92,886 matches
-
vede importanța omului prin faptul că în Cartea Facerii, după ce omul a fost creat, se spune: „... și a văzut Dumnezeu că toate erau foarte bune” (Fac. 1, 31) și nu numai bune, cum se constatase la celelalte făpturi de mai înainte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 91AB. footnote>. Pentru aceasta, „Sfântul Grigorie de Nyssa zice că omul este un Dumnezeu creat, omul este un Dumnezeu prin har. Dintre toate făpturile, omul singur este creat după chipul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
6, 40 și 47). Precum am observat și în capitolele anterioare, Sfântul Grigorie al Nyssei subliniază că cel care a trecut prin apă, ieșind din ea, trebuie să scoată sau să lepede o dată cu sine din ea și patimile de mai înainte. Prin primirea harului dumnezeiesc în noi este absolut necesar să se producă o schimbare și în viața noastră, căci „ce altceva este să fii creștin, dacă nu să te faci asemenea cu Dumnezeu, atât cât este cu putință naturii noastre
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
imaginea noii societăți, multietnică și multiculturală. Muzica, întocmai ca și societatea, era multilingvă - cântecele fiind intonate în toate limbile care circulau în acea perioadă : arabă dialectală, romană sau latina vulgară și ebraică. Comunitățile deschise interacționează liber, iar muzica ce deținea înainte caracteristici specifice numai unei singure comunități, devine muzica specifică unei regiuni întregi sau a unui oraș. Există totuși enclave în care s-au conservat cât de cât caracteristicile muzicii originare din Orient. Odată cu sec. XII, orașele din Al-Andalus încep să
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
întotdeauna la evoluția rapidă a muzicii. În noile lor așezări din Africa, comunitățile exilate din Al-Andalus au intrat în contact cu populațiile locale - formate din triburi de berberi și beduini, la care se adaugă comunitățile de evrei emigrați cu mult înainte din Palestina prin sudul Mediteranei - precum și cu populația de origine arabă. Muzica adusă din Al-Andalus începe să sufere influențele diverselor culturi, adaptându-se treptat noilor cerințe impuse de condițiile acestei societăți diferite. Astfel, când un nou val de exilați spanioli
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
mergi la sigur, mai ales în tinerețe, să mergi la autorii clasici. Abia după ce îi parcurgi pe aceștia poți înțelege mai bine contemporaneitatea. Altfel, bâjbâi... nu vei ști niciodată ce este cu adevărat valoros dacă nu parcurgi ceea ce a fost înainte. Pe de altă parte, ca profesor nu poți rămâne încremenit în certitudini, trebuie „să testezi" mereu, să fii la curent cu noutățile în literatură. Altfel riști să-ți pierzi elevii si, implicit, să te pierzi pe tine. Un profesor care
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
de nivelurile crescute de citochine - interleukina 1 și interleukina 6. Manifestările clasice ale bolii cuprind: 1. manifestări sistemice : malaise, subfebrilitate, scădere în greutate și depresie, care pot reprezenta manifestările inițiale ale bolii și care pot să apară cu câteva luni înainte ca diagnosticul să fie stabilit. 2. manifestări locale - articulare: durerea la nivelul centurilor reprezintă simptomul principal și se poate manifesta ca prim simptom. Ea poate debuta brusc sau insidios. Durerea poate începe la nivelul unui șold sau umăr, dar în
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
făcut ca un rai mai mare tuturor oamenilor, înainte de cel pregătit și sădit lui Adam în Eden [...] Pentru că știind, ca un înainte-știutor, greșeala aceluia și că, o dată scos de acolo, i se va închide raiul dumnezeiesc, a pregătit de mai-nainte și pentru noi, cei ce aveam să ne naștem din acela, ca pe un ospăț fără sfârșit, această lume văzută ca pe un al doilea rai, nu mai mare ca acela în ceea ce privește mărimea harului, dar plin de toată putința de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
împărătească, așa cum arată și Cuviosul Nichita Stithatul când spune: Precum Ziditorul tuturor a avut în Sine, înainte de a face toate din cele ce nu sunt, cunoștința, firile și rațiunile tuturor lucrurilor, ca un Împărat al veacurilor și ca un mai înainte știutor, așa l-a făcut și pe omul plăsmuit după chipul Său, ca împărat al zidirii, să aibă rațiunile, firile și cunoștința tuturor lucrurilor în sine<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, suta a treia, cap
