1,381 matches
-
ascuns, niște roți zimțate care măcinau orice ajungea în interiorul său. Pe marginea prăpastiei se adunase zăpadă și se făcea foarte frig, încât pe aripile mele apăruseră țurțuri de gheață și nu prea mai aveam cum să le mișc. Începeam să înțepenesc, răceala se întindea asupra mea ca un suflu venind din pâlnia imensă. Mi-am strâns aripile lângă mine și am privit dincolo de golul în care se învârteau, într-o spirală interminabilă, culori, ramuri de copaci înfloriți, raze de soare, frunze
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
și distingându-se limpede prin frigul înghețat: Ar fi mai bine să zbori dincolo de filtru. Ar fi bine, i-am răspuns bucurându-mă de prezența ei, chiar fiind așa cum era, aproape ireală. Dar cum să ajung în partea cealaltă? Am înțepenit de frig, nu mai pot zbura, mi-au înghețat aripile. Și nici măcar nu știu ce este această prăpastie a iernii, acest filtru care înghite viața... Este filtrul anotimpurilor, al secundelor, al secolelor și al uitării. Arată ca o râșniță de cafea, însă
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
Umblăm după lemne să aprindem focul. Sunt o ratată. Nu știu de ce nu am inspirație, ce dracu’, doar Îl iubeam parcă pe Dan, apoi pe doctoru’. La dracu’. Ce să scriu? Parcă nu mi se mai mișcă penița, parcă a Înțepenit odată cu creierul. Toți oamenii studiază aici. Numai eu stau și scriu prostii. Ți-aduci aminte de Dinu? Oho, cum să nu! Mi-eră frică de singurătate și mergeam cu el. Ce chin! Ce calvar! Dar Dan? Cum e Dan? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă descurcam de-obicei cu un ou fiert tare. Ruby se uita la ea nevenindu-i să creadă. — Normal că trebuia să-l lași În coajă, continuă Chanel, dacă Îl curățai, se dezintegra. Oricum, Într-o zi oul s-a Înțepenit acolo și eu am ajuns drept la urgențe, deci cam știu cum te-ai simțit tu azi. Au fost cele mai rușinoase două ore din viața mea. Hm, clar, spuse Ruby, dar pun pariu că n-ai avut drept bonus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ora prânzului, asta nu era nici o garanție a faptului că Jill nu era acolo. Ruby avea să bată la ușă mai Întâi. Avea și o scuză pregătită. Urma să-i spună că unul din geamurile din sala de conferințe era Înțepenit și nu se putea deschide deloc și s-o roage pe Jill să pună pe unul din oamenii responsabili cu treburile astea să Îl repare. A bătut În ușă Încet de două ori. —Intră. Era Jill. Avântul lui Ruby se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
De pe un balcon, un bătrân scutura o față de masă. M-am întors la bar și mai transpirat. — M-am rătăcit. Am luat de pe tejghea câteva șervețele și mi-am șters fruntea. Tonomatul era stins, ea se mai afla încă acolo. Înțepenită pe un scaun, privea drept înainte, mestecând gumă americană. Se ridică, luă cutia cu lapte de pe tejghea și-l salută pe băiat. Ajunsă pe prag, se opri. — Eu trec pe acolo, dacă vreți... Am urmat-o prin soarele arzător. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
curând am redevenit bărbat, Angela, și nu mi-a rămas nici o plăcere. Doar mirosul respirației mele, în timp ce ultimele gemete mureau pe divanul acela. Și stânjeneala, și o neașteptată tristețe, care în întunericul acela violat era și mai tristă. Picioarele îmi înțepeniseră și eram murdar ca un adolescent. Câinele, care nu pierduse un geamăt din orgasmul meu, îmi stătea lângă genunchi. M-am ridicat și, lovind-mă de lucruri, am căutat baia. Am găsit o ușă și un fir electric pe perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de soare începu să danseze pe plajă. M-am simțit stânjenit, m-am ridicat și m-am îndreptat spre baracă să plătesc consumația și să plec. Apoi privirea mi-a fugit spre un băiat cu fața tâmpă, brațele foarte slabe înțepenite într-un spasm și degetele rășchirate. Își legăna capul, atât cât reușea, în ritmul muzicii, privind o fată în cărucior care îi zâmbea cu niște dinți ascuțiți și rari ca de pește. Fata avea pe chip semnele unei vieți obtuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
