12,312 matches
-
sfârșitul vieții sale) avea să militeze dezinteresat pentru restabilirea adevărului. Din fericire, demersul lui Murray va găsi un partener pe măsură în persoana profesorului Ion Pavel care, la rândul său, avea să se dedice până la sfârșitul vieții cauzei lui Paulescu. Tristețea nedisimulată a autorului până aici se transformă treptat într-un optimism plin de speranță, care se va împlini în parte prin obținerea recunoașterii internaționale, deși nu rareori cu rezerve și chiar atitudini jenante. Tăcerea de aproape o jumătate de secol
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
adevărat“, pentru că muncește prea mult la construirea „soclului“ său. O carte despre nevoia de a povesti și de a fi povestit Fuck de cool. Spune-mi o poveste este „o pledoarie pentru poveste“, o colecție de „10 sinopsuri cu amor, tristețe și alte nimicuri“ - așa cum citim în subtitlul volumului -, o carte despre „cool“, într-o lume a kitsch-ului. Personajele lui Costi Rogozanu se ascund sub măști mondene și trăiesc din plin deziluziile autoeroizării. Numele personajelor, multe dintre ele reduse doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
dar numai fiindcă vitamaxul și calmepamul meu au fost oamenii tineri. De energia și speranța lor am avut nevoie ca de aer, pentru că mulți din prietenii, colegii și cunoscuții de vârsta mea au fost doborâți de boală, deprimare, istoveală, iar tristețea lor m-a atins cum n-aș fi crezut. Dar nu m-am lăsat copleșită. Am scris pe rupte studii, articole, ba chiar mici proze. Puse cap la cap, se adună vreo 550.000 de semne cu spații. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
fiole cu care personajele adorm ghemuite, donându-și țăcăneala inocentă și visând la „razna“ de mâine. Afrim pune la bătaie cu aceeași abilitate de dozaj contrapunctic din joi.mega Joy sau Plastilină nodul din gât și contracțiile din stomac. Adică tristețea celei care rămâne cu sângele în vena pentru că normele europene impun noi standarde pentru donatori și râsul exploziv din show-ul muzical. Regizorul care a gândit în 2007 formule de spectacole extrem de diferite este Alexandru Dabija. Ionesco - 5 piese scurte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează în două categorii: doine și cântece doinite, exprimând jalea, melancolia, tristețea, uneori legate de dragostea neîmplinită, dar, de cele mai multe ori, zugrăvind sentimentele și stările sufletești cele mai complexe. Cântecele propriu-zise pot fi: de dragoste, de joc și exprimă bucuria, atunci când aceasta este împărtășită. Se mai utilizează și catrene versificate, care susțin
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
negativ-active: „non-vivre, non-vouloir, non-pouvoir, non-possibilité“. Vera Mantero construiește o semiotică negativă, spartă, în final, de un cuvânt eliberator: joie. Silabele sunt cântate, interiorizate și scuipate, lăsate să doară. Vera Mantero e o prezență de o teatralitate halucinantă, vulnerabilă, sfâșiată de tristețe, sfârșită de blocaje paralizante, jucându-se cu sunete rostogolite ca și cum ar avea niște mingiuțe în gât. Animalic, violent și inocent, de un grotesc poetic care-ți dă frisoane, performance-ul Verei Mantero te scurtcircuitează. Te lovește în-din plin și te întoarce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Blanduziei, Despot Vodă. Poeziile sale lirice sunt fie în genul popular, fie într-o notă de artă. Ele respiră întotdeauna un sentiment foarte profund. Cele mai mlte sunt de o prospețime și o sinceritate fără seamăn; puține sunt marcate de tristețe, căci muza lui Alecsandri este mai degrabă și mai adesea veselă. În operele de teatru, Alecsandri ia în râs defectele vechii societăți românești. El prezintă pe scenă personaje bufone și grotești, femei care vor să pozeze în doamne, greci și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Soarelui. Alfred Moșoiu a dat două volume de sonete rafinate, iar mai recent poemul O toamnă. Pe Sofia Nădejde o vom regăsi în capitolul despre roman. Dimitrie Nanu, născut în 1873, are, după cum indică titlul culegerii sale poetice Nocturne (1900), tristețea neamului său. A făcut numeroase traduceri. Prin poemele sale biblice, reprezintă drepturile misticismului în poezie. Naum trebuie să ne rețină un moment atenția. Anton-Theodor Naum, născut la Iași în 1829, și-a făcut studiile la Paris. Inspector general pentru învățământul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ultimele sale patru volume sunt valoroase și importante: două culegeri de versuri, Lueurs et flammes și Le jardin passionné, și două romane, Amor vincit și Le Sortilège. Versurile din cele două culegeri au un farmec puternic, o frumoasă armonie, o tristețe dezamăgită, profundă, dureroasă, ca o chemare a morții. Pesimismul, angoasa, regretul, dorința, dorul, cum se spune în română, fac să tremure fiecare pagină. Sunt vise, renunțări, evocări, amintiri, tristeți ale unei inimi îndurerate care este: "La fleur sans joie éclose
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cele două culegeri au un farmec puternic, o frumoasă armonie, o tristețe dezamăgită, profundă, dureroasă, ca o chemare a morții. Pesimismul, angoasa, regretul, dorința, dorul, cum se spune în română, fac să tremure fiecare pagină. Sunt vise, renunțări, evocări, amintiri, tristeți ale unei inimi îndurerate care este: "La fleur sans joie éclose au bord des nuits". Acest adio spus tinereții au un farmec care te duce cu gândul la Verlaine: "Mourez comme l'écume au ras des cocquillages, Comme l'arbre
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
feuillage!". În Le jardin passionné, melancolia inexpiabilă și vederea pitorească a României populare și tradiționale se îmbogățesc cu peisaje italiene desenate după natură cu acea vie și pătrunzătoare înțelegere a Italiei pe care o au fiii ei exilați, românii. Tot tristeți, dureri, regrete întunecă și îndoliază această muză voalată: "Tristes, tristes, tristes, tristes Sont les roses aujourd'hui, Et moi triste entre les triste À cause de lui". Dar soarele Italiei încălzește și înveselește frunzișul sumbru al acestui Campo Santo: în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
foc pe care vor să-l arunce departe. Câteodată o melodie înceată, temătoare și proaspătă se tărăgănează prin incendiu. Voluptuoase, sunetele se înghesuie ca niște struguri din care țâșnește un vin înmiresmat. Jocuri de tigri, jocuri de sărutări, furie în tristețe, dezordine care vreți să pieriți de propriul vostru extaz, mă duceți cu gândul la morți. Dincolo de muzici și de serile plăcute de pe câmpie, zilele pământului cântă peste ele ca aceste viori pe inimile noastre!". Și câte peisaje descrise cu o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
voinicie, Cade frunza gios în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri care, precum Călușarii, amintesc de Salieni. Vicleimurile sau mistere ale Nașterii pentru marionete; Descântecele, formule de magie; Carmina juridice (era deja cuvântul latina carmina, text de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fac soarele, cerul, neamul". Legendele din Franța sunt mai sobre și mai malițioase; cele din Italia, mai vesele și mai îndrăznețe; cele din Germania, mai romantice și mai naive; cele din România zugrăvesc spiritul național cu elanurile, volubilitatea, imaginația ardentă, tristețile voluptuoase și alintările lui de copil. Cultul literaturii orale românești este o chestiune națională. Slavii ar fi vrut să înăbușe, să mascheze patria română, învăluind-o în pliurile alfabetului chirilic. "Ce-ar fi spaniola, ascuns sub caractere arabe?", întreba Edgard
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dor, provenit, pare-se, din desiderium. Este un sentiment unic. Intră în el mai multe idei conexe, dar diferite, regretul pentru ceva pierdut, suferința pentru lipsa lui, speranța de a-l recupera, dorința de fericire, iubirea sau infidelitatea, farmecul sau tristețea naturii, tandrețea, dragostea, melancolia, neliniștea, nostalgia, amintirea. Ascultați-l pe păstorul lovit de dor: "Frunză verde mărăcine, Nimic se prinde de mine! De când dorul m-a lovit Mințile mi-au rătăcit; De când dorul m-a cuprins, Sufletul mi s-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ai glas și aripi ca arhanghelul, iar uneori ai și armele lui! Focul mistuie cărțile scrise, tâlharii prăduiesc comorile, dar cântecul scapă neatins și trece de la un om la altul. Dacă sufletele ticăloșite nu mai știu a-l hrăni cu tristețe și speranță, el fuge în munți, se agață de ruine, iar de acolo vorbește despre trecut. Așa cum priveghetoarea își ia zborul de la o casă în flăcări și se oprește o clipă pe acoperiș; dar dacă acoperișul se prăbușește, pasărea fuge
