10,996 matches
-
poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu vin cu dreptul la un cânt universal”. Pregătit pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
sau Bucovina) nu priveau înapoi spre satele lor cu dragostea lui sămănătoristă! Majoritatea acestor români trăiau într-o sărăcie chinuitoare, suportînd zilnic umilințele inerente acesteia. Un țăran din satele acelea, pășind pe cîmp în urma boului sau a catîrului său din zori pînă-n amurg pentru mai nimic, alegîndu-se doar cu bălegar, și toate acestea în mijlocul abuzurilor inerente traiului la cheremul moșierilor, considera plecarea în Statele Unite și șansa de a munci pentru un salariu decent ca muncitor industrial drept un mare pas înainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
risipit (în cele patru vînturi) ale lumii. Dar noi am rămas neclintiți! Iorga, la declanșarea celui de al Doilea Război Au doborît pinul acela bătrîn și falnic pentru că arunca o umbră prea deasă... Rînduri scrise de Iorga înaintea asasinării sale Zorile zilei de 10 mai 1940 au constituit un punct de cotitură pentru România Mare și au declanșat o succesiune de evenimente care au dus la moartea lui Iorga. Ziua de 10 mai 1940 a pus capăt unei lumi în care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
părinții ei la aniversarea lor. Nu bănuia că-și vede tatăl pentru ultima oară. S-a întors la București. A doua zi, 26 noiembrie, s-a scurs în liniște. A urmat ziua de miercuri, 27 noiembrie 1940, care, încă din zori era cețoasă și friguroasă. Se părea că vara tîrzie se sfîrșise. Noaptea de 26 spre 27 noiembrie s-a dovedit a fi o noapte ieșită din comun pentru București. Legiunea a organizat un raid demențial la închisoarea Jilava, unde erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
într-un cortegiu zgomotos în centrul Bucureștiului și, cu inepuizabilul lor talent de a se comporta josnic, au sărbătorit asasinarea Profesorului Iorga și a celorlalți. A fost organizat și un macabru "banchet al răzbunării la" faimoasa "Casă Verde"49. În zorii zilei de 28 noiembrie, Iorga zăcea pe marginea drumului, la ieșirea din satul Strejnic. Cîteva gloanțe îi zburaseră formidabilul creier. Trupul lui a fost descoperit pe la 7 a.m. în dimineața aceea geroasă și învăluită într-o ceață groasă de către jandarmii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de transformări sociale fulgerătoare. Indiferent de eticheta de partid, vechii oameni de stat ai Europei deveniseră toți practicanți sceptici, pragmatici ai artei posibilului. Această distanțare personală de dogmele brutale ale politicii interbelice reflecta fidel starea de spirit a electoratului. Erau zorii erei post-„ideologice”. șansele de stabilitate politică și reformă socială În Europa postbelică depindeau În primul rând de redresarea economiei continentului. Nici planificarea de stat, nici orientarea politică nu puteau disimula sarcina gigantică a europenilor În 1945. Cel mai vizibil
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scump pentru statutul de mare putere. Între 1934 și 1938, cheltuielile militare și diplomatice ajungeau la 6 milioane de lire sterline pe an. În 1947, bugetul prevedea 209 milioane de lire sterline numai pentru costurile militare. În iulie 1950, În zorii războiului din Coreea - adică Înainte de marile cheltuieli pentru Înarmare antrenate de izbucnirea conflictului -, Marea Britanie avea o flotă navală completă În Atlantic, una În Mediterana și o a treia În Oceanul Indian, precum și o „stație chineză” permanentă. În Întreaga lume existau 120
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Árpád Göncz (viitorul președinte al Ungariei postcomuniste) au fost condamnați la Închisoare pe viață. Alți doi - József Szilágyi și Géza Losonczy au fost uciși În Închisoare Înainte de Începerea procesului. Imre Nagy, Pál Maléter și Miklós Gimes au fost executați În zorii zilei de 16 iunie 1958. Insurecția maghiară, o revoltă scurtă și fără speranță Într-un mic avanpost al Imperiului Sovietic, a avut asupra relațiilor internaționale un impact devastator. În primul rând, a constituit o lecție practică pentru diplomații occidentali. Până În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau păcatele modelului scandinav, atunci social-democrații suedezi puteau să-și contemple mai departe, mulțumiți (sau nemulțumiți - după plata impozitelor), conturile În bancă. Dar criticii sistemului nu se Înșelau complet: statul omnipotent avea Într-adevăr