1,549 matches
-
meșterind la ușă. Din cât zărea printre brusturi și oțetari, bătrânul încuia pe îndelete, fără să i se pară ceva de prisos. Încercă ușa, apoi ferestrele, îngrămădi cheile într-un portofel, portofelul îl înveli într-o pungă de plastic și îndesă totul pe fundul unei sacoșe vărgate cu mânere rotunde, de lemn. Abia atunci bătrânul cu mers de nevăstuică și față de viezure ieși, orbecăind, în stradă. În zori, lumina se aprinsese mai întâi într-o singură cameră. Pe măsură ce viața își urma
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la întrebarea dinăuntru : cine-i ? S-a gândit, probabil, că într-o zi o să mai fie nevoie de el. Noi avem nevoie de el, spuse Maca. Nu e chiar ce și-a dorit... Bătrânul își făcu basmaua ghem și o îndesă în buzunarul pantalonului. Își trase cozorocul, privind cu atenție în lungul străzii. Ezită o clipă, căci urma s-o ia în direcția întunecată. Maca își iți capul de după coloanele intrării în parc. — Mergeți voi înainte. Eu vin din spate, cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rămână nimic din tine... Mergi, ți-am zis ! Veni mai aproape de el, încât bătrânul simți în genunchi vibrația roților. Ceilalți doi se apropiaseră, privindu-l. Făcu doi-trei pași în lateral, apoi porni înainte. În mers, își descheie paltonul și-și îndesă punga de plastic la piept. Nu era nimeni pe stradă. Casele aveau curți, ferestrele erau luminate, dar îndărătul lor nu se zărea nimic. Bătrânul mai încercă, printr-o mișcare bruscă, să se întoarcă, ieșind dintre ei, și să traverseze spre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar fi urcat povârnișul unui deal. Pașii îi erau tot mai înceți, mulțimile îl urmau fără să se grăbească. Bătrânul se opri iarăși, îi era tot mai greu să pășească. Își scoase batista și își șterse fața. Încercă s-o îndese la loc în buzunar, dar nu nimeri și pânza îngălbenită căzu. Vântul o împinse la vale. Nimeni nu se aplecă s-o ridice. Nici umbrele nu se aplecară, căci ele pot aduce, dar nu pot lua nimic de la noi. Ajunseseră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mărgini doar să ridice din umeri. — Cum spui, hotărî străinul și întinse mâna. Aunci rămâi unde ești și mai dă-mi o dată lozurile alea. Lui Jenică îi tremurau mâinile. Luă mapa cu lozuri, dar unul ieșise din lăcașul lui. Îl îndesă și aplecă mapa către străin. — O să-l luăm atunci chiar pe ăsta pe care l-ai ales dumneata, spuse străinul cu o voce care devenise tăioasă. — Eu n-am ales nimic ! gemu Jenică. — Atunci să zicem că el te-a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înmiresmate și lumea se deschidea în fața lor. — Îți dai seama, spuse Maestrul păpușilor, fără să-și poată lua ochii de la perechea care se depărta, aproape plutind, ăștia doi sunt născuți după revoluție. Ce știu ei ? Tili închise ușa și își îndesă mâinile în buzunare. De ce ar trebui să știe ? Se opri în dreptul cutiilor cu păpuși care își așteptau rândul la vitrină. — Mai bine te-ai gândi să angajezi pe altcineva. Fata n-o să se mai întoarcă... De ce-ar fi nemulțumită
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
construi șipe un metru pătrat, în evantai. - Mă consideră deci un tehnician. Totuși e frumos din partea lui. Hagienuș aduse vorba despre oratorie, observând că acum nu se mai vorbea, se dădeau numai comenzi militare. -- Hei, unde e vremea când se îndesa lumea să te asculte vorbind, domnule Pomponescu! . - Crezi, stimula profesorul de beton armat, că discursurilemele erau de natură a produce plăcere cuiva cu totul dezinteresat? . - Cum vorbești, domnule Pomponescu, superi peDumnezeu! Discursurile dumitale erau eveniment. Ce? Mulți oratori ca dumneata
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai spun? Pentru că fiecare îl spune altfel, și-atunci el devine altceva. Poarta pe care intri contează." Sâmbătă, 29 septembrie 1979 Astăzi la 12, când m-am dus să-l iau pe Noica la plimbare, mi-a arătat zece pagini îndesate cu observațiile pe care Alexandru Dragomir (ex-elev al lui Heidegger) i le-a făcut la Tratat și care l-au determinat apoi pe Noica să treacă la o a doua variantă de redactare. "M-au ajutat imens obiecțiile lui, poate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
