1,482 matches
-
Dar dacă ai o jumătate de oră liberă, treci pe la noi. Via Sincero Renato, numărul 1. O să-mi servească mai mult mie decât dumitale. Îmi spui imediat dacă ți se pare o lucrare demnă de luat În seamă.” „De ce vă Încredeți În mine?” „Cine ți-a spus că mă Încred? Dar dacă vii, mă Încred. Mă Încred În curiozitate.” Intră un student, cu fața descompusă: „Tovarăși, sunt fasciști aici, pe cheiul Naviglio, cu lanțuri!” „Îi zdrobesc”, zise tipul cu mustață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe la noi. Via Sincero Renato, numărul 1. O să-mi servească mai mult mie decât dumitale. Îmi spui imediat dacă ți se pare o lucrare demnă de luat În seamă.” „De ce vă Încredeți În mine?” „Cine ți-a spus că mă Încred? Dar dacă vii, mă Încred. Mă Încred În curiozitate.” Intră un student, cu fața descompusă: „Tovarăși, sunt fasciști aici, pe cheiul Naviglio, cu lanțuri!” „Îi zdrobesc”, zise tipul cu mustață de tătăr care mă amenințase În legătură cu Lenin. „Haideți, tovarăși!” Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
numărul 1. O să-mi servească mai mult mie decât dumitale. Îmi spui imediat dacă ți se pare o lucrare demnă de luat În seamă.” „De ce vă Încredeți În mine?” „Cine ți-a spus că mă Încred? Dar dacă vii, mă Încred. Mă Încred În curiozitate.” Intră un student, cu fața descompusă: „Tovarăși, sunt fasciști aici, pe cheiul Naviglio, cu lanțuri!” „Îi zdrobesc”, zise tipul cu mustață de tătăr care mă amenințase În legătură cu Lenin. „Haideți, tovarăși!” Toți ieșiră. „Ce facem? Mergem?”, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
O să-mi servească mai mult mie decât dumitale. Îmi spui imediat dacă ți se pare o lucrare demnă de luat În seamă.” „De ce vă Încredeți În mine?” „Cine ți-a spus că mă Încred? Dar dacă vii, mă Încred. Mă Încred În curiozitate.” Intră un student, cu fața descompusă: „Tovarăși, sunt fasciști aici, pe cheiul Naviglio, cu lanțuri!” „Îi zdrobesc”, zise tipul cu mustață de tătăr care mă amenințase În legătură cu Lenin. „Haideți, tovarăși!” Toți ieșiră. „Ce facem? Mergem?”, am Întrebat, culpabilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
imense și, puțin câte puțin, Își constituise comanderii În toată Europa. Gândiți-vă că Alfons al Aragonului le dăruiește un ținut Întreg, mai mult, face testament și le lasă regatul În caz că va trebui să moară fără moștenitori. Templierii nu se Încred și Încheie o tranzacție În acest sens, cum ai zice biștari puțini, dar pe loc, dar biștarii ăia sunt o jumătate de duzină de fortărețe În Spania. Regele Portugaliei le dăruiește o pădure, și fiindcă era ocupată de sarazini, templierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fondează Coimbra. Și astea sunt doar câteva episoade. În sfârșit, o parte luptă În Palestina, dar grosul ordinului se dezvoltă În metropolă. Și ce se Întâmplă? Dacă cineva trebuie să meargă În Palestina, are nevoie de bani și nu se Încrede să călătorească cu aur și giuvaieruri la el, atunci le depune la templieri, În Franța, În Spania sau În Italia, și primește un Înscris cu care Încasează În Orient.” „Asta e scrisoarea de credit”, spuse Belbo. „Sigur, ei au inventat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dacă”? zise Garamond: „Ați vrea să le vindeți cititorilor ceva ce ei nu știu? Cărțile din „Isis Dezvăluită“ trebuie să vorbească exact despre aceleași lucruri despre care vorbesc și celelalte. Se confirmă unele pe altele, deci sunt adevărate. Nu vă Încredeți În originalitate”. „De acord”, zise Belbo, „dar trebuie totuși să știm ce e evident și ce nu e. Ne trebuie un consilier”. „De ce gen?” „Nu știu. Trebuie să fie mai blazat decât un diabolic, dar trebuie să cunoască lumea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
