractoare blindate era fabricat sub licență Ford. Întrucât la București există "Fabrică de autocamioane Ford", mentenanță și recondiționarea au fost relativ simple. Șeniletele au fost dotate cu un cârlig de remorcare pentru a tracta tunul anticar german de calibru 50 mm
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
fabricat sub licență Ford. Întrucât la București există "Fabrică de autocamioane Ford", mentenanță și recondiționarea au fost relativ simple. Șeniletele au fost dotate cu un cârlig de remorcare pentru a tracta tunul anticar german de calibru 50 mm PaK 38. Tractoarele blindate au fost distribuite astfel: câte 12 bucăți au fost trimise diviziilor 5 și 14 de Infanterie, șase au fost livrate Regimentului 2 Care de Luptă și patru au fost trimise diviziei 5 de Cavalerie în luna august a anului
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
1944 sau confiscate de sovietici după 23 august 1944. A existat o singură modificare notabilă, vânătorul de tancuri ZiS-30. Acesta a fost proiectat în luna august a anului 1941 de Vasili Grabin la fabrica nr. 92 Gorki. Practic, pe sașiul tractorului Komsomoleț Ț-20, era montat un tun antitanc de calibru 57 mm tip ZiS-2. Au fost fabricate aproximativ o sută de autotunuri ZiS-30.
Komsomoleț T-20 () [Corola-website/Science/320182_a_321511]
-
a fost un proiect dezvoltat de Armata Română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Fabrica Ford din București trebuia să construiască între anii 1944 și 1945 o mie de tractoare șenilate, denumite oficial T-1 ("Tractor 1"). Acestea urmau să fie folosite pentru tractarea tunurilor antitanc Reșița Model 1943 de calibru 75 mm, fabricate în România. Vehiculul avea la bază tractorul sovietic utilizat în agricultură STZ. Vehiculul a fost proiectat
Șenileta T-1 () [Corola-website/Science/320193_a_321522]
-
a fost un proiect dezvoltat de Armata Română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Fabrica Ford din București trebuia să construiască între anii 1944 și 1945 o mie de tractoare șenilate, denumite oficial T-1 ("Tractor 1"). Acestea urmau să fie folosite pentru tractarea tunurilor antitanc Reșița Model 1943 de calibru 75 mm, fabricate în România. Vehiculul avea la bază tractorul sovietic utilizat în agricultură STZ. Vehiculul a fost proiectat de către inginerii militari specialiști ai Direcției
Șenileta T-1 () [Corola-website/Science/320193_a_321522]
-
construiască între anii 1944 și 1945 o mie de tractoare șenilate, denumite oficial T-1 ("Tractor 1"). Acestea urmau să fie folosite pentru tractarea tunurilor antitanc Reșița Model 1943 de calibru 75 mm, fabricate în România. Vehiculul avea la bază tractorul sovietic utilizat în agricultură STZ. Vehiculul a fost proiectat de către inginerii militari specialiști ai Direcției Tehnice. a fost testată parțial în vara anului 1944, cu rezultate bune. Motoarele și transmisia urmau a fi fabricate de către Rogifer, uzinele Reșița realizau cadrul
Șenileta T-1 () [Corola-website/Science/320193_a_321522]
-
a fi fabricate de către Rogifer, uzinele Reșița realizau cadrul și propulsia, iar fabrica Ford asigura caroseria și asamblarea. Doar cinci prototipuri au fost construite, fiindcă proiectul vânătorului de tancuri Mareșal avea prioritate. După 23 august 1944, proiectul a fost anulat. Tractorul T-1 a fost primul tractor fabricat în România.
Șenileta T-1 () [Corola-website/Science/320193_a_321522]
-
Reșița realizau cadrul și propulsia, iar fabrica Ford asigura caroseria și asamblarea. Doar cinci prototipuri au fost construite, fiindcă proiectul vânătorului de tancuri Mareșal avea prioritate. După 23 august 1944, proiectul a fost anulat. Tractorul T-1 a fost primul tractor fabricat în România.
