25,689 matches
-
N-a fost vorba de o "luptă", și cu atât mai puțin de una "acerbă", ci de folosirea promptă a unor uși deschise și, bineînțeles, de inevitabila intrare în tot felul de dispute - nesângeroase - cu vechea generație. Era încurajator, fără îndoială, ca la douăzeci-treizeci de ani să ți se publice cărți în serie, să câștigi bani mulți, să figurezi în manualele școlare sau chiar să devii membru supleant al CC al PCR. Aceste onoruri reprezentau însă și o formă de cumpărare
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
atît de sincer: "Xenopol era mai ales un gînditor, ale cărui concluzii asupra istoriei nu întrec numai competența mea, care nu sînt filosof și n-am căutat să fiu vreodată, dar și curiozitatea mea, interesul meu pentru aceste lucruri, fără îndoială utile, de un caracter atît de diferit." Nu trebuie însă ignorat marele adevăr că Iorga a meditat, și teoretic, la problemele istoriografiei, exprimîndu-și, adesea, punctul de vedere mai colorat sau mai auster în toate acele texte (lecții de inaugurare la
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
există și zone de poezie livrescă minoră, amintire a influenței exercitate de moda optzecistă. De curând, Lucian Vasilescu a publicat o carte - Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară - care îi aparține întrutotul, din punct de vedere estetic, și care reprezintă, fără îndoială, cea mai bună carte a sa. Ceea ce produce o impresie puternică este intensitatea calmă a trăirilor. Asemenea unui credincios fanatic, poetul ar putea să facă să se topească și fierul cu fixitatea privirii lui. Pe el nimic din ceea ce e
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
iată-le, cu aceleași drepturi ca și bărbații, dăruite imperativului modern de a defini și de a inventa propria lor viață de la un capăt la altul. Dacă este adevărat că femeile nu țin hățurile puterii politice sau economice, nu încape îndoială că ele au cîștigat puterea de a se guverna pe ele însele, fără o cale socială preordonată. Vechilor puteri magice, misterioase, malefice, atribuite femeii, i-a urmat puterea de a se inventa pe sine însăși, puterea de a proiecta și
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
a scris "Jurnalul de campanie", un om "de stânga", nu poate fi, simplist, explicată prin lipsa de omenie a "dreptei". Nu de "dreapta" e vorba aici. Ci de lipsa de compasiune, tot mai dureroasă, a multora dintre noi. Am mari îndoieli că cei care ar trebui să rezolve (imediat, pe loc!) problema sunt "de dreapta". Nici măcar "de stânga" nu sunt. Ei sunt, ca toată această pegră post-revoluționară, "de lăcomie", "de nesimțire", "de dezonoare". Ar merita să fie opăriți, cum tot Geo
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Există o filosofie austriacă? Este prima întrebare pe care și-o pune Peter Kampits atunci când se dedică acestei teme. Răspunsul, după cum ne putem aștepta având asemenea îndoieli, va întârzia destul de mult și nu va fi în nici un caz unul tranșant, ci tributar nuanțelor. Să vedem oare în această dificultate rațiunea pentru care Kampits renunță să se implice într-o motivare mai complexă a interesului său? Chiar din
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
Ioan Holban Una dintre cele mai importante apariții editoriale ale anului 1999, în domeniul așa-zis al "restituirilor", rămîne, fără îndoială, ediția critică a operei lui Dominic Stanca, în două volume, intitulate Timp scufundat și Un ceas de hîrtie. Tipărită în condiții excelente la editurile Universalia și Du Style, ediția operelor complete ale scriitorului convoacă o echipă strălucită de filologi, critici
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
Nu s-a spus prea limpede ce se ascunde dincolo de trista formulă magică -"credite neperformante" -, lăsându-se impresia c-ar fi vorba de împrumuturi ce n-au mai putut fi recuperate de la creditori. Or fi fost și din acestea, fără îndoială. Dar "credite neperformante" sunt și sutele de miliarde acordate, cu încuviințarea mai-marilor țării, pe vremea lui Iliescu, cadrelor din poliție, armată și servicii secrete. Așa se explică de ce rapoartele în cazul Bancorex sunt amânate pentru kalendele grecești, țap ispășitor rămânând
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
relevă (cînd nu sînt simple forme de manifestare ale imposturii) interesul aproape exclusiv al autorilor pentru imaginea stridentă, chestiunea conținutului propriu-zis fiind, în concepția lor, absolut secundară" (Aurel Martin). Sau: "Influența suprarealistă se manifestă uneori cu o violență surprinzătoare.(...) Fără îndoială, literatura noastră contemporană trebuie să poarte semnul epocii pe care o trăim. Este firesc ca opere ale literaturii universale din vremea noastră să fie asimilate creator de scriitorii tinerei generații. Fiecare epocă își creează însă o artă pe măsura propriilor
