8,521 matches
-
dihor, până când a ieșit un pui de câine cât un borcan, puțin mai închis la culoare ca mierea și la fel de speriat ca mine. Era puiul cu care mă jucasem trei zile, înnebunit, topit (fiindcă e o vârstă când nu te îndrăgostești de fete, ci de câini), puiul de lup alsacian al unor francezi care colindau cu rulota și care plecaseră în după-amiaza aia. N-am înțeles nimic, mi s-a încălzit pieptul ca după un ceai fierbinte, l-am luat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a Proprietarului biroului m-a umplut de fericire - pentru prima oară În viață, nu m-am simțit singur pe lume. Mi-a dat un sentiment de siguranță și - cum ar fi spus Gall - un puternic sentiment de adezivitate. M-am Îndrăgostit de Norman pe loc. Mi se pare că aud icnete de nerăbdare, foială În scaun, pufnit sugestiv. Acest tablou idilic al fericirii mele, bănuiesc, vă Îndeamnă să subliniați ceea ce este și așa dureros de evident și vă Întrebați cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
am citit mai multe cărți decît el. Îl iubeam pe Jerry, Însă mi-era teamă că ființa pe care o iubea el nu eram eu, ci un construct creat de propria lui imaginație. Știam prea bine cum e să te Îndrăgostești de propriile tale fantezii. Și În adîncul inimii am știut mereu, deși Îmi plăcea să mă prefac că nu e deloc așa, că În timpul serilor noastre Împreună, atunci cînd bea și vorbea, vorbea de fapt pentru sine. Aud cumva un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Deci la asta se referise cînd zisese că are de gînd să facă ceva. Să dea de pomană toate cărțile În felul ăsta era un gest de asemenea generozitate și sugera un asemenea grad de disperare Încît aproape m-am Îndrăgostit din nou de el. Cărți gratis, ca după revoluție. Îmi părea rău că nu e și Jerry de față să vadă asta. Anunțul a avut impact imediat - e incredibil cum se mobilizează oamenii cînd aud că se dă ceva gratis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
acumulează atît de Încet, Încît nici nu-ți prea dai seama de ele. PÎnă și o căsnicie fericită este rodul unei creșteri lente; dragostea te face să uiți de lanțurile căsniciei. Pe de altă parte, e cu neputință să te Îndrăgostești dintr-odată de o ființă necunoscută despre care ai aflat că te iubește pe ascuns de vreo douăzeci de ani. Întrucît amintirile lui nu treceau de pragul adolescenței, Digby se simțea pe deplin liber. Nu că s-ar fi temut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
revistele cu coperte lucioase, și scrumierele de sticlă. Întunericul era deplin. Digby Întinse o mînă și o atinse ușor pe a ei. — Te supără? o Întrebă. După o lungă tăcere, o voce uscată Îi răspunse: Nu. — Nu-i așa că eram Îndrăgostit de dumneata? Ea nu-i răspunse. SÎnt sigur că eram Îndrăgostit de dumneata, urmă el, pentru că deunăzi, cînd ai venit, am răsuflat ușurat, ca și cum m-aș fiu așteptat să văd pe altcineva. Cum aș fi putut să nu te iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Digby Întinse o mînă și o atinse ușor pe a ei. — Te supără? o Întrebă. După o lungă tăcere, o voce uscată Îi răspunse: Nu. — Nu-i așa că eram Îndrăgostit de dumneata? Ea nu-i răspunse. SÎnt sigur că eram Îndrăgostit de dumneata, urmă el, pentru că deunăzi, cînd ai venit, am răsuflat ușurat, ca și cum m-aș fiu așteptat să văd pe altcineva. Cum aș fi putut să nu te iubesc? — Pare neverosimil. — De ce? — Ne cunoșteam atît de puțin! — Prea puțin, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
deznădejde, pentru că pe atunci era prea tînăr ca să i se Întîmple așa ceva... Era sătul pînă peste cap de teoriile lui Tolstoi. Cine putea suporta să fie tratat ca un invalid?! Doar o eroină de roman din epoca victoriană se putea Îndrăgosti de un invalid. Îi venea ușor lui Tolstoi să propovăduiască neîmpotrivirea la rău, după ce el Însuși Își trăise, la Sevastopol, momentul eroic. Digby se dădu jos din pat și-și zări În oglinda lungă și Îngustă din perete trupul sfrijit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Pavilionul special“. — Dumneata ar trebui să fii acolo, doctore Forester, Îl Înfruntă Digby. — Ești un prost, Îl repezi doctorul. Un prost amorezat... Am obiceiul să-mi țin sub observație pacienții și nu mă Înșel asupra lor. Ce rost are să te Îndrăgostești? Nici măcar numele nu ți-l cunoști! Spunînd acestea, rupse o bucată dintr-un ziar și i-o Întinse lui Digby: Privește, e fotