1,581 matches
-
unde, ca un abur mecanic, ca un abur arhitectural, ca un abur structurat și complicat precum universul, sufletul sublimează din trup. Tot mai adânc, tot mai fierbinte, tot mai imposibil de respirat. Prietene, scriu mai departe în cămăruța cu sobă încinsă, cu fereastră prin care se văd munții, la fel de cețoși și-ndepărtați ca tot ce există pe lume. Rătăcesc seară 108 de seară prin holul înghețat, printre mobilele reci și greoaie, privesc prin geamuri cum cade zăpada în lumina vreunui felinar
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Becurile care până atunci luminaseră tremurător terenul fuseseră stinse, așa că singur focul, țroznind sub stele, rămăsese centrul transparent și vioi al universului. M-am apropiat și eu de el cu aceeași fericire atavică pe care o vedeam pe fețele roșii, încinse, ale tuturor. Nu ne puteam sustrage hipnozei flăcărilor. Toți priveam țintă la arhitectura mereu schimbătoare a limbilor de gaz inflamat, când galben, când verde, când albăstriu, când roșu ca sângele. Ne-am așezat pe jos, trăgîndu-ne cât mai aproape de crengile
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de cer. Mama aruncă în uleiul încins cartofii și deodată o flacără uriașă, roșie-portocalie, însoțită de o explozie teribilă, se ridică până-n tavan. Am închis ușa speriat, cum făceam când eram mic, ca nu cumva să fiu stropit de uleiul încins. Am smuls și lacătul de la a doua ușă. Ah, era clasa mea, colegii mei dintr-a treia sau a patra, fîțîindu-se, întorcîndu-se la bancă să ceară vreo gumă ori vreun echer, era învățătoarea 155 cu negul ei de pe gât și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Un salut din Cantemir: hai sictir!" Când autobuzul a intrat pe poarta taberei, într-un nor de praf, ne-am repezit la bagaje și le-am târât până la ușile care se deschiseseră, lăsând să răbufnească afară un damf de plastic încins. Am urcat opintindu-ne, fiecare ocupând mai multe locuri și chemîndu-și prietenii, râzând și țipând... Fetele-și dădeau ochii peste cap și își suflau în sân, dezlipindu-și bluzele de pieptul transpirat, făcîndu-se că leșină de căldură. Chitarele au fost din
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
unde am crescut eu nu mai există, din disperare scriu acum, că nu voi fi în stare să îndeplinesc ceea ce mi-a cerut Theo, Plin de încredere am coborât din autobusul ruginit și prăfos, lume multă, deși era o căldură încinsă, și praf, nu e zi de târg, oare de unde vine atâta popor? Emoționat totuși în sinea mea recunoscând satele pe unde treceam, dealurile, pădurile, aproape fiecare cotitură a drumului, e Suntă-Mărie, sărbătoare mare, toți oamenii aceștia se duc la mănăstire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
le dau binețe, grăbit, părăsesc drumul obișnuit și o iau peste grădini, pe scurtătură, ceea ce mă face să mai câștig timp, foloseam același traseu cu Theo când ne întorceam de la școală la mănăstire, acum mai liber să respir aerul încă încins al verii, și câini s-au retras pe la umbră, voi fi la Cruce cu mult înaintea celor care au venit deodată cu mine cu autobusul, din mers întind mâna spre prunul încărcat, lăsat peste cărare, ajung la câteva prune pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
despre forța fascinantă a Estului, despre puterea de hipnoză pe care poporul rus o are asupra celorlalte popoare europene, Hai să plecăm de aici, propune el luându-mă după umeri, să vorbim undeva liniștiți despre Răsărit, aici pute a sutană încinsă, Râde, e un exaltat acest Boris, își lasă acolo prietenii, tablourile, și eu i le recunosc cu ușurință, fără să mi le arate, cine mai putea fi influențat atât de puternic de Chagall? 26 aprilie, aproape o săptămână de când Boris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
credință am să te ispitesc! i-am vorbit tare, fără să mă întorc am simțit tresărire în spatele meu, Nu te arunca de pe această stâncă! îi spun când el se aștepta la altceva, doar jumătate de soare mai plutea deasupra mării încinse, Și crede! Crede că vei putea trăi numai cu cuvintele lui Dumnezeu în suflet! o nouă tresărire undeva foarte aproape de spatele meu, și marea mușca din ultimele bucăți de lumină, iar mâna lui grea se oprea pe umărul meu, Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
