3,383 matches
-
evreul cu mâna pe inimă. Și apoi, tinerelul ăsta pierde din vedere un aspect im portant. — Măcelurile, cum le numești tu, au curățat totuși câteva pro vincii de teroarea monștrilor. Pusio fluieră a pagubă. — Nu, nu e deloc așa, se împotrivește instructorul. Uite, hipopotamii, de exemplu, nu-i mai găsești până în Numibia, lei mai sunt abia prin Mesopotamia, iar tigrii - cum zicea nerodul ăla mai adineauri - doar la hyrcanieni. Iar elefantul a dispărut cu totul din nordul Africii. Germanul cugetă câteva
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
deosebire era că ostașii din prima linie și de pe flancuri... Arată cu mâna în sus: — Spre deosebire de ăștia care-și țin scuturile deasupra ca petelor... — Așa e mai bine, îl întrerupe posac instructorul. Nu au tru purile descoperite... — Ba nu! se împotrivește Pusio. Își scutură cu putere pletele. — Noi le țineam întinse, după obiceiul celor care luptă. În loc să-l bruftuluiască, Rufus exclamă înăbușit: — Nu e deloc o idee rea! Se plesnește cu palma peste frunte: — Cum de nu mi-a trecut prin
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
departe din ochi împrejurimile. Distinge în mijlocul mlaștinii oase albite de vreme, unele împrăștiate, altele grămadă la un loc. Cutremurat, își dă seama că aici a avut loc o luptă. Deduce după urme că unii ostași au fugit, alții s-au împotrivit. Ale cui rămășițe or fi? se întreabă. Străini sau nu, le acoperă totuși cu țărână. Este o datorie pioasă dacă sunt romani, dar nici sufletul germanilor nu și-ar putea găsi altminteri liniștea. A învățat să-și respecte dușmanii, chiar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Marcus Antonius. Își înăbușă un suspin. Când va îmbătrâni și va încărunți, după 40 de ani, o s-o dea jos. Cu câteva clămpănituri experte de foarfecă, sclavul taie cu eleganță firele rebele. Scurtăm un pic și părul? — Nu, nu, se împotrivește tânărul. Lasă-l în pace! Își aranjează dezinvolt pletele la spate. Ce au toți cu părul lui? Este ce-i drept un picuț mai lung decât se poartă, dar îi stă bine. Îl îndepărtează cu un gest al mâinii pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
jos strălucește. Gândul îi fuge cu mulți ani în urmă, când mama lui tot insista să poarte cât mai multe dungi pe togă. Să-l recunoască lumea de departe, zicea ea. Vipsania însă, decentă și modestă ca întotdeauna, s-a împotrivit. A avut chiar curajul s-o înfrunte pe Livia. „Nu vreau ca soțul meu să semene cu un păun fudul“, i-a zis. Și tot timpul cât au rămas împreună, așa îl alinta: păunul meu! Genele i se umezesc. Știe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
siluetă înaltă și zveltă se desprinde brusc din grupul format de vestale și flaminice. Cu pas elastic, urcă treptele altarului. Este soția flaminului. — Doar n-o să stai aici până se întinde masa pe altarul Zeului? vociferează ea. — Ba da! se împotrivește cu încăpățânare bătrânul, dar fără prea multă vlagă. Bombăne ceva ursuz, însă nu îndrăznește să i se împotrivească pe față. O fi conștient că Marcia este de neam mai ales ca al său? se înveselește Tiberius. Unde mai pui că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
treptele altarului. Este soția flaminului. — Doar n-o să stai aici până se întinde masa pe altarul Zeului? vociferează ea. — Ba da! se împotrivește cu încăpățânare bătrânul, dar fără prea multă vlagă. Bombăne ceva ursuz, însă nu îndrăznește să i se împotrivească pe față. O fi conștient că Marcia este de neam mai ales ca al său? se înveselește Tiberius. Unde mai pui că e și augustul ei unchi de față! — Frumoasă mai e la chip! se extaziază tainic Velleius Patercu lus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îi înflori pe față. Misionarul avea încredere în posibilitățile sale. Ca vicar de Edo al Ordinului Sfântul Pavel fusese întotdeauna încredințat că eșecul muncii sale de până atunci în Japonia se datora greșelilor făcute de Ordinul Sfântul Petru care se împotrivea mereu ordinului său. Deși preoții iezuiți se arătau întotdeauna diplomați ca niște politicieni în cele mai neînsemnate treburi, în fapt n-aveau habar de politică. La capătul a peste șaizeci de ani de activitate misionară, iezuiții dobândiseră la Nagasaki biserici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Acapulco, starețul pusese în mișcare conducătorii și oficialii din Mexico pentru ca solii japonezi să fie primiți cu respectul cuvenit. Însă guvernatorul mai șovăia încă în privința unei întâlniri oficiale cu solii japonezi. — Asta se întâmplă... oftă