PRESA" ESTRAGE... "] "Presa" estrage din ziare franceze știrea că aniversarea zilei împăratului Napoleon a fost serbată anul acesta la Paris c-un entuziasm mult mai mare decât anii trecuți. Te-deumul a fost asistat de o populațiune imensă, iar stradele erau îndesate de public, și viorelele impodobeau jachetele întocmai ca în zilele de glorie ale lui Napoleon. După finele missei, mulțimea și-a unit glasul în strigătul: "Vive Napoleon IV", la care câțiva au încercat a răspunde cu "Vive Rochefort". [12 august
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Astfel se face că, în momentul de față, țiganii umbrăreșteni se găsesc în aceeași stare de viețuire precară și primitivă, dar fără ca această stare să-i deranjeze, să-i îngrijoreze și să-i determine a se îndemna și a se îndesa spre activități productive, singurele în măsură să le asigure bunăstarea, traiul cât de cât decent și un comportament civilizat. Aud frecvent vorbindu-se, citesc și în diferite lucrări, că țiganii au fost persecutați pe criteriul rasei lor și că, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Mariedl? Stă acolo, câștigată cu totul, cu un pântece strălucitor. Și scaunul omenesc de pe corpul ei se transformă în praf de aur. Între timp, oamenii l-au doborât pe Herrmann și l-au legat și printre picături îi mai îndeasă niște pumni ca să se învețe minte, până vine poliția. Dar Mariedl plutește peste oameni și peste oameni se așterne tăcerea pentru că pot să vadă cum pielea lui Mariedl se decojește pentru că praful de aur o apasă așa de tare. Plutește
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de gunoi. Dacă ar fi să se vină în ajutorul tău, atunci ar trebui să fie hăcuite toate părțile rele din tine. Atunci ar fi ca și cum te-ai omorâ pe de-a-ntregul, pentru că existența îți este de sus până jos îndesată cu viață depravată. HERRMANN: Bine, mamă, dar tabloul meu s-ar îneca în culorile cele mai sumbre dacă, undeva în interioarul meu, nu aș ține aprinsă o scânteie de bucurie. Toate sunt mereu în atâta beznă, peisajele astea... și nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai înainte ca bătrâna și putrezită măicuță să se desprindă de pe micul Herrmann, micul Herrmann o să mai fie odată drăguț cu maică-sa. Și așa va face îndemânatecul Herrmann o gaură proaspătă în capul mamei sale, și apoi își va îndesa pe acolo cocoșelul, în capul măicuței, pentru că lui Herrmann îi e atât de dragă mama. Da, Herrmann face o gaură proaspătă, pentru că cea veche îi face spaimă lui, că doar pe-acolo a ieșit micul Herrmann cel Șchiop. (Doamna Wurm
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
îi întinde EI buchetul de flori. EA privește neatentă florile și le trântește pe masă. EL-VEHICULUL aruncă buchetul de flori în chiuvetă. Se îmbracă ca EA și începe să mănânce florile. EL se ridică smulge din fața VEHICULULUI-EA buchetul și îl îndeasă în lada de gunoi. EA-VEHICUL se transformă în EL-VEHICUL și calcă în picioare plantele furios și le înfundă mai adânc în ladă. Apoi iese.) EL: A fost necesar? EA: Nu, dar posibil. EL: Știți că sunt convins, că știți, că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
VORBI, A CĂLCA, A LOVI, A FUTE coada sângelui. COMPOZITORUL (o ia melodramatic în brațe): Defecțiune Sunet fals Promițători de tot felul Lumina piezișă pe gazonul cărnos garantat Expresia sănătății atacate O mică crimă exactă Romantic, liric, tâlhărește PIANISTA (se îndeasă înșelător în el): Chinul se mulează în pâclă Chinul se mulează în pâcla gata cumpărată Chinul cumpără aburii pâclei Chinul se mulează ca și cumpărat în pâclă Chinul mituie acomodarea Chinul răscumpără cincizeci de litri de chinuieli Chinul se mulează
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de 3 săptămâni, până ce uleiul va deveni roșiatic. Se fac masaje ușoare cu acest ulei, pe zona testiculară, de mai multe ori pe zi. Ulei de măghiran, preparat din frunze proaspete care se introduc Într-o sticlă, fără să fie Îndesate și strivite, peste care se toarnă untdelemn, astfel Încât să le acopere complet. Se lasă la macerat, timp de 3 săptămâni, Într-un loc călduț, iar când uleiul devine roșiatic, se unge umflătura și zona dinprejur, de 3-4 ori pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Barbu Ștefănescu-Delavrancea (la Teatrul Național din București), a scandalizat prin gustul său îndoielnic și prin sumele risipite cu acest prilej 7. Piesa a părut un colaj stângaci și obositor presărat cu "poze din manualul de istorie", adunând atent "toate clișeele [...] îndesate ani la rândul în capul a zeci de generații de copii și tineri", pentru a produce un "spectacol pe cât de strălucitor pe dinafară, pe atât de sec pe dinăuntru"8. O privire lucidă a înțeles că, în esență, problema nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
