1,203 matches
-
semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai venit aici la noi. Însă eu ț-oi spune, bade Chirilă, răspunde Mogoș, că-s încălțat. Nu te mira; nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să vedeți dumneavoastră cum îi treaba. Dați-vă mai aproape ca să înțelegeți minunea. Asară, am dat să intru la cooperativă. Ochisem eu o păreche de încălțări. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar vedea acest lucru, cu greu ar putea fi făcuți să creadă. Îmbrăcați într-o dimie de culoare brună, grosolană și peste măsură de păroasă, acoperiți pe cap cu o căciulă ascuțită de același fel, în formă de piramidă și încălțați cu opinci și cu fețele negre din cauza bărbii, a părului lung și nepieptănat, înarmați doar cu un țepoi și o coasă legată de o prăjină, nespus de sprinteni, aleargă departe în mare număr prin acele păduri și munți și atacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deveni perechea unui erou civilizator: „Cî ie-ncotro s-a-nvârti,/ Ca soarili-a străluci,/ Încotro s-a-nturna,/ Ca soarili-a lumina” (Uda - Iași), „Sfinte Soare/ Cu 99 de răzișoare,/ Dă-mi 9 răzișoare:/ Cu 3 să mă îmbrac,/ Cu 3 să mă încalț,/ Cu 3 mai sus să mănalț” (Păltiniș - Botoșani), „Luna-n chept ț-oi așaza;/ Nici așa nu te-oi lasa,/ Pi cal galbân teoi încăleca,/ Ghici de aur în mânî ț-oi da” (Slobozia Blăneasa - Galați). În basme, ursita ideală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fază cu credințele funebre, statutul de ființă plecată pe ceea lume este comun și conferă ambilor pribegi accesul la cunoașterea totală. În basme, erodarea imposibilă readuce mirele măiestru: „Șî - zici - ai sî umbli. Sî-ț’ faci opinci di fier sî ti încalț’ șî haini di fier, sî ti pui în cercuri, sî pui pi cap - tot din fier șî când s-a roadi opincili și cărjile, atunci ai sî mă găsești” (IzvoareSoroca). Neofitul este îmbrăcat într-o „armură” completă pentru călătoria dincolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îndemnuri, atacând lipsa unei educații minime din lumea satului românesc și propunând îndreptări. Despre un astfel de model de dascăl scria Simion Mehedinți pomenindu-l: "mi-aduc aminte cu drag de învățătorii îmbrăcați ca sătenii lor, de Rădășanul de lângă Baia, încălțat cu opinci (...) și de mulți alții, care vin și la Universitate cu sumanele făcute de mâna mamei lor"91. Despre învățătorul Gheorghe Rădășanu cităm din raportul de inspecție al revizorului Ioan Zotta o descriere extrem de cuprinzătoare: "domnul Rădășanu scrie la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a trecut cu frunze de tei muiat în lapte dulce și deasupra pus mâl de la fântâna Chelsiei. Am năcăjit o jumătate de vară. Și toamna m-am dus la școală în clasa a III-a desculț, că nu mă puteam încălța că încă mai curgea câte o rană! O amintire de samă din copilăria mea. Cred că nu aveam mai mult decât 2-3 ani, când într-o iarnă a venit la noi căpitanul tati, Ionescu și cu Doamna sa, cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care să locuiască în casa bisericei Mavrogheni. Și am vorbit cu el aproape o jumătate de zi. Întâi mi-a spus că-i fericit că s-a întâlnit cu mine, că umblu în portul național bătrânesc, ca din vechime și încălțat cu opinci. Și că azi am bucuria cea mare că m-am întâlnit cu dta. Și-mi mai ești drag că pe lângă portul național cel frumos vorbești și curat moldovenește și nu întrebuințezi nici o vorbă străină, ci numai cuvinte bătrânești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bunătate fără margini. Înainte de sărbătorile Crăciunului sau Paștelor, ea pleca c-un om de la casă la casă și intra prin casă și vedea câți copii sunt și ce le trebuie de îmbrăcat și la băeți și la fete și de încălțat. Și-i întreba, dacă au ce mânca: făină, brânză, etc. Și venea la curte și pregătea pachete pentru fiecare casă. Și înainte cu o zi două de sărbători iar mergea ea din casă în casă și da și de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fotografiile lor mâncându-mi cu o poftă necamuflată sandviș-ul abundent! De fapt m-aș fi mutat dar altă bancă prin apropiere nu am văzut. îmi aplic apoi un strat de Ben gay pe tălpi, să le mai anesteziez, mă încalț din nou și plec mai departe spre Grañon. Ajung după amiază. La intrarea în sat este, ca peste tot, obișnuita fântână. Cât de bună este apa! Simbol al vieții. Fără ea murim. în mijlocul satului este biserica, veche din secolul al