o latură sumbră. Convingerea - apărută În zorii secolului XX - că statul putea ameliora societatea luase forme diverse: social-democrația scandinavă, ca și reformismul fabian al statului asistențial din Marea Britanie se născuseră din fascinația exercitată de ideea de manipulare a structurilor sociale. Pentru un stat care ajusta veniturile, cheltuielile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Îmbrăcați doar În fibre naturale prelucrate manual, oscilând Între instincte și interese. Dorul față de o lume mai „naturală” și politica „autenticității” aveau rădăcini adânci de ambele părți ale faliei ideologice: ele Începuseră cu oroarea romanticilor față de stricăciunile industrialismului timpuriu. În zorii secolului XX, stânga și dreapta aveau amândouă cluburi de ciclism, restaurante vegetariene, cercetași și Wandervogel, arondate visului socialist, respectiv naționalist de eliberare și reîntoarcere. Nostalgia nemților pentru peisajele specific germane, pentru munții și râurile din Harz și Pfalz, pentru Heimat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fost amânată până În 2007). Populația UE s-a mărit cu o cincime (economia Însă cu mai puțin de 5%), iar suprafața ei aproape la fel de mult. „Europa”, care În 1989 abia ajungea la Trieste, se Întindea acum până În fosta URSS. În zorii secolului XXI, Uniunea Europeană se confrunta cu un evantai descurajant de probleme: unele vechi, unele noi și altele pe care și le crease singură. Necazurile economice erau poate cel mai bine cunoscute și, până la urmă, cele mai puțin grave. Cu sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
industrii patrimoniale, reconstrucții, reconstituiri, renovări și memoriale. Desigur, „marea epocă a mitologiei istorice”, cum o numea Eric Hobsbawm În 1995, nu era fără precedent - Hobsbawm Însuși a scris cu măiestrie despre „inventarea tradiției” În Europa secolului al XIX-lea, În zorii erei națiunilor: genul de ersatz cultural la care se referea Edwin Muir când spunea (În Scotland 1941, vorbind despre Burns și Scott) „barzi falși pentru o națiune falsă”. Dar reimaginarea creativă a trecutului național În Franța și Marea Britanie la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
drumul. Dar resurecția Germaniei, a Poloniei și a Franței, ca să nu mai vorbim de Ungaria sau Lituania, era mult mai puțin probabilă. și mai greu de anticipat (de fapt, inimaginabilă cu doar câteva decenii În urmă) era afirmarea Europei În zorii secolului XXI ca sumă de virtuți internaționale: o comunitate de valori și un sistem de relații interstatale erijat de europeni și neeuropeni laolaltă Într-un model demn de urmat. Fenomenul s-a produs În siajul unei deziluzii crescânde față de alternativa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
secol? Răspunsul depinde mult de felul În care europenii le răspund neeuropenilor ce trăiesc printre ei și la granițele lor. În zbuciumații ani de Început ai secolului XXI, aceasta rămânea o chestiune deschisă. Cu 170 de ani În urmă, În zorii epocii naționaliste, poetul german Heinrich Heine trasa o distincție grăitoare Între două tipuri de sentiment colectiv: Nouă șgermanilorț ni s-a ordonat să fim patrioți și am devenit patrioți, fiindcă facem tot ce ne ordonă stăpânitorii noștri. Acest patriotism nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
schimbat. Printr-o ironică răsturnare de situație pe care Heine (cu sugestiile lui profetice despre „vremuri sumbre, tumultuoase, ce se apropie cu vuiet”) ar fi apreciat-o mai mult decât oricine, cei care vor să devină cu adevărat europeni În zorii secolului XXI trebuie să-și asume mai Întâi o moștenire nouă și cu mult mai apăsătoare. Astăzi, referința europeană relevantă nu este botezul. Este exterminarea. Pentru contemporani, biletul de intrare În Europa este recunoașterea Holocaustului. În 2004, În dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la Hristos și vom birui. Azi suntem amenințați mai mult ca oricând. Trăim zile amare! Să nu ne lăsăm copleșiți. Cu tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ani mulți ca să mărturisesc. Să mărturisesc martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele camarazilor mei plecați demult la cer, camarazi cu care am pătimit „veacuri de nopți” fără de zori, în cavouri umede, cu bolți înghețate. Să ne întoarcem la matca străbună, la firescul uman. Noua democrație a devastat ultimele „rezerve” spirituale, morale și materiale ale neamului. Așa zisa „privatizare” înseamnă jefuirea avutului național și trecerea bogățiilor statului în mâinile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
