1,104 matches
-
i se cere României Mari să facă vreun sacrificiu. "Chamberlain vine din altă epocă", scria el, adăugînd că acesta crede că "dacă omenirea nu este bună, ea poate fi ademenită să devină bună" prin pace, liniște și echilibru în domeniul înarmării și puterii. Prin urmare, Chamberlain era la fel ca și cei de la Geneva. Iorga încheia exprimîndu-și o intuiție sumbră: "Umbra tristeții va coborî asupra ultimelor zile ale lui Chamberlain, cînd își va da seama de tragica inutilitate a iluziilor sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de dîrji sînt englezii" și exprimîndu-și "credința în ei"7. În săptămînile care vor urma, Iorga și-a pus tot mai mult încrederea în Statele Unite. Ziarul său relata despre orice cuvîntare a președintelui Roosvelt și despre orice creștere în domeniul înarmării Americii. Știrile privind curentul intervenționist din cadrul Statelor Unite erau analizate cu grijă (și speranță). Regele Carol a transformat în grabă Frontul Renașterii Naționale (FRN) într-un "Partid al Națiunii" totalitarist, oferind legionarilor trei ministere în noul său guvern, unul dintre acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asalt - nu asupra Germaniei, ci a Iugoslaviei -, dar a renunțat la idee din cauza reînarmării occidentale. Exact așa cum Vestul a interpretat greșit implicarea sovietică În Coreea, la fel și Stalin - informat corect de serviciile sale de spionaj despre proiectele Statelor Unite de Înarmare masivă - a presupus În mod eronat că americanii aveau și ei planuri de agresiune În estul Europei, sfera sa de influență. Aceste prezumții și erori de calcul păreau pe atunci fapte indubitabile, iar generalii și politicienii acționau pe baza precedentului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
La cererea Washingtonului, aliații Americii din NATO au mărit și ei bugetul apărării: după o perioadă de scădere constantă după 1946, costurile militare În Marea Britanie au atins În 1951-1952 10% din PNB, crescând chiar mai repede decât În perioada de Înarmare frenetică dinaintea războiului. În fiecare dintre statele membre NATO, cheltuielile militare au atins apogeul postbelic În anii 1951-1953. Fără precedent erau și consecințele economice ale acestor subite investiții militare. Germania, În special, a fost asaltată de comenzi pentru instalații mecanice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1938, cheltuielile militare și diplomatice ajungeau la 6 milioane de lire sterline pe an. În 1947, bugetul prevedea 209 milioane de lire sterline numai pentru costurile militare. În iulie 1950, În zorii războiului din Coreea - adică Înainte de marile cheltuieli pentru Înarmare antrenate de izbucnirea conflictului -, Marea Britanie avea o flotă navală completă În Atlantic, una În Mediterana și o a treia În Oceanul Indian, precum și o „stație chineză” permanentă. În Întreaga lume existau 120 de escadrile ale Aviației Regale Britanice, iar armatele sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mii de călugări și măicuțe. Capul Bisericii Catolice din Ungaria, cardinalul Mindszenty, a fost Întemnițat, iar monseniorul Grõsz, care i-a succedat În ianuarie 1949, a fost găsit vinovat de complot pentru restaurarea Habsburgilor și de conspirație cu titoiștii pentru Înarmarea fasciștilor maghiari. Procesele comuniștilor erau de două tipuri. Primul, desfășurat Între 1948 și 1950, a constat În replici imediate la ruptura dintre Stalin și Tito. În Albania, ministrul comunist de Interne Koçi Xoxe a fost judecat În mai-iunie 1949, condamnat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acord cu nemții abia În 1959, iar Olanda abia În 1960). Se Încheia astfel, fără o proclamație oficială, o eră de crime și pedepse: războiul european și urmările sale. Aceste evoluții liniștitoare aveau loc pe fondul unei curse internaționale a Înarmării. Acest fenomen - faptul că pacea europeană se contura În timp ce cele două mari puteri ale momentului se Înarmau până-n dinți, pregătindu-se pentru un eventual război nuclear - e mai puțin paradoxal decât pare la prima vedere. Fiindcă strategii sovietici și americani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de a părăsi Europa nu s-a realizat niciodată, din diverse motive. Spre sfârșitul anilor ’50, SUA promovau ideea unei forțe nucleare europene sub comandă colectivă. Nici englezilor, nici francezilor nu le surâdea ideea. Nu pentru că guvernele lor erau Împotriva Înarmării nucleare. Britanicii au detonat prima lor bombă cu plutoniu În august 1952, În deșertul australian; paisprezece luni mai târziu, prima bombă atomică britanică intra În dotarea Royal Air Force. Din motive militare și economice, guvernele britanice din acea perioadă abia așteptau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acesta era scopul real al tratatului. O Germanie nenuclearizată era ceea ce dorea Moscova În schimbul unui compromis În