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
care ni se deschide prin virtuți. Așa cum am arătat și când am vorbit despre starea primordială, scriitorul filocalic amintit scrie că Dumnezeu cunoscând dinainte fapta lui Adam, prin care avea să i se închidă raiul dumnezeiesc, a pregătit de mai-nainte și pentru noi, cei ce aveam să ne naștem din acela (Adamn.n.), ca pe un ospăț fără sfârșit, această lume văzută ca pe un al doilea rai, nu mai mare ca acela în ce privește mărimea harului, dar plin de toată
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ea. Iar prin aceasta preschimbă reaua ei deprindere în deprinderea virtuții și prin pocăință o aduce la Hristos, făcând-o din necurată curată prin învățătura cuvântului și unind-o ca pe o mireasă fecioară cu Hristos pe cea care era înainte o desfrânată (2Corinteni 11,1). Așa a făcut acel dumnezeiesc părinte Nonu, care a înfățișat lui Hristos pe fericita Pelaghia, mai înainte desfrânată, ca pe o fecioară curată<footnote Ibidem, p. 331. footnote>. Cuviosul Nichita arată astfel că pomul cunoștinței
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
curată prin învățătura cuvântului și unind-o ca pe o mireasă fecioară cu Hristos pe cea care era înainte o desfrânată (2Corinteni 11,1). Așa a făcut acel dumnezeiesc părinte Nonu, care a înfățișat lui Hristos pe fericita Pelaghia, mai înainte desfrânată, ca pe o fecioară curată<footnote Ibidem, p. 331. footnote>. Cuviosul Nichita arată astfel că pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea aplicată lumii sensibile sau trupului. Omul putea contempla lucrurile sensibile fără pericol, printr-o simțire călăuzită de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
putea privi în mod just și neprimejdios. Deci interzicerea atingerii de el era o amânare, nu o oprire veșnică [...] Răul nu se identifică cu ipostasul vreunei realități, care vine și dintr-o intrare a omului în relație cu un lucru înainte de-a fi crescut la capacitatea unei relații juste<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 2, în Filocalia..., vol. III, p. 32-33. footnote>. Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți numesc pomul acesta pomul cunoștinței binelui și răului nu pentru că ar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
indefinitului), a măsurii și a lipsei de măsură, a marginii și a nemărginirii, a Creatorului și a creaturii, a stabilității și a mișcării, această taină arătându-se în Hristos care S-a arătat, aducând prin ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai înainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Centuriile gnostice, P.G., LXIII, col. 519. footnote>. De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui Stăniloae, care, fiind și un bun cunoscător al firii umane, ne îndeamnă ca, primind puterea de la Hristos, să o folosim
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
indefinitului), a măsurii și a lipsei de măsură, a marginii și a nemărginirii, a Creatorului și a creaturii, a stabilității și a mișcării, această taină arătându-se în Hristos care S-a arătat, aducând prin ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai înainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Centuriile gnostice, P.G., LXIII, col. 519. footnote>. De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui Stăniloae, care, fiind și un bun cunoscător al firii umane, ne îndeamnă ca, primind puterea de la Hristos, să o folosim
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
ultima pe listă. Credeam că o fac pentru mine. Părintele meu a îngăduit să fac tot ce mi-am dorit pentru dezvoltarea personală și a revenit să mă așeze la treabă, făcându-mă să fiu ucenic al Său. Îmi așeză înainte oamenii potriviți care grăiesc pentru El, oameni care mă șlefuiesc la îndemnul Său și astfel, se arată încă o dată în desăvârșire. Poate că așa a făcut pe parcursul evoluției umane, scoțând înaintași în fața celorlați, ca să spună ce El ar vrea să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