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nu 11 * Copiii se nasc peste nouă luni; miliardarii români se fac peste noapte. * Cărțile nu sunt făcute pentru a decora interioarele snobilor. * Ochiul vede multe, mintea înțelege puține. * Șarpele nu are picioare, pentru că nu ar avea cu ce se încălța. tat cu stewardese. * Oceanul nu se traversează decât prin apă. * Fiind foarte șubred, podul de flori de peste Prut s-a dărâmat și l-a luat apa. * În vreme ce unii fac valuri, alții se lasă duși de val. * În clasa întâi se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nu avea decât trei slăbiciuni: dragostea pentru mine, pentru vânat și pentru mâncare. Zic numai trei, fiindcă noi, regii creațiunei, avem mai multe și mai rele. Dar la el vânatul precumpănea toate. Așa, de exemplu, unde era chip să-mi încalț cizmele cele lungă, fără ca îndată să prindă de veste și să-mi sară în cap. Apoi, când mă vedea luând pușca din cui, își perdea cumpătul cu desăvârșire. Făcea raite prin odăi, sărea pe scaune, pe canapele, schâncea, latra, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cunoscut-o pe prima mea soție în 24 iunie 1955 la ora 20 și 25 de minute și că era îmbrăcată cu o fustă plisată ecosez verde cu roșu, o bluză de culoare deschisă și cu mâneci scurte și era încălțată cu pantofi ușori fără toc, gen balerină, din piele maro și cu șireturi de piele. Dacă însă mă întreabă cineva ce am mâncat alaltăieri, voi spune plin de rușine că „nu știu”. Un element important este decorul de moment. Prin
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
șI REzerve de generozități pe care femeile le ignorează, le subestimează, le disprețuiesc când sunt Încă tinere și Încrezute. Erau totdeauna mirate, proastele, când, prin 1920, deci Încă tânăr, le culegeam de pe stradă În pantofii lor găuriți, prin zloată, le Încălțam și le duceam din urmă, ca pe niște gâște rătă cite, la părinții lor din provincie, de unde fugiseră de rușinea unui copil făcut din flori - așa cum m-a zămislit mama pe mine, căsă torindu-se cu tata Înainte de a mă fi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale bărbaților, după aceeași măsură și din aceeași epocă, și cu rochiile până la călcâie ale femeilor fără pic de fard și cu cocul adunat În creștetul capului; abia putând să le deose bești cate goriile profesionale sau sociale numai după Încălță min tea lor, mai groasă sau mai subțire, și asta Încă cu aproximație; toți indiferenți sau resemnați În fața libertinajului exterior al rarilor regățeni rătăciți pe-aici, cuviincios, de altfel, manifestat prin moda la curent a femeilor noastre și prin acea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
împușcau și se termina odată cu el“. S-a atașat de măicuța Natalia Ilașcu, când a descoperit sărăcia de neimaginat in care se zbătea aceasta. A găsit-o pe mama lui Ilie desculță, umblând pe zăpadă, pentru că nu avea ce să încalțe; erau zile când nu pusese nimic în gură pentru că nu avea in casă nici o coajă de pâine; se încălzea, din cauza lipsei lemnelor de foc, cu nuielele pe care le rupea din gard. și apoi peste maica Natalia dăduse, după moartea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
îl redau, după înregistrarea audio: “De ce nu vine băietul meu cel scump, pe care l-am crescut cu măliguță și cu cir?... Puiul mamei, chinuitul mamei, osânditul mamei! Vreau să-mi ieu în chicioare, n-am nici cu ce mă încălța, n-am pensie, n-am nimica... Intrați, așa cum puteți, așa-i la babă. Baba trebuie să se ducă mâine să taie osaiu (adică porumbul). Dar îl pot tăie? Vreau să mânânc și eu, să am și eu de mâncare, dar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