1980, p. 373). „Cred că l-am Înțeles pe Agliè al dumitale, Casaubon”, zise Diotallevi, care la Pilade ceruse un spumant alb, În timp ce noi ne temeam pentru sănătatea lui spirituală. „E un om curios de științele secrete, care nu se Încrede În urechiști și-n diletanți. Dar, așa cum ne-a fost nouă dat să-l auzim astăzi, deși Îi disprețuiește, Îi și ascultă, Îi critică și nu se disociază de ei”. „Astăzi acest domn, acest conte, acest margraf Agliè, sau ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și cenacluri astrologice și cum Newton ajunsese la legile gravitației universale deoarece credea că există forțe oculte ( Îmi aminteam de explorările lui În cosmologia rozacruceeană. Îmi făcusem din incredulitate o datorie științifică Însă acum eram nevoit să nu mă mai Încred nici măcar În maeștrii ce mă Învățaseră să devin incredul. Mi-am spus: sunt ca Amparo, nu cred, dar cad În plasă. Și mă surprindeam reflectând la faptul că, În fond, marea piramidă era Într-adevăr Înaltă de a miliarda parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ești pasionat, asta-i altceva. Fii atent, ăia or să te Îmbolnăvească”. „Acum să nu exagerăm. Cel mult, ei sunt bolnavi, doar nu devii bolnav dacă ești infirmier la ospiciu”. „Asta rămâne de demonstrat”. „Știi că niciodată nu m-am Încrezut În analogii. Acum mă găsesc Într-un banchet de analogii, o Coney Island, un Întâi Mai la Moscova, un An Sfânt al analogiilor, Îmi dau seama că unele sunt mai bune decât altele și mă Întreb dacă nu cumva există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
jupuită. Vedea o lume prefăcută, gata s-o Înșele și să-și bată joc de ea. O femeie și un bărbat trecură ținîndu-se de mînă, zîmbind: i se păru că au neapărat un secret, o cale spre siguranță, calm și Încrede, pe care ea le pierduse. Se așeză și stinse lampa. Jos, la subsol, bărbatul, femeia și fiica lor strigau dintr-o cameră În alta; fetița pusese un disc, repetînd la nesfîrșit aceeași melodie pentru copii care se bloca din cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Slavă Domnului. O să-ți mai revină energia și, În curînd, vei fi iarăși ca nouă. Ai Încredere În mine. — Ești sigură? — Ți-am mai spus că am trecut și eu prin asta. CÎt despre soacră-ta, va trebui să te Încrezi din nou În cuvintele mele. Nu e diavolul În persoană. Nu Încearcă decît să-și găsească un loc În viața ta, iar tu trebuie să găsești o modalitate de a-i face loc. — Știu, oftez eu, căci Fran, deși Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
greșeli care au fost sancționate în interiorul partidului, în cadrul ședințelor de Birou Permanent... R.T. Care este cea mai mare greșeală pe care a făcut-o Călin Popescu-Tăriceanu, domnule Rușanu? D.-R.R. În momentul în care a promis și s-a încrezut în președintele Traian Băsescu să facă alegeri anticipate. Era o capcană întinsă de Traian Băsescu la acea dată. R.T. Mulțumesc pentru această intervenție în emisiunea „100%“. Nu m-ați lămurit, domnule Stoica. V.S. Dacă doriți, întrebați-mă, iar eu vă
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Pran îl privește fix. Cerșetorul îi spune foarte rar, de parcă ar recita, o adresă din bazaarul bijutierilor: — Du-te acolo, fă ce ți se va cere, și vei căpăta hrană, îl sfătuiește el, în cele din urmă. — De ce aș avea încrede în tine? — Nu ai de ales, zise cerșetorul ridicând din umeri. Sincer să fiu, nici nu știu de ce îți mai vorbesc! Pran nu are ce obiecta. Nu-l mai țin picioarele și cade deprimat la pământ. — Cred că mă minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ascunse secrete. Ceea ce pare inofensiv ar putea fi de fapt fatal; pericolele de care vă păziți ar putea fi doar simple trucuri, destinate să vă distragă atenția de la adevăratele primejdii ce vă pasc. În ce sau în cine vă puteți încrede pe parcursul spectacolului? Răspunsul, onorată audiență, este: în nimic. Și în nimeni. Mai ales nimeni... Acum, cortina se ridică, luminile se sting, muzica se oprește. Rămâne doar sunetul inimilor bătând cu nerăbdare. Să înceapă așadar spectacolul... Clădirea arăta ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
s-a-nnorat, când noaptea e târzie, iar copilele care s-au culcat nu se gândesc la tristețea ta, și mai târziu, când te culci, adormi cu mine în gând să mă visezi. Dar, mamă, nu te îngrijora căci mă încred în Dumnezeu că mă vei vedea din nou. Ași dori ca atunci când mă voi întoarce să te găsesc sănătoasă și mai întărită. Dorul de casă, de tine, de surori și de prieteni nu-mi dă pace, dar oricât aș vrea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zile se tot culcau și se ridicau... Apostol Bologa însă îi vedea numai gura și mai cu seamă buza de jos, umflată puțin, încît de-abia se mai cunoștea că e dublă. Glasul notarului suna atât de triumfător și de încrezut, parcă ar fi împărțit când palme, când mustrări, când laude... Apostol ocoli masa, apropiindu-se de Pălăgieșu, palid la față ca un cadavru, dar cu privirile ca două pumnale. Își mușcă buzele, învinețindu-și-le și murmură foarte înăbușit, parcă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