correspondant à différentes fonctions grammaticales soient détachés du reste du discours. Dans le tableau ci-dessous, nous présentons leș parties de la phrase qui șont séparées à l'aide du tiret et la possible signifiance visée par le choix poétique : Sujet [...] în zori de zi aș vrea să fim și noi cenușă, noi și pământul. (Noi și pământul) (Blaga, 2010 : 27) [...] à l'aube je voudrais que nous aussi soyons cendre, nous et la terre. (Nous et la terre) (Poncet, 1996 : 40) Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
peine au coucher du soleil. Leș traducteurs offrent la version littérale de ces vers, sans se soucier de l'apparent contresens qu'ils contiennent : " Mai este mult până apune soarele ?/ Vreau să-mi dau sufletul/deodată cu șerpii striviți în zori/de ciomegele ciobanilor. " " [...] le soleil se couchera-t-il bientôt ? Je veux rendre mon âme/en même temps que leș serpents écrasés à l'aube/par leș gourdins des bergers. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Nu știi/că numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi ? " " L'ignorais-tu vraiment/que dans leș lacs boueux/Poussent leș plus beaux/Leș plus purs nénuphars ? " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/Pleureras-tu ? Souriras-tu ?) (Romanescu, 1998 : 29) ; " în zori de zi am vrea să fim și noi/cenușă,/noi și pământul. " " Je voudrais tânt/que țoi et moi/La terre avec,/Soyons aussi cendres brûlantes. " (Noi și pământul/ Nous et la terre) (Romanescu, 1998 : 36) ; " Pe-aici umblă și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ô, qu'ils șont noirs țes yeux/mă belle lumière ! " (Izvorul nopții/La source de la nuit) (Romanescu, 1998 : 30) ; " O toamnă va veni și-o să-ți despoaie/de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul/și-ți va râpi petalele și zorile/lăsându-ți doar amurgurile grele și puștii. Un jour, bien tard, un automne viendra/Pour gaspiller ton corps de son printemps,/Pour rider ton front,/Pour voler à țes nuits leur parfum,/Pour voler ta fraîcheur, la lumière du visage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 145. Le traducteur ajoute une virgule dans le texte cible pour signaler une pause avânt le complément circonstanciel de temps : " À l'aube, quand le jour va enflammer la nuit [...]. " Texte source : " În zori când ziua va aprinde noaptea [...]. " V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 27. 1435 V. Lucian Blaga, Pax magna (Pax magna), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 187. 1436 Leș modifications
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
disimulează această funcționare și poziția pe care își reprezintă societatea în care această funcționare are loc și felul în care ei sunt integrați, izolați, dependenți, aserviți sau liberi în această societate. Obiectul științelor umane nu este acel om care, din zorii lumii, de la primul strigăt al vârstei sale de aur, este sortit muncii, ci ființa care, din interiorul formelor de producție, prin intermediul cărora întreaga sa existență este divizată, dă naștere reprezentării propriilor nevoi, a societății prin care, cu care sau împotriva
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
orfelinatului de copii, funcționar ș.a. În același timp va începe o neobosită activitate publicistică, în anul 1921 înființând ,,Gazeta Maramureșului”, iar din anul 1923 făcând parte din comitetul de redacție la ,,Gazeta maramureșeană”. Paralel cu alte colaborări (,,Duminica”, ,,Traian Demetrescu”, ,,Zorile” din Târgu Jiu, ,,Răsăritul” din Chișinău, ,,Chemarea” din Cluj, ,,Flacăra”, „Transilvania”, ,,Sămănătorul” din Reghin), scoate la Sighetu Marmației ,,Căminul nostru”, revistă al cărei director este între 1924 și 1927, an în care publicația se mută la Bacău. Fondator de publicații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
Urmare la raportul Nr. 302.827 din 22.X.1941490; 1). La ora 23.30 s'au suspendat lucrările de salvare din cauza unui zid care amenința să se prăbușească. Se mai continuă numai lucrările care nu prezintă pericol. Mâine în zori de zi se va proceda la dărâmarea zidului amenințător și se va relua lucrările de salvare cu intensitate. 2). Pierderi cunoscute până la ora 23.30 sunt circa: 35 răniți și 25 morți trupă și ofițeri. Până în prezent nu s'a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]