contracarez. Mi-am adunat toată ura în pumnul drept și am izbit fix în ținta însângerată dinaintea mea. Am simțit pârâitul inconfundabil al cartilajului nazal, după care totul s-a cufundat în întuneric și într-o lumină de un galben încins. Mi-am ridicat privirea spre lumina orbitoare și m-am simțit ridicat de jos. Duane Fisk și Jimmy Lennon au răsărit lângă mine și m-au luat de brațe. Am scuipat sânge și am îngăimat: — „Am învins.“ La care Lennon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lipit urechea de ușă, dar n-am auzit nimic. Lee scoase un inel de chei-șperaclu din buzunar și le introduse pe rând în broască, până când una se potrivi și mecanismul cedă cu un clic ascuțit. Am pătruns într-o odaie încinsă și întunecoasă. Lee aprinse becul din tavan și lumină un pat lat acoperit cu animale din pluș - ursuleți panda și tigri. Cuibușorul duhnea a transpirație și un soi de miros de medicamente pe care nu știam de unde să-l iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
despre familia Sprague. Lee habar n-avea de existența lor. Am ținut orice informație legată de ei departe de Lee, din dorința de a mușamaliza pasiunea lui Madeleine pentru barurile de lesbiene. Am continuat să studiez dosarul, transpirând în camera încinsă, lipsită de aer. N-a mai apărut nici un prefix de Webster, dar au început să mi se arate frânturi de coșmar: Betty stând în stația de autobuz Wilshire în seara zilei de 12.01.1947, la șapte și treizeci, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
umbrelor cenușii. Patru reflectoare foarte puternice sfârâiau sub ploaia torențială, Învăluind zona din jurul cortului Într-o lumină supărător de albă, În timp ce generatoarele de curent duduiau Într-un abur albăstrui scos parcă de un motor diesel. Ploaia rece șuierând pe metal Încins. Dincolo de acest cerc de lumină, bezna era de nepătruns. Două dintre reflectoare erau Îndreptate Înspre locul În care șanțul ieșea de sub cort. Ploile de noiembrie umpluseră până la refuz șanțul și câțiva polițiști scufundători deloc Încântați de situație bâjbâiau Îmbrăcați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
gândi câteva clipe, Îi oferi una și detectivului, dar Logan Îl refuză. Polițistul ridică din umeri și scoase la iveală din buzunarul de la piept al uniformei o brichetă, cu care Își aprinse țigara, aceasta lumină În Întuneric asemeni unui cărbune Încins. — Halal priveliște pentru prima zi Înapoi la muncă, nu-i așa, domnule? O dâră de fum se risipi În noapte și Logan inspiră adânc, Încercând să tragă cât mai mult din el În plămâni Înainte ca vântul să Îl facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
gura și să o lase pe ea să facă prima mutare. Logan trase adânc aer În piept și intră În bucătărie. Camera mirosea a șuncă prăjită și a bere stătută. Watson și picioarele ei Încântătoare stăteau În fața aragazului, agitând tigaia Încinsă și făcând șunca să sfârâie și să pocnească. Logan era pe punctul de a spune ceva de complezență pentru a sparge gheața, când cineva vorbi În spatele lui, făcându-l să sară În sus de frică. — Brrrrr... La o parte, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Îi spuse. Începi cu polițistul musculos, care stă-n colț și se uită urât. Cu asta-și dă drumul În pantaloni. Până să se facă ora nouă, Cameron Anderson era deja de aproape o oră Într-o cameră de anchetă Încinsă ca un cuptor cu un polițist cu aspect neprietenos, și, așa cum intuise Insch, fierbea În suc propriu. — Domnule Anderson, spuse Insch fără nici o urmă de căldură când se așezară În cele din urmă pentru interviu. Ce drăguț din partea dumneavoastră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ar fi-ntâmplat nimic niciodată. Luară doi polițiști din echipa de căutare și telefonară la bază. Inspectorul Insch nu era În cea mai bună dispoziție când i se făcu legătura: vocea Îi suna de parcă Îi făcuse cineva masaj cu țepușe Încinse. — Unde naiba ați umblat? Întrebă el, Înainte ca Logan să apuce să strecoare vreun cuvânt. Încerc să te sun de-o oră-ncoace! — Tot la spital, domnule. Toate telefoanele mobile trebuie Închise. Numai că el și-l Închisese mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