prea îndepărtată, fără dreptul la revendicare” - conchide, cu năduf greu mascat, Doamna Limbii Române din Cernăuți, lăsând a se subînțelege că măcar o stradă s-ar fi cuvenit să-i poarte numele lui Ștefan cel Mare. În fraza de mai înainte, este de domeniul evidenței accentul sarcastic, dureros și, totuși, iertător al autoarei. Moldovenii au înălțat zid de apărare contra năvălitorilor de la nord - reliefează Maria Toacă -, pe când Prutul curgea prin centrul orașului de astăzi, ajungând până la Fântâna Turcească. Erau vremurile în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
putem găsi și în tăcerea grea a pietrelor, plimbându-ne încet, cu privirile în jos, pe străzile înguste, care mai păstrează pavajul din perioada interbelică, îl intuim în eleganța unor vechi clădiri și în somptuozitatea turnurilor bisericilor”. Pasajul de mai înainte îmi amintește o precizare pe care, într-un octombrie 2008, pe 21-22, mi-a oferit-o poetul și marele tribun al românismului din Bucovina, Vasile Tărâțeanu, la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți, inscripția exclusivă de pe
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
fosta capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de groază, îmi amintesc de figura monumentală a academicianului Vladimir Trebici, care și-a săvârșit drumul vieții pământești la 13 februarie 1999, la vârsta de 83 de ani.(...) Știam că, puțin mai înainte, vizitase Cernăuțiul, după grele încercări pe drumul războiului și umilințele prizonieratului, după decenii lungi de despărțire. L-am întrebat dacă mai sunt și dacă și-a văzut de la Horecea Mănăstirii. , mi-a mărturisit unul dintre cei mai distinși bucovineni din
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
crenguță sau măcar o frunzuliță apropiată sufletului meu, un prosop, o trăistuță dintre cele admirate în copilărie, în casa mare a satului natal. N-am găsit nici un capăt de ață, în afară de ecoul melodiei cu <frunză verde>, auzită cu o seară înainte”. Pagini antologice scrie Maria Toacă despre... - Iraclie și Ciprian Porumbescu (valorificând numeroase detalii inedite, furnizate de nepoata de soră a compozitorului: Nina Cionca); - despre poetul Vasile Alecsandri, cel care ,,a dus o viață migratoare”, a îndeplinit misiuni diplomatice în Occident
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
să ne aducă o rază din lumina sfintei ctitorii ștefaniene și acel mult dorit cuvânt de <Doamne, ajută!> pentru limba noastră.”; ,, Or, de mulți ani n-am mai auzit vreun mesaj de binecuvântare din partea fețelor bisericești, cum se făcea mai înainte, la inaugurarea sărbătorii.”; ,, Îmi amintesc cu nostalgie de anii când răposatul Boris Țapu, parohul Bisericii din Boian, ctitorite de Ion Neculce, și alți preoți veneau cu zeci de enoriași, cu steaguri tricolore, intonând cântări religioase și rugăciuni pentru perenitatea limbii
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
întruchipat de epoca ștefaniană. Patrimoniul textelor sale publicistice arată că Ștefan a fost pentru Poet , <pavăza creștinătății întregi>, (...), , dar și (...) Eminescu l-a înălțat pe pe altarul sanctificării, alăturându-l de Hristos și anticipând, prin admirația sa, cu mult timp înainte, voința Bisericii Ortodoxe Române de a-l canoniza și a-l include în calendarul sfinților noștri autohtoni”; ,, Nu întâmplător, Bucovina era provincia <nedezlipită de sufletul poetului>, , aidoma Ierusalimului pentru creștini, un ținut edenic, proiectat într-o aură legendară (...)”; Pe Ștefan
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și ne-am unduit figurile de Fata Morgana în apa oazelor. Am cules grâul din câmpii ți l-am transformat în bucata de pâine caldă de lângă strachina cu lapte proaspăt. Ne-am trezit odată cu răsăritul și am continuat să mergem înainte și după apus. Deci unde am ajuns? La sfirșitul anului, sau la începutul lui? Am făcut ocolul pământului, sau au trecut cele patru anotimpuri peste noi? Nu-i nici un bai. O luăm de la capăt și poate vom găsi răspunsul data
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
Împărăția cea veșnică a Cerurilor, dimpreună cu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh!... Așadar, să dea Dumnezeu - Cel în Treime slăvit și lăudat, să putem să le primim pe toate cu bucurie, cu folos duhovnicesc și cu smerenie și să îndrăznim înainte cu Mântuitorul, căci „El a biruit lumea” păcatelor, inclusiv cea a necredincioșilor postmoderni și contemporani, pentru care suntem datori să ne rugăm, chiar la orele și slujbele pe care ei le resping, să zicem cu toții: „Iartă-i, Doamne că nu știu ce
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]