televizorului în mijlocul cimitirului aceluia de pahare murdare. Mai târziu mă culc la locul meu, mă sucesc de câteva ori și rămân apoi lungit pe o parte. Mama ta își pune piciorul pe mine, apoi gura ei caldă îmi atinge urechea. Înțepenesc, nu pot, în seara asta chiar nu pot. Îmi caută gura, o găsește, dar eu nu deschid buzele. Se retrage la locul ei cu un suspin adânc, din rărunchi. — Știi, spune am putea încerca să facem dragoste altfel. Mă întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
-se la ele, scobindu-se Între dinți cu o scobitoare și Întorcându-le din nou. Părul său părea lipit de frunte cu ulei de motor. Pentru o clipă Fima luă În considerare posibilitatea că el era cel care stătea acolo, Înțepenit la masa aceea de ieri sau de alaltăieri, iar toate lucrurile care se petrecuseră În timpul nopții și al dimineții nu avuseseră loc niciodată. Sau i se Întâmplaseră unui om cu care semăna din câteva puncte de vedere, de care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tot mai greu și nu-mi mai doream decât să ies din curentul ăla de gheață, din larma aia, din imaginile care treceau nesupravegheate de nimeni pe lângă noi. Nu puteam să împărtășesc entuziasmul lui Onkel Ralph pentru motocicletă. Am coborât înțepenit de pe nenorocitul ăla de tandem. În casa lui Armin a trebuit să ne instalăm în pivnița dotată cu vitrinele Muzeului de Științe Naturale. Reporterul ne puse să ne comportăm ca și când am cerceta fiecare vestigiu arheologic în parte, poate n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
minim. Până și concursurile televizate nemțești sunt suportabile cu sonorul la minim. La un moment dat trebuie că am adormit pentru că m-a trezit telefonul. Când m-am uitat la ceas, am văzut că era 9:30. Mușchii mi se înțepeniseră din nou peste noapte. Am căzut de pe canapea pe podea, unde m-am folosit de o neîndemânatică tehnică de commando ca să mă târăsc până la telefon înainte să intre robotul. —Jenny, drăguțo, e mătușa Lynn. Fără vești proaste, te rog. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mult timp cu tine, atunci va trebui să călăresc și eu. O să fie mult mai ușor de data asta. O să vezi. Poate că ar fi fost un pic mai ușor dacă temperatura mea nu s-ar fi hotărât să se înțepenească la 38 de grade, refuzând să scadă în ciuda faptului că am frizat ridicolul lipindu-mi plasturi răcoritori pe toată fața cu o jumătate de oră înainte de a mă îmbrăca. Transpirasem atât de tare în timpul nopții, încât Ed a sfârșit prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cortina stătea să se ridice În orice clipă), reușea să Își amintească vreo replică din a lui Wilde și să priceapă de ce era considerată amuzantă, dar Între timp dialogul mersese mai departe și el era Încă și mai derutat. Stătea Înțepenit pe scaun, cu o expresie fixă și lipsită de Înțelegere, fără să clintească un mușchi, parcă cioplit În piatră, În timp ce În jurul lui oamenii se clătinau pe locurile lor, zgâlțâind din umeri și dându-și coate cu Încântare. [La St James
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Deja are voie să se ridice și să facă primii pași pe coridor, până în fața casei. Rana din carne, din coapsa dreaptă, e ca și vindecată. Brațul lui stâng, care, în urma rănirii de către o schijă de obuz de tanc, a înțepenit de la umăr în jos, până la mână, trebuie frământat, mișcat, îndoit deget cu deget. Toate astea au fost curând vindecate și uitate. Ceea ce a rămas e mirosul acelor Lottas finlandeze, cum erau numite surorile: un amestec de săpun de casă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
reparat și de aceea are o natură foarte robustă. De o eleganță discretă, așa arată ea. Tabla gri-albăstruie care-o îmbracă și care nu ruginește niciodată. Zgomotul ei ușor, accesibil sistemului meu cu două degete, măgulește urechea. Uneori se mai înțepenește o literă sau alta și asta mă învață să am răbdare, așa cum ea dă dovadă de răbdare atunci când eu fac tot timpul greșeli. E drept, le are și ea pe-ale ei. Adeseori, panglica se blochează. De un lucru însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-o, se simți frustrat. Deschise ușile bufetului și le trânti la loc. La fel procedă și cu ușa frigiderului. . „Liniștește-te“, Își spuse. „A fost doar o alarmă falsă.“ Dar nu reuși să scape de sentimentul că se afla sechestrat, Înțepenit Într-un soi de plămân metalic uriaș, În vreme ce lucrurile păreau că se prăbușesc Încet În jurul lui. Momentul cel mai dificil fusese discursul ținut de Barnes, la revenirea sa În habitat. Barnes hotărâse că era momentul să le țină un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