învârtea sabia în plin avânt și reteza capul, gâtul, o parte din umăr", a ajuns "incapabilă să țină un portofel"206. Imaginea bolnavului aflat pe moarte, construită pe detalii semnificative, accentuează finalul povestirii, care lasă loc pentru meditație: "Veteranul se îndesă și mai tare în bancă. Capul, ba și umerii i se afundară parcă în corp. Degetele neputincioase îi atârnau rășchirate. Paltonul descheiat atârna și el. Pântecele umflat ca un balon sălășluia neverosimil în curbura șoldurilor"207. Simplitatea și naturalețea povestirii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a anului 1843. Clopotarii nu-și îndeplineau doar meseria pentru obișnuitul folos, ci o simțire adâncă, o mâhnire sufletească îi mișca pe fiecare... Și în dangătul clopotelor, lumea cu mic cu mare, din tot orașul, s-a îndreptat și se îndesa la biserica Tălpălari, urmând un sicriu purtat pe umeri de patru calici. În acele vremuri, spune Alexandru Papadopol C alim ah, nu era încă răspândit obiceiul, la noi, ca un mort, fie boier sau om prost să fie dus la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
asta un ministru din Guvernul Boc, Guvern român, dar nimeni nu-i trage nemernicului o flegmă-n ochi! Să facă așa ceva vreun ministru din Franța, din Grecia, din Germania, din Italia, din Marea Britanie! Vai, vai, ce mândrețe de șuturi bine îndesate în fund ar mai primi, arătându-i-se pe loc ușa! Cum se poate ca un ministru al Guvernului țării din care face parte să militeze pentru autonomia teritorială, pe criterii etnice, a unei părți din pământul românesc? Vă întreb
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
colegi. Deci în ultimii ani, nu a stat degeaba; s-a antrenat serios, concluzionă în gând fostul profesor încercând să nu-și exteriorizeze starea emoțională în care se afla. Și totuși... * * * După ce o scutură de praf; cu mâna dreaptă își îndesă pe cap șapca bleumarin închis "Puma" din doc, cu cozoroc mare, model american, cam pleoștită, în timp ce cu mâna stângă își ținea geanta să nu-i alunece de pe umăr, rămase uluit de-a binelea; încă nu-i venea să-și creadă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nici căpetenia tartorilor, numită Belzebuth, nici vrăjitoarele, cele mai mari din lume, nu te vor mai putea învinge! Sunt sigur că el a găsit osul fermecat și-l poartă permanent sub gulerul de la cămașă, grăbind pasul spre Gara de Nord cu șapca îndesată pe cap și geanta cu cinci fermoare pe umărul stâng, gândi septuagenarul Costică Bidaru. Numai așa se poate explica bafta și norocul său, precum și trecerea, fără nici o opreliște, de la "Pobeda" cenușie și "Moscviciul" roșu de mai adineauri, la recentul "Jeep
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pașa s-a repezit cu putere într-acolo. Nădăjduia să-l răpună grabnic pe acest voievod potrivnic. Dar nimic nu fusese mai amăgitor decât să se năpustească orbește. Nu făcuse decât să se afunde și mai mult în noroi. Îi îndesă pe toți într-un loc strâmt de pe fundul unei văi înmlăștinite. Și nu găsise decât o mână de țărani care făcuse atâta larmă. Nici urmă de oștean în această văgăună afurisită. În acel moment, tunurile ghiaurului, ascunse la marginea pădurii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
copilăria poetului, dar nici măcar nu-l văzuse vreodată pe Eminescu, la Ipotești. A decedat ia 22 iunie 1969, înainte de a împlini 87 de ani. Alt informator, foarte activ, a fost pădurarul Neculai Brega, de la Cucorăni. Acesta, în ultimii ani, se îndesa peste tot, cu informațiile sale, mai ales cînd auzea că iar a mai venit vreun cercetător străin. Datele sale biografice, pe care le-am verificat la Ocolul silvic din Botoșani și la Consiliul popular al comunei M. Eminescu, ne pun
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
viclenie; violențe; vîndut; vîntui; vîntur; a vîntura; voios; zbate (1); 786/257/92/165/0 băga: introduce (89); scoate (86); bani (37); mîna (33); pune (26); în seamă (15); a introduce (14); buzunar (11); introducere (10); vîrî (10); intra (9); îndesa (9); de seamă (9); a scoate (9); sac (8); seama (8); nasul (7); scotea (7); seamă (7); geantă (6); sex (6); intră (5); atent (4); ceva (4); cuptor (4); lemne (4); lua (4); mînă (4); piciorul (4); priză (4); sula
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]