adânc starețul, din pricină că unii se împotrivesc planului tău. Știu. Mi-era limpede cine se împotrivea chiar și fără să întreb. Era vorba de neguțătorii și nobilii care făceau negoț cu negustorii spanioli din Manila. Se temeau că propriile lor câștiguri aveau să se împuțineze dacă Japonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Mexico pentru ca solii japonezi să fie primiți cu respectul cuvenit. Însă guvernatorul mai șovăia încă în privința unei întâlniri oficiale cu solii japonezi. — Asta se întâmplă... oftă adânc starețul, din pricină că unii se împotrivesc planului tău. Știu. Mi-era limpede cine se împotrivea chiar și fără să întreb. Era vorba de neguțătorii și nobilii care făceau negoț cu negustorii spanioli din Manila. Se temeau că propriile lor câștiguri aveau să se împuțineze dacă Japonia urma să facă negoț cu Nueva España direct, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
starețul îl cunoștea deja. Ei zic că petiția înaintată de tine... e plină de minciuni. Și anume...? — Ai scris că regele Japoniei o să primească și de acum înainte misionari creștini. Însă dările de seamă de la Manila spun că japonezii se împotrivesc credinței creștine și că tu ai răstălmăcit adevărul... — E drept că în Japonia starea politică e neliniștitoare, am strigat eu fără să vreau. Se duc războaie mari înăuntrul țării. Clanul conducătorului care a ajuns până în Coreea a pierdut puterea, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rândul al treilea. Matsuki lipsea. Nishi privea îndeplinirea ritualului cu interes și curiozitate, pe când Tanaka și Hasekura îmi urmăreau mișcările cu brațele încrucișate. Singur, locul lui Matsuki rămăsese gol, iar acest loc gol arăta fără tăgadă că Matsuki Chūsaku se împotrivea cu tot dinadinsul ritualului de botez. După ceremonie, le-am arătat lui Tanaka și Hasekura negustorii care primeau buchete de flori înconjurați de mulțime: Poate că îi socotiți pe negustori niște nefericiți, nu-i așa? Însă ei sunt primiți de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mințit și pe guvernator: — Sunt pregătiți să înfrunte primejdiile și să meargă la Veracruz. Spun că și acest lucru face parte din îndatorirea lor. Însă aș avea o rugăminte. Chiar dacă aici în Mexico ar mai fi și unii care se împotrivesc negoțului cu Japonia, comerțul dintre Nueva España și Japonia nu e deloc lipsit de însemnătate. Dușmanele noastre Anglia și Olanda râvnesc tare mult să deschidă negoțul cu Japonia. I-am povestit cu înflăcărare ceea ce îi spusesem arhiepiscopului - că protestanții englezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
doar din seniorul Shiraishi. Mai sunt și înalții oficiali care nu privesc cu ochi buni faptele seniorului Shiraishi. În frunte cu seniorul Ayugai. Spre deosebire de seniorul Shiraishi, acesta îi disprețuiește și pe creștini, și pe Velasco. Încă de la început s-a împotrivit ca Velasco să fie tălmaciul nostru. Seniorul Ayugai socotește că răspândirea credinței creștine ne va aduce numai rele. Atunci de ce chiar și Măriile Lor naifu și shōgun și-au dat încuviințarea pentru călătoria noastră? — Seniorul Ayugai crede că e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la fel ca și alți mari seniori, are o putere greu de nimicit, Edo i-a întins această capcană pentru ca într-o bună zi să-l poată zdrobi, așa socotește seniorul Ayugai. De aceea el și sprijinitorii lui s-au împotrivit față de numirea unuia izgonit din Edo ca Velasco. Părerea seniorului Shiraishi a avut până la urmă o greutate mai mare, dar cel puțin la capătul discuțiilor Sfatul Bătrânilor a încuviințat să nu mai fie trimiși oficiali de rang înalt ca soli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să-l privească țintă pe samurai fără să spună o vorbă. Cu toate acestea, samuraiul știa că, orice ar fi făcut Ichisuke și Daisuke, Yozō n-avea să-l părăsească. Știa că Yozō, la fel ca și el, nu se împotrivise niciodată propriului său destin. CAPITOLUL V Am făcut tot ce se cuvenea. Plec cu inima împăcată din Mexico. Bunul arhiepiscop și, desigur, starețul mănăstirii franciscane au scris la Madrid despre înfăptuirile mele ca misionar și despre botezul unui număr mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
niște nobili, dar ei s-au folosit de acest drept punându-i pe indieni la munci istovitoare, ca și cum ar fi fost stăpânii lor, și răpindu-le până și puținul pământ pe care aceștia îl mai aveau. Ordinul nostru s-a împotrivit mereu acestor moșieri și răzmerițele de acum au apărut tot din pricina samavolniciei lor. Cei din tribul Huaxteca erau înainte liniștiți și n-aveau alte arme în afară de pietre, însă acum am auzit că au până și puști. Neghiobi ca acești moșieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
decât la viața lui de acolo, dar acum își dădea seama că se schimbase. Mica vale, unchiul său și văicărelile lui sâcâitoare, poruncile din partea Sfatului Bătrânilor. Samuraiul simțea pentru prima dată de când plecaseră din Mexico un imbold de a se împotrivi acelui destin necruțător care-i fusese dat. Japonezii înaintau ca niște furnici ce-și poartă hrana în spinare. Nu înaintau, ci mai bine zis se târau prin podișul larg, mereu neschimbat. Velasco și cei trei soli mergeau călare în jurul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că Dumnezeu nu va mai asculta în veci rugăciunile și speranțele mele. Aveam sentimentul că Domnul mă arată cu degetul dezvăluindu-mi întreaga urâțenie a ambiției lumești ce se-ascundea în spatele rugăciunilor și năzuințelor mele. „Nu e adevărat!” m-am împotrivit eu cu îndârjire. „Nutresc o dragoste nemărginită pentru Japonia și pentru japonezi. Tocmai pentru că nutresc această dragoste vreau să-i trezesc din amorțeala călâie a inimii lor. Ca preot n-o să-mi pară rău deloc chiar de-ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la Manila. Unchiul mi-a explicat că va face tot ce-i va sta în putință ca eu să ajung stareț la mănăstirea franciscană din Manila. — Ai avea mari sorți de izbândă. Nici cardinalii și nici episcopii nu se vor împotrivi câtuși de puțin. Pașii săi care dădeau roată încăperii se opriră și unchiul se așeză pe un scaun. Își împreună mâinile și mă cercetă cu privirea să vadă ce cred eu despre spusele lui. Nu înțeleg prea bine... Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
său și îi spuse: — Episcopii tocmai s-au retras. — Oare am sorți de izbândă? Velasco își dădu la o parte mâinile cu care-și acoperise fața și oftă istovit. — Nu știu. Episcopul Seron și cei care-i țin partea se împotrivesc cu înverșunare, dar episcopul Salvatierra spune că solii japonezi trebuie tratați cu respect, chiar dacă nu sunt trimiși oficiali. Asta înseamnă că ne va ajuta să dobândim o întrevedere cu Maiestatea Sa? Luis dădu din umeri neștiind ce să spună. — Orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
hotărâre ale părintelui Velasco și ale părintelui Valente. Episcopul își coborî privirea către cei doi în timp ce înfășura foaia de culoarea fildeșului. Așa era obiceiul, să se asculte și părerile potrivnice, dar era numai o formalitate. Nu se obișnuia să se împotrivească cineva la o hotărâre sau la o judecată a tribunalului bisericesc. Velasco clătină din cap, dar părintele Valente... Părintele Valente se ridică încet de pe scaun. Episcopii priveau cu neîncredere cum părintele scotea din straiele sale călugărești ponosite o hârtie împăturită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din clădirile mănăstirii este stingheritoare pentru viața călugărilor. Puținii oameni care ne mai sprijină sunt cei din familia unchiului meu. Și, spre uimirea mea, un duce care până atunci se arătase rece față noi, ne-a devenit aliat. El se împotrivește ca, oricare ar fi pricina, credincioșii creștini spanioli să se poarte cu răceală față de niște japonezi care au trecut la aceeași religie cu a lor. De asemenea, ducele a cerut pentru noi ajutorul cardinalului Borghese, un om cu mare trecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Pe de altă parte, ei ziceau că Sfântul Scaun păstrează tradiția de a nu se amesteca în treburile interne ale altor țări și că nici Papa însuși nu era îndreptățit să întoarcă hotărârea regelui Spaniei. La rândul meu, m-am împotrivit zicând că aceasta era o chestiune de propovăduire și că Sfinția Sa nu putea să-i lase de izbeliște pe credincioșii creștini din Japonia, rămași de acum și fără episcop și fără Biserică. Firește că neînțelegând limba, solii n-au luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și blânzi. Întotdeauna în adâncul inimii mele a vibrat năzuința de a merge într-o țară a asupririi și a prigoanei și de a lupta ca un ostaș al Domnului. Superiorii mei îmi atrăgeau mereu atenția că firea mea se împotrivea unor virtuți precum smerenia și cucernicia. Trei ani mai târziu, în 1598, numele și existența Japoniei îmi deveniseră și mai cunoscute. Cu un an înainte, sosiseră vești de la Ordinul Iezuit de acolo că taikō, împăratul Japoniei, începuse prigoana împotriva creștinilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]