se Îndepărtează Încet; te uiți cu stupoare În jur și vezi că nu e nimeni, că n-a fost nimeni În locul acela și că totul n-a fost decât o năzărire a ta, o imagine inventată, o scamatorie a aerului Încins care ți-a dereglat funcțiile senzoriale. „Nu se poate“, strigi, „eu l-am văzut pe acel ins!“ Încerci să-ți fixezi În cuvinte toate detaliile, ca să nu ți se șteargă definitiv din memorie; era un tip matur, Îmbrăcat cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ani ca să meargă la teatru și la film, unde eu, din timiditate, nu am Îndrăznit s-o invit niciodată.) (sâmbătă) Albul Îmi dă o senzație dureroasă: când ninge, o amețeală mi se prelinge În mădulare, ca și cum aș bea o licoare Încinsă; alunec parcă din ființa de carne, locuind o altă materie, În care mă simt foarte ușor; am impresia că mă ridic Într-o levitare reală, nu mai aud zgomotele difuze ale zilei, nici nu mai deslușesc bine conturul obiectelor, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de scrisori amoroase când eram În clasa a X-a. Zina, o colegă brună, era Îndrăgostită de un tânăr de 24 de ani, care-i scria Înfocate epistole; ea mi li aducea și eu trebuia să-i compun altele la fel de Încinse. Deodată, după câteva compoziții reușite, am constatat că mă dedublam și intram În starea unei fete Îndrăgostite, adică În acele scrisori de răspuns mă exprimam ca o Îndrăgostită; e curios, dar tot ce scriam eu acolo era imaginație pură, minciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă răpește din prezent și mă trage către imaginile pure din adolescență. Eu nici nu știu ceea ce fac În acest moment, mi se pare că nici nu mă aflu cu adevărat aici, ci că trăiesc plenar numai În aerul acela Încins, ce se agita turbionar În jurul lui E. când eram la liceul din Slatina. Doar această imagine mă scoate din apatie, din plictiseala gestului mecanic de a mă Îmbrățișa cu A. Dar nu mă plictisesc, fiindcă este de vină A.; ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
puritatea dezinteresată a existenței), și mi-a dat o carte a domnitorilor români de Giurescu, pe care am considerat-o la fel, ca pe un dar neașteptat. Am răsfoit-o Îndelung, am apropiat-o de fruntea mea, de obrazul meu Încins, ca s-o Încălzesc și ca să simt Încă În ea adierea mâinii ei, care o ținuse și o mângâiase Înainte. Am conspectat-o filă cu filă (cred că mai am și acum pe undeva caietul cu pătrățele de matematică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
decadență“, Îi spun lui A. Stăm În pat rezemați de perne; când obosim să discutăm, facem amor, nu mai ieșim din casă, nici din cameră, Îi spunem Floricăi să ne servească prânzul aici. Ies aburi din cuvintele și corpurile noastre Încinse. Ne amuzăm la pagina unde Don Fabrizio, Înainte de a ajunge la frumoasa Mariannina, are remușcări pentru că o Înșală pe soția sa, Principessa Stella: „Sono un pover’uomo debole“, pensava mentre il passo poderoso comprimeva l’acciottolato sudicio „sono debole e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
E ger, ieșim la șosea, aerul Înghețat taie obrajii ca briciul; n-am mănuși, mâinile mi s-au făcut sloi, stăm pe o bancă: A. Îmi ia mâinile, le pune Între pulpele ei, sub fustă; arș! e ca o plită Încinsă; „Ce s-a Întâmplat?“ „Te doresc!“. (marți) „Ce avem azi la seminar?“, Întreabă asistentul nostru de teorie nu pentru că vrea să facă maieutică superioară cu noi, ci pentru că efectiv nu știe care este tema seminarului; nimeni nu știe. Deschide apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de voluntari din public. Iar lui Weir efectiv nu-i păsa. Era de părere că magia este mai interesantă atunci când ai de-a face cu un factor de risc. Obișnuia să spună că magia trebuie să fie ca un fier încins, care să-ți însemneze sufletul. Producătorul începu să râdă sinistru. Dar nu avem voie cu așa ceva în această industrie, nu-i așa? Așa că am vorbit cu Sidnez Keller - care era proprietarul circului - și am decis că trebuia concediat. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
da cătușele jos. Acestea fuseseră cuvintele lui Lon Sellitto. Dar suspectul arăta obosit, deprimat, unde mai pui că nici nu putea respira bine. Se întreba ce o fi cu cicatricile de pe gât și de pe piept. Un incendiu sau poate ulei încins. Gândul la această durere o făcu să se înfioare. Welles își aduse aminte și se îi spusese suspectul detectivului Sellitto la intrare. Chiar vreau să ajut. Arăta mai degrabă ca un puști care își dezamăgise părinții. În ciuda grijilor exprimate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]