orbecăind după sas. Se mișcă până la Cilindrul A și nimeri sasul. Era Închis. Trase de roată. Era Încuiat. Trase mai tare, dar n-o putu mișca. Era blocat afară. O frică intensă puse stăpânire pe el. Corpul aproape că-i Înțepenise de frig; știa că doar peste câteva secunde urma să-și piardă cunoștința. Trebuia să deschidă trapa! Izbi În ea, În metalul din jurul ramei, fără să mai simtă nimic, cu mâinile amorțite. Roata Începu să se Învârtească singură. Trapa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Ventilatorul Începu să zumzăie. Corpul Îi fu străbătut de unde dureroase. Era efectul elementelor de Încălzire asupra pielii Înghețate. Simțea peste tot Înțepăturile a mii de ace. Beth spunea ceva - o auzea prin intercom - dar nu putea s-o asculte. Stătea Înțepenit pe punte, respirând cu greutate. Dar deja Înțelegea că era salvat: durerile se atenuau, mintea i se limpezea și nu mai tremura atât de tare. Fusese Înghețat, dar nu În asemenea măsură Încât să-i fie afectat sistemul nervos central
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
absorbite de altceva așa că îl ignor. Îi calc imaginea în picioare. Sînt stupefiat deoarece mintea mea nu poate concepe pierderea. Îmi pare mereu că Elena este aici, că-i pot atinge imaginea cu mîna. Degetele mele se întind și rămîn înțepenite în aer. Ar vrea să caute în jur sau să aștepte ca silueta să se materializeze la loc printr-un efort al voinței. La fiecare pas îi intuiesc forma, mișcarea și mă comport mereu în funcție de replica sa... Realizez faptul crud
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
chinuie?” Las să curgă timp peste întrebarea sa, să i se descarce sensul. Apoi, chinuit, îi răspund: „-Nu, Doctore. În clipa asta nu văd nimic. E stupoare în fața lipsei astea de sens. Viitorul e acum, înțelegi? Gata mort. I-a înțepenit cadavrul. Singura senzație palpabilă e un plîns interior. Ceva acid care doare cumplit de-a lungul meu. De fapt, nici nu urăsc nimic dar fără asta se mai poate trăi. Am pierdut orice putere de alăturare și nu concep că
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Țip și-mi răspunde numai sunetul păsării ce bate căutînd să-și desprindă aripa. Peste penele ei curge lichidă lumina unui soare străveziu care o irită și pare că asta o doare și pe ea. Îmi văd, V. tînăr, fantoma înțepenită în sticla din spital. Și știu că oricăt de incredibilă ar fi, imaginea asta e reală. Îl văd aproape cu bucurie. Realizez asta și repet cu voce tare nedumerindu-l pe Doctor care nu știe despre ce vorbesc. Aproape că
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
uitat iubitule, doar pentru jumătatea aceasta de secol în care tu supraviețuiești cu altă femeie și-ți îngropi frumusețea stelară. Iubitule, să nu mai încerci o altă vânătoare de suflete, te blestem să te oprești la timp, bătrânețea să-ți înțepenească răul și toate bucuriile, să le prefaci în valuri de mări cu spume de ani în care locuirea mea e mreaja visului cu arderi ascunse unde clipele mă petrec prin viață cu o rană de suflet în jocul de dragoste
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
crescută aproape împletit cu o alta dintr-un trunchi ce fusese cândva viguros. Acum era tăiat la două palme mai sus de acele crengi gemene. Lanțul cu belciug prins de căpăstru și înfășurat pe gâtul animalului se desfăcuse și se înțepenise între acele lemne ca într-o menghină. Bătrâna l-a simțit aproape și a încercat să-și întoarcă botul pentru a-l vedea pe băiat. Nu a reușit prea mult. Lungimea lanțului liber nu i-a permis. În schimb a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
te dumirești. Când am cartea în mână, o pipăi și o simt, o văd și o înțeleg, o mângâi și o învelesc să nu o murdăresc. Computerul mă obligă să stau doar pe scaun, cu lumina aceea obositoare și îmi înțepenește coloana când stau mai mult în fața ecranului. Ce-i drept, am nevoie și de el că doar aici pot călători prin locuri pe unde n-aș putea ajunge, pot afla lucruri pe care le pot și vedea, însă nu mă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]