care atârna la capătul unui lanț de care era agățată o stranie cheiță neagră, apoi se uită în depărtare, către cerul de un albastru superb, dar întoarse din nou ochii spre mine și mă privi stăruitor: — Nu trebuie să ne încredem în răspunsuri, nu sunt niciodată ceea ce am vrea noi să fie, nu credeți? Apoi împinse în apă cu vârful pantofului stâng mușchiul pe care mai înainte îl desprinsese cu bastonul. Era moale, de un verde proaspăt, și dansă într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
despre el decât știu eu, deja nu îmi mai aparține, aparține bolii și tuturor celor care au legătură cu ea, asistentelor, psihiatrului, chiar și acestui bătrân, ei sunt rudele sale cele noi, rudele noii sale soții, în ele se va încrede de acum încolo, lor le va descoperi cele mai adânc îngropate secrete, iar eu îmi reiau locul pe scaunul din fața ușii, acolo stătea ieri polițistul, îi simt trădarea arzându-mi umerii, este ca și cum îndărătul perdelei ar avea loc o orgie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
se va întâmpla mâine, pare aceeași mulțumire fără margini, aceeași simplitate nudă și sclipitoare, acum că îmi amintesc de ea, o rechem la mine, încerc să o seduc, dar ce i-aș putea oferi și cum m-aș putea, oare, încrede în ea, de vreme ce nu apăruse nici măcar în clipa în care avusesem cea mai mare nevoie de ea, plecase din casa aceasta exact ca mama, în aceeași zi, la aceeași oră. Încerc din nou să îmi amintesc lucrurile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
celui sau celei care-l utiliza. Era o mașină mortală independentă, care putea practic să facă orice, numai că nu apăsa pe trăgaci. Vasquez surâse înduioșată. Era copilul ei, nu prea comod și cam complicat dar pe care se putea încrede pentru asigurarea protecției sale și a camarazilor. Îi arăta mult mai multă înțelegere și grijă decât avea pentru colegii ei. Drake o înțelegea foarte bine. Și el vorbea cu arma lui, deși pe tăcute. Nici unul dintre ceilalți militari nu găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cu toții telefoane mobile. Era și timpul. Stricau imaginea orașului. Niște mitocani, sincer. —Așa e. James Rattray-Potter nu-mi plăcea deloc; ironia era că puteam să îmi dau seama după cum se umfla în pene ca un păun în călduri, după cum se încredea, zicându-și că mă dă gata. Deci ne mișcăm de aici? zise Belinda, bosumflându-se drăguț. Se fâțâia pe loc, atrăgând atenția asupra picioarelor ei, care, în dresurile pastelate, erau subțiri și lungi ca ale unei berze; genunchii păreau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
celelalte considerente, era chiar mai puțin discretă decât Baby. Suki se speria mult mai repede. Era ridicol, dar, pentru un moment, uitându-mă la Suki, m-am simțit ca o ipocrită, vinovată pentru că am încercat să o conving să se încreadă în mine: în ciuda mobilei scumpe de care era înconjurată și a hainelor de firmă cu care îi era îmbrăcat corpul bine întreținut, arăta la fel de tristă și de vulnerabilă ca un vagabond singuratic, o ilustrare a Fetiței cu chibrituri. Apoi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mult pe Nicola în chimono. Neavând un halat și o pipă în mână, ar fi fost mai bine să port pantalonii negri și cămașa verde de mătase care funcționaseră atât de bine la Suki Fine încât o făcuseră să se încreadă în mine. Nu atribuiam acest succes exclusiv hainelor, dar nu se poate să ignori importanța aparențelor. Nicola Walters luase un taxi. L-am auzit sosind și m-am întrebat dacă l-o fi punând pe nota de plată a băncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de Groot și cu mine eram foarte buni prieteni, am zis, tușind iar. Vorbesc atât de sincer cu dumneavoastră deoarece, după cum am spus, mă aflu acum într-o situație cu adevărat, hmm, delicată. Nu am altă opțiune decât să mă încred în dumneavoastră. În timpul prieteniei mele cu domnul de Groot i-am scris niște scrisori care se vor dovedi a fi foarte... problematice dacă le-ar vedea cineva. Privirea îi era plină de înțelegere. Dar presupun, doamnă, mi-a spus, încălcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]