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sine, nu se putea destăinui nimănui, nici chiar mamei sale: iar muza a fost cea care, încă de la vârsta de zece ani, i-a primit confidențele. Astfel a fost de-a lungul întregii sale vieți. Goethe spunea: Când am o tristețe, fac din ea un sonet". Carmen Sylva a găsit în poezie un refugiu împotriva tristeților, a doliului, a ranchiunelor, a calomniilor. Scria pentru sine, până într-o zi când Coșbuc și Alecsandri au convins-o că poemele sale merită să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care, încă de la vârsta de zece ani, i-a primit confidențele. Astfel a fost de-a lungul întregii sale vieți. Goethe spunea: Când am o tristețe, fac din ea un sonet". Carmen Sylva a găsit în poezie un refugiu împotriva tristeților, a doliului, a ranchiunelor, a calomniilor. Scria pentru sine, până într-o zi când Coșbuc și Alecsandri au convins-o că poemele sale merită să ajungă la public. Le suntem recunoscători pentru acest sfat bun. Avea cui semăna. Bunica sa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iar lacrimile au fost moștenirea lui poetică: "Și-i gustul meu să o aleg, de lângă Cea care știe să zâmbească, pe cea care Poate să plângă" Melancolia sa nu este fără legătură cu cea a lui Carmen Sylva, a cărei tristețe este mirarea în fața existenței răului și dorința fierbinte de a-l micșora. Bunătatea ei dă curaj melancoliei, pe care modul ei de a gândi o face perspicace. Firește, ea ghicește suferințele, iar privirea pe care o perindă peste societate întâlnește
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
micșora. Bunătatea ei dă curaj melancoliei, pe care modul ei de a gândi o face perspicace. Firește, ea ghicește suferințele, iar privirea pe care o perindă peste societate întâlnește numai dureri. Citiți-i romanele, nuvelele, peste tot se înfiripă imaginea tristeții. Nu se lasă abătură de priveliștea persistentă a necazurilor, viața i se pare demnă de a fi trăită, fiindcă înseamnă pentru ea fapta sacră a alinării pe un câmp rodnic în temeri, al cărui tablou dezolant l-a pictat. La
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în primii ani ai copilăriei, când mama mă învăța că cea mai frumoasă veghe de Crăciun e veghea morții și că moartea este cea mai minunată răsplată a noastră!". A rămas mistică și călăuzită de credință în apostolatul său regal. Tristețea i se potrivește. Odată a petrecut jumătate de noapte cu o orfană la mormântul tatălui ei abia îngropat, "în acel miros ciudat pe care-l emană cimitirul după căldura zilei, în tăcerea grăitoare a întregului popor nenumărat culcat sub pământ
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
simțurile și își denigrează, cum că ar avea un amant, Hubert, care de fapt este al ei. Arnold nu rezistă acestei vrăjitoare. Sparge statuia Liei și o înlocuiește cu o sirenă pentru care marina pozează ca model. Lia moare de tristețe, Arnold, dezabuzat, află de josnicia sirenei sale, o ucide și înnebunește. Imaginea acestei femei fermecătoare și satanice este trasată cu cruzime. Un element de atracție se adaugă povestirii: autorul este artist și se complace aici în descrierea atelierului și a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
puțin farmec, fără îndoială, în virtuozitatea formei, dar cu mai multă bogăție în invenție, mai multă profunzime în sentiment, mai multă filosofie și idei generale în ansamblu. Sensibilitatea este mai debordantă; simți că vine dintr-o inimă de femeie. Atâta tristețe nu exclude lucru uimitor veselia, o veselie fină și agreabilă, puțin malițioasă, și care seamănă cu umorul. Ea revelează constituția robustă a unui spirit pe care nimic nu-l doboară. Die Glückliche ( Fericiții) sunt la început logodiți și fac schimb
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mănuși ca să scrie și pierd astfel superioritate pe care i-o dau poporului, când acesta știe să se folosească de ea, mâna lui hotărâtă și brațul puternic. Cele mai multe poeziile scrise de muncitori în ultimul timp oferă un caracter particular de tristețe și blândețe care mi-i amintește adesea pre predecesorii lor, muncitorii din Evul Mediu. Dacă există unii aspri și violenți, ei sunt puțini. Această inspirație înaltă i-ar fi purtat încă și mai sus pe acești poeți adevărați dacă ei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
această perioadă se pot observa la dimensiunea afectivă numeroase modificări. În centrul trăirilor afective ale micului școlar se plasează rezonanța socială a activităților școlare. Copilul reacționează printr-o gamă variată de stări afective de plăcere, de bucurie, de durere, de tristețe, de insatisfacție etc., la reușitele sau nereușitele sale școlare. Registrul emoțiilor este deosebit de intens. Ele sunt legate de situații concrete în care se află copilul. Tonusul emoțional accentuează sensibilitatea copilului la schimbările ce intervin în ambianță. Sentimentele se caracterizează printr-
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]