Șenileta T-1 () [Corola-website/Science/320193_a_321522]
-
fabricat vehiculul în ultimii ani ai războiului. Pe 20 decembrie 1942, 855 de semișenilate erau în inventarul armatei germane. 643 au fost fabricate în 1943 și 834 în 1944. Aproximativ 2500 au fost fabricate în total. Armata română a primit tractoare cu tracțiune mixtă FAMO F3 în 1943, acestea fiind folosite de Divizia 1 Blindată și Divizia 8 Cavalerie. Semișenilatele au fost retrase din uz în 1954. Un vehicul este expus la Muzeul Militar Național.
SdKfz 9 () [Corola-website/Science/320192_a_321521]
-
covârșitoare. Tancul a fost fabricat în număr mare (aproximativ 50.000 de bucăți), fiind depășit la acest capitol doar de către tancul mediu sovietic T-34. Șasiul Sherman a fost folosit pentru fabricarea altor tipuri de vehicule militare: distrugătoare de tancuri, tractoare de tancuri și artilerie autopropulsată. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial Sherman a fost înlocuit cu tancurile derivate din tancul M26. Variante de bază și îmbunătățite au mai fost folosite totuși în luptă în diferite războaie, cum ar
M4 Sherman () [Corola-website/Science/320366_a_321695]
-
mașini-unelte. La finele anului 1979 și începutul anului 1980, din rațiuni energetice se sistează fabricarea frigiderului cu absorbție tip „Fram” de 70 l și 112 l, spațiile rămase libere fiind utilizate la fabricare de produse noi cum sunt: cabina de tractor, panourile solare, piesele de schimb pentru mecanica fină. În anul 1981 începe fabricația frigiderelor cu compresor. La U. M. Sadu, s-au creat premisele fabricării frigiderului cu compresor la Găești, loc unde s-a constituit o întreprindere de frigidere care în
Uzina Mecanică Sadu () [Corola-website/Science/321067_a_322396]
-
de obiecte casnice pentru fondul pieții. Între anii 1960 - 1965 întreprinderea se profilează numai pe activitatea specifică construcțiilor de mașini. În anul 1966, sub denumirea de I.M. Republică Reghin, a fost preluată turnătoria de fonta cu grafit nodular de la Uzinele „Tractorul” din Brașov. Pe baza acestor dezvoltări, în perioada 1966 - 1973, întreprinderea își triplează capacitățile de producție și se profilează că întreprindere constructoare de mașini, cu un numar de peste 1000 de muncitori, făcând parte integrantă din centrală industrială de autovehicule pentru
Metalurgica Reghin () [Corola-website/Science/321147_a_322476]
-
de nesuportat, ei fiind trecuți la categoria socială chiaburi, fiindcă în 1944-1946 au avut un cazan de fiert țuică. Cum la facultate nu mă puteam înscrie, am auzit că la Vatră Dornei s-a deschis o uzină sovietic, de reparat tractoare și care caută absolvenți de liceu cu oarecare cunoștințe tehnice. Eu urmasem la liceu sub îndrumarea lui Ilnițchi Felician, un curs teoretic de planorism și apoi la Iad - Bistrița planorismul, obținând "C" de argint, la Ghimbav - Brașov (1952), parașutismul și
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
utilizată de armata germană. Aceste prototipuri au fost folosite mai mult pentru propagandă, deși 3 exemplare au fost trimise în Norvegia în timpul campaniei din 1940. Dezvoltarea acestui proiect a început în 1933 când Reichswehr-ul a comandat prototipuri pentru un "Großtraktor" (tractor greu) din partea firmelor Rheinmetall și Krupp. "Großtraktor" era numele de cod folosit pentru proiectarea unui tanc greu, fiindcă Germaniei îi era interzis să dezvolte tancuri conform Tratatului de la Versailles. Cele două prototipuri semănau foarte mult între ele, singurele diferențe fiind
Neubaufahrzeug () [Corola-website/Science/320992_a_322321]
-
(n. 18 iunie 1981, Târgu Secuiesc, România) este un fost fotbalist român. a început fotbalul la clubul local ICIM Brasov sub indrumarea antrenorului de copii si juniori, Adrian-Horia Stan, și mai apoi la Tractorul Brașov, unde a rămas până în 1999. În acest an, el a trecut la formația-fanion a orașului, FC Brașov, la care a debutat în Liga I, la data de 2 octombrie 1999, într-un Rapid - FC Brașov 2-1. A evoluat într-
Tiberiu Ghioane () [Corola-website/Science/315361_a_316690]