Berlin; americanii erau dispuși să-și piardă din popularitate la Bonn pentru a atinge acest obiectiv. RFG a acceptat nu fără resentimente vetoul Înarmării nucleare, așa cum acceptaseră și divizarea Berlinului, pentru a-i reține pe americani. Între timp, tratatul confirma o direcție nouă În strategia sovietică: atenția URSS părăsea Europa pentru a se Îndrepta spre alte continente. Stabilizarea Războiului Rece În Europa, probabilitatea redusă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Doua” a comunismului sovietic era stabilă doar În aparență, și nici ea pentru mult timp, după cum vom vedea. Iar cea mai mare putere occidentală, zguduită de asasinate și conflicte rasiale, se implica Într-un război de amploare În Vietnam. Bugetul Înarmării americane a crescut constant În anii ’60, cu un vârf În 1968. Războiul din Vietnam nu era un subiect de controversă În Europa - era dezaprobat de Întreg spectrul politic -, dar a fost elementul catalizator al mobilizării politice pe tot continentul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rachete Pershing II și 464 de rachete de croazieră. Această decizie era, la rândul ei, o replică la amplasarea de către Moscova a unei noi generații de rachete SS-20 cu rază medie de acțiune În Ucraina. Începuse o nouă cursă a Înarmării. Nimeni nu-și făcea iluzii despre utilitatea rachetelor nucleare, și În nici un caz liderii vest-europeni: Într-o confruntare nucleară, țările lor ar fi fost primele ținte. Asemenea arme nu erau de nici un ajutor În război: spre deosebire de sulițe, ele nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fost sporite sistematic. În 1985, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 6%, o creștere fără precedent pe timp de pace8. Reagan avertizase Încă din septembrie 1981 că lipsa unui acord verificabil asupra armelor nucleare Însemna, În practică, o cursă a Înarmării pe care Statele Unite aveau s-o câștige. și așa a și fost. Cu timpul, acumularea de armament a ajuns să fie considerată stratagema abil ticluită prin care americanii au falimentat și, În cele din urmă, distrus sistemul sovietic. Ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și fost. Cu timpul, acumularea de armament a ajuns să fie considerată stratagema abil ticluită prin care americanii au falimentat și, În cele din urmă, distrus sistemul sovietic. Ceea ce nu e foarte exact. Uniunea Sovietică nu-și putea permite cursa Înarmărilor În care intrase Încă din 1974, dar falimentul economic nu era de ajuns pentru a Îngenunchea comunismul. Fără Îndoială că al doilea Război Rece și beligeranța fățișă a Americii au mărit presiunea asupra unui sistem șubred și inoperant. URSS construise
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o mașină militară care l-a Înfrânt pe Hitler, a ocupat jumătate din Europa și a ținut pasul cu Occidentul vreme de 40 de ani din punctul de vedere al Înzestrării cu armament - Însă prețul era teribil. La apogeul cursei Înarmărilor, 30-40% din bugetul sovieticilor (de patru-cinci ori mai mult decât În cazul Statelor Unite) era destinat cheltuielilor militare. Pentru mulți experți sovietici era deja evident că țara nu putea duce la infinit o asemenea povară. Scadența pentru generații Întregi de acumulare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Afganistan nu se mai punea problema folosirii forței În Europa de Est. Impactul unei singure aventuri neocoloniale (ce-i drept, un eșec spectaculos) asupra vulnerabilei Uniunii Sovietice relevă fragilitatea intrinsecă a regimului. Dar nici dezastrul din Afganistan, nici costul cursei accelerate a Înarmării de la Începutul anilor ’80 nu ar fi dus separat la colapsul sistemului. Susținută de frică, inerție și de interesele vechii gărzi care o gestiona, „epoca de stagnare” a lui Brejnev putea dura la nesfârșit. Cert este că nu exista nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Thatcher (aceasta Îl considera, cu o expresie devenită faimoasă, „om de Înțeles”)14. Într-adevăr, În multe privințe Gorbaciov se considera, mai presus de orice, un om de stat european, cu priorități europene. Efortul său de a stopa cursa Înarmărilor și acumularea de armament nuclear era strâns legat de o nouă abordare a rolului Uniunii Sovietice ca putere europeană. „Armele”, declara el În 1987, „ar trebui reduse la un nivel strict necesar nevoilor de apărare. A sosit timpul ca ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vezi regimul ustaș; zona sigură ONU 617-618 Croce, Benedetto 189, 197, 210, 368 Crucea cu Săgeți 69 CSI - vezi Comunitatea Statelor Independente (CSI) cultură de elită 708-710 Cunhal, Álvaro 472-474 cunoaștere, putere bazată pe monopolul 440 Curcio, Renato 436 cursa Înarmărilor 230-232, 543 Curtea Europeană de Justiție (CEJ) 574, 668 Curtea Extraordinară cu Juri 56 Curțile Populare din Cehoslovacia 59 D Dachau 65, 87 Dalton, Hugh 94, 124, 255, 701 Danemarca; Constituția 340; opoziția față de extinderea Uniunii Europene 667; pedepsirea colaboraționiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
internaționale 717-718; exportul de filme 217-219; influența asupra activităților recreaționale din Europa postbelică 216-220; influența În Europa (anii ’50 și ’60) 325-328; Inițiativa de Apărare Strategică („Războiul Stelelor”) 542-543; invadarea Irakului 715-716; investiții În Europa 717; investiții străine În 717; Înarmarea 230-232; Încercarea de a diviza Europa 716-717; „jandarm” continental 541; legăturile cu Franța 270; natalitatea 719; planuri pentru părăsirea Europei 232; politica de destindere 460; politica În Europa de Est 295; politici postbelice 106-113; programul de reeducare și denazificare 63-66; programul de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
guverne de coaliție 130; imperiu multinațional 39; importanța Republicii Rusia 596-597; importatoare de bunuri 533; impunerea dictaturii militare În Cehoslovacia 409; impunerea reparațiilor de război 162-163; independența statelor-satelit 589-601; invadarea Afganistanului 505, 541, 543; invadarea Cehoslovaciei 408-409; Împrumuturi financiare 533-534; Înarmarea 230-232; Încorporarea statelor din Europa de Est 130, 162-163; Întoarcerea cetățenilor din Vest 42; laurii victorei 120; lovitura de stat 598-599; lovitura de stat de la Kremlin (octombrie 1964) 391; „mașină de război” 162; microferme private 390; mișcare disidentă 391-392; mișcarea pentru drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mare autoritate față de cei internați în lagăr și a putea face pază în bune condițiuni, au fost înarmați. Acești guarzi comunali, înainte de angajare, au fost selecționați dintre elementele ce s'au dovedit că prezintă suficientă încredere pentru serviciul încredințat, iar înarmarea lor s'a făcut de Legiunea Jandarmi Golta, pe răspunderea personală a Comandantului de Legiune 925. INSPECTOR JANDARMI TRANSNISTRIA Lt. Colonel, ss. Grosu AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1127, f. 34. Documentul nr. 245 CORPUL IV ARMATĂ
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
colaborare pe care au binevoit s-o dea Societății Națiunilor în probleme importante privitoare la menținerea și progresul păcii"56. Cu un alt prilej, Titulescu conferea cu Norman Davis, delegat al SUA la Conferința dezarmării, în legătură cu poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ritm substanțial". Nixon a subliniat că "dacă anumite condiții legislative m-ar împiedica să acord " Clauza națiunii celei mai favorizate", acesta ar fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava represiunea din URSS". El înțelegea poziția Congresului și era dispus să accepte un compromis rezonabil, ceva mai moderat decît amendamentul Jackson-Vanik. În concluzie, Nixon le-a spus lui Ullman și Schneebeli că oamenii lui sînt "gata
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de divergente. Ceaușescu spusese deja că în România nu este nevoie de glasnost' și perestroika. Mai mult decît atît, inițiativele luate de Gorbaciov în politica externă subminaseră rolul lui Ceaușescu în relațiile internaționale. Cînd liderul sovietic a optat pentru reducerea înarmării, "inițiativele de pace" ale președintelui român au rămas în umbră. Întrucît Gorbaciov voia să-și îmbunătățească relațiile cu China, nu mai era nevoie ca Ceaușescu să fie mediatorul celor două puteri 2441. Rolul României în lume scăzuse semnificativ prin faptul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pildă, a cunoscut futilitatea petițiilor adresate autorităților imperiale, de la Supplex la Memorandum, în a ameliora condiția socio-politică și economică a comunităților etnice înglobate politic în state multinaționale. Din fondul acestei experiențe istorice a crescut conștiința tot mai acută a urgenței înarmării statale a comunităților etnice. În imaginarul politic autohton, expresia supremă a acestei convingeri a fost dată de Nichifor Crainic (1997) [1937] și programul său al statului etnocratic. Ca deviză a statului etnocratic sunt așezate cuvintele lui N. Iorga, care aspirau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căzut victimă unii oameni politici; Cap. IV. Relațiile internaționale în secolul XX. Cooperare și conflict 1. Cooperare și conflict în timpul Primului Război Mondial (1914-1918) a)Cauze rivalitățile coloniale; naționalismul negativ: pangermanismul, pansalvismul, revanșa Franței; naționalismul pozitiv: lupta popoarelor asuprite pentru eliberare; cursa înarmărilor; alianțele politico-militare. b) Pretexul războiului Pretextul războiului l-a constituit asasinarea la Sarajevo (Bosnia Herțegovina), a lui Franz Ferdinand (moștenitorul tronului Austro Ungariei) și a soției sale, de către un student sârb (28 iunie 1914). Declarația de război a Austro-Ungariei împotriva
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]