aceste cuvinte de durere de mamă, pentru fiul său, crescut în cruntă sărăcie, veneau din toată ființa sa. Eram neputincioși privindu-i zbuciumul și chipul îndurerat, transfigurat de atâta plâns, de atâta durere. Cineva din grup îi oferă ceva de încălțat, la care măicuța Natalia răspunde: “Poate or fi de înmormântare. N-aveam cu ce-l îmbrăca pe moșneag, au adus bieții oameni din România. Dar nu mi-o adus Transnistria nimic. Nam avut nici negru (haine de doliu). Floarea mamei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Ilașcu, ne-am întors la Iași copleșiți de cele văzute și auzite. O găsisem singură în casă, fără pic de mâncare, fără lemne pentru foc, fără bani, cu picioarele goale pe cimentul din camere, pentru că nu avea absolut nimic de încălțat. Doamna șcraba i-a dat o pereche de încălțăminte noi. Măicuța ne-a spus că nu are nici “colțuni” (ciorapi), și nici să cumpere la magazinul din sat nu găsește. Sărăcie mare în toată Basarabia, sărăcie provocată de Moscova și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Românii basarabeni au fost aduși într-o mare sărăcie—din păcate și în dreapta Prutului guvernanții au făcut același lucru—Nu au bani nici de mâncare, de haine pentru copii, de cărți, de caiete, manuale. Părinții n-au cu ce-și încălța copii, să-i trimită la școală. Pe dreapta Prutului, la țară, este la fel. Guvernanții de la București au blocat pe bietul român basarabean, care trecea Prutul în disperarea sa, venind în orașele apropiate, unde putea să-și vândă din produsele
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
aceeași încăpere era și un wc turcesc necurățat. În prealabil mi-au luat ochelarii, m-au lăsat în sacou, în care m-au ținut toată iarna în celula neîncălzită și mi-au tăiat curelușele lungi de la sandalele cu care eram încălțat. Fiindcă nu se țineau sandalele de picior mi-au aruncat în celulă niște pâslari rupți la talpă în care m-au ținut tot timpul anchetei. Mă scoteau zilnic la anchetă, cu câteva scurte întreruperi. În aceste întreruperi din anchetă am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
căror roade - mai toate - erau colectate de statul comunist drept „cote”, ce de multe ori nu erau suficiente pentru achitarea datoriilor față de stat și mai trebuiau cumpărate... Era o situație penibilă pentru agricultori pe acea vreme! Nemaiavând ce îmbrăca și încălța, m-am dus și m-am angajat ca salariat la Sovrom Construcții Dărmănești - Bacău, unde luase ființă un șantier ce construia rafinării în vederea prelucrării țițeiului extras din pământul regiunilor învecinate. Acolo am lucrat ca simplu pontator, apoi ca achizitor de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și nedrepte proferate cu câteva minute înainte de niște oameni cu ochelari de cal. I-a mai răcorit nițel sufletul. A coborât din ospitalierul dud, mulțumindu-i atât lui, cât și lui Dumnezeu pentru breakfast-ul delicios și binevenit, s-a încălțat și a plecat mai departe în aceeași direcție. Moș Danilov... La un moment dat, s-a oprit în fața unui gard de scânduri lung de vreo nouă-zece metri, dar care se vede treaba nu mai fusese de multă vreme reparat. Portița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Oricum, îi pusese pe ai lui să-i ia haine de pionier și acestea îl așteptau frumos împăturite pe raft. Cînd mama sa îi cumpără la un moment dat niște pantofi negri, fu surprinsă să constate că fiul ei se încălța în continuare tot cu cei vechi. Pe aceștia noi îi pusese de-o parte pentru ziua cea mare. Cristi nu se prea băga în activitățile pionierești, dar și el se mai dăduse pe brazdă și promitea să devină în curînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
printr un sistem riguros de evidență, și numai cu bilet de voie semnat de director. Învoirile generale se dădeau o dată pe lună, dar dacă aveai de rezolvat o problemă urgentă, de genul întâlnirii cu fata iubită, recurgeai la un șiretlic. Încălțat cu ciupici și cu o gheată ruptă în mână, care a mai fost folosită și de alți elevi în același scop, te așezai în șirul celor ce solicitau învoire, aliniați în holul principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput într-ale fotbalului dar, când nu se găsea altul mai bun, eram cooptat pe post de bec, asemănător cu al
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]