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
realitățile unei revoluții mistificate, reduse la condiția de slogan propagandistic. Dacă nihilismul noilor artiști de avangardă (Angry youngmen în Anglia, generația beat în Statele Unite, I Novissimi în Italia etc.) constituie expresia unei disperări totale, cu miză metafizică, fiind puse la îndoială înseși principiile care guvernează lumea, cu atît mai de efect era rezonanța negării într-un mediu al mistificării prin excelență, stăpînit de un discurs demagogic. Printr-un soi de defensivă instinctivă, Sebastian Reichmann (care avea să emigreze în 1972) cultivă
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
ajunge, de obicei, după o îndelungă experiență a scrisului. Autoarea își dezvoltă fără ezitare intuițiile stranii pe care le are în împrejurări nesemnificative pentru alții. Ce remarcă o femeie obișnuită cînd se privește în apa unui lac? Ea remarcă, fără îndoială, cum îi stă părul, ce a mai rămas din machiaj, dacă s-a bronzat sau nu. Poeta vede altceva și anume amestecarea imaginii viețuitoarelor din apă cu propria ei imagine. Iar această interferență a două lumi îi trezește amintiri posibile
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
zgîrie-nori și super staruri (Susan Sontag) și se încheie cu reflecțiile lui Cornel Ungureanu, născut în același an ca și Heim, dar într-un sat bănățean. E o construcție cum nu se putea mai fericită în simbolismul ei, și fără îndoială conștientă: între feericul de fantasmă din primele pagini și luciditatea austeră și ușor sfătoasă din tonul lui Cornel Ungureanu se întrupează, de fapt, eroul cărții, așa cum e el: fantastic, dar totuși real. Faptul că un asemenea om există îi face
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
într-o accepțiune specifică pentru Fromm - productiv. Libertatea este totodată exterioară și interioară. În altă ordine de idei, mai putem distinge între puterea asupra cuiva și puterea de a face ceva, între un eu social și un eu real, între îndoiala rațională (favorabilă libertății pozitive) și îndoiala irațională (conexă libertății negative), între autoritatea rațională și autoritatea inhibitoare, ca și între cea exterioară și cea interioară, ori între cea fățișă și cea anonimă. Există de asemeni o diferență netă între distructivitatea ca
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
productiv. Libertatea este totodată exterioară și interioară. În altă ordine de idei, mai putem distinge între puterea asupra cuiva și puterea de a face ceva, între un eu social și un eu real, între îndoiala rațională (favorabilă libertății pozitive) și îndoiala irațională (conexă libertății negative), între autoritatea rațională și autoritatea inhibitoare, ca și între cea exterioară și cea interioară, ori între cea fățișă și cea anonimă. Există de asemeni o diferență netă între distructivitatea ca reacție și distructivitatea nemotivată, între distructivitate
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
trupului. Astfel, spațiul refugiului este spațiul de regresiune, regresiune necesară permițînd înfruntarea dimensiunii de itinerariu a călătoriei. Nu voi intra în complexele variațiuni și rescrieri ale poveștilor. Evidentă este prezența temei și interpelarea pe care amintirea poveștii o provoacă. Nici o îndoială că, pentru a relua cuvintele lui Bellemin-Noël din Povestea și fantasmele ei, poveștile "brodează pe fantasme procurînd fantasme cu care să brodezi". Împărtășesc ideea sa după care poveștile sînt punerea în scenă a anumitor organizări inconștiente pe care le regăsim
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Dimitrie Bolintineanu, referitoare la Daniil Sihastru, i-a surclasat numele chiar mai mult decât i-a fost propria-i viață. Întâlnirea lui Ștefan cel Mare cu sihastrul, căruia i s-a confesat, devenindu-i astfel duhovnic, a fost, nu încape-ndoială, o realitate. Așa că o explicație a ctitoririi zecilor de lăcașuri de cult, atât în Moldova, cât și în Transilvania, în Basarabia, la muntele Athos se constituie ca o biruință a umanismului religios, din Țările Române. Se va înțelege de mulți
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Țările Române. Se va înțelege de mulți îndoielnici că și la noi a existat o Renaștere, începută vertiginos de pe vremea voievozilor Mircea cel Bătrân, Alex. cel Bun, Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab ș.c.l. Dar oare mai pune la îndoială astăzi cineva, din interiorul țării sau din afara ei, că Biserica n-a constituit, prin lăcașurile și învățăturile ei, un liant de bază în întreținerea ființei ca existență dumnezeiască? În vremurile din urmă, când se flutură, după unii, amenințător, dinamica unei
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Nicu Horodniceanu Timpul Este trecutul mai șters, mai vag decît prezentul? Desigur! Și viitorul mai clar decît prezentul? S-ar părea că da... căci lucrurile devin mai clare în imaginație decît în realitate, atunci cînd încă nu există. Îndoiala în cazul ăsta se referă doar la însăși șansa lor de a apărea, de a exista pentru orizontul nostru. Și toate astea sunt tot atîtea clipe...! Ce fel de clipe? Prezente, trecute, imaginare, reale? Un lucru este destul de evident pentru
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
pe același punct, pe aceeași latitudine și longitudine. Ordinea lucrurilor Ah! Ordinea lucrurilor este altfel decît ne închipuim. Ceea ce apare în fața privirii și a simțirii poate fi o ficțiune bine organizată, repetabilă într-atît încît deloc nu poate fi pusă la îndoială, pentru că revenind mereu, cu insistență, ea devine parcă prezentă, de neclintit, iar tu revii și o privești, sigur fiind că te așteaptă acolo la locul ei. Apoi gîndul care întovărășește totul confirmă că ceea ce vezi va apărea la fel și
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
că inegalitățile din societatea românească s-au reprodus și în rândul securiștilor-oameni-de-afaceri și că, în clipa de față, stratificarea a atins și printre ei cote alarmante. Există, probabil, și în sânul mafiei securiste oameni bogați și oameni "săraci". Există, fără îndoială, complicități și dușmănii, antagonisme și fidelități, invidii și trădări. Or, cei care s-au văzut cu sacii definitiv săltați în car sunt asediați de colegii lor rămași la periferia marilor averi! Nu doar bănci și mari întrerinderi particulare, dar cartiere
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
de lungă durată? Poate " Cifrele nu ne-au interesat niciodată, pe Jim și pe mine." (p. 9). Dominique Rolin e văduva unui sculptor și povéstea dramei pierderii soțului "a devenit o parură seducătoare a nefericirii. Asta îmi vine bine fără îndoială." (p. 12). Și, invitată la masă, într-o toamnă, de un important editor care pregătea "lansarea primului roman al unui foarte tînăr necunoscut, care n-are încă douăzeci și doi de ani, mirajul fermecat al premiilor de sfîrșit de an
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
inactual - problemele teoretice pe care le ridică scrierile autobiografice - și a folosit ca material de studiu texte de Benjamin Franklin (1706-1790), Henry Adams (1838-1919) și Michel Leiris (1901-1990), pe care în România le mai citește puțină lume. Deși știe, fără îndoială, că spectacolul critic se desfășoară în fața unei săli aproape goale, Dan Cristea se străduiește să atingă în demonstrațiile sale perfecțiunea. Analizează atent și inspirat textele, aduce în discuție, ceremonios, opiniile altor comentatori, își mobilizează întreaga capacitate de teoretician pentru a
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
Aflat în trenul de întoarcere, Oki "deschise, pe la patru jumătate, pachetul de la Otoko. Acesta conținea un sortiment de bunătăți pregătite cu ocazia Anului Nou, ca și buletele de orez care i se părea că traduc sentimentele unei femei. Fără nici o îndoială, Otoko le făcuse ea însăși pentru cel care, odinioară, îi distrusese tinerețea. Mestecînd mici înghițituri de orez, Oki simțea parcă pe limbă și între dinți savoarea iertării din partea lui Otoko. Nu, nu era iertarea, ci mai degrabă dragostea, o dragoste
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
împreună cu el. Cele mai interesante sînt personajele care ezită să aleagă pentru că își dau seama că nu pot alege decît odată ce au înțeles rostul celor întîmplate, un rost mai adînc și mai important decît cel al imediatului. Daria e, fără îndoială, eroina care întruchipează o identitate dubitativă, care, îndoindu-se de temeinicia unei alegeri se îndoiește de fapt de însăși structura ei identitară. E imposibil de stabilit un răspuns colectiv la această dramă a despărțirii, dar impresia mea este că toți
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
l-a "încurajat pe un oarecare Gr. Gellianu să-l atace pe Eminescu". În sfârșit, cercetătoarea ieșană Gabriela Drăgoi îi alcătuiește lui Gellianu o mică biografie (un articol) în Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, deși autoarea are unele îndoieli: "Probabil că G. (Gr. Gellianu) este juristul de la Eforia spitalelor civile, care va scoate în 1887 volumul Călăuza inginerului și avocatului în materie de hotărnicii "8). După cum se știe, în anul 1979 au apărut trei dicționare de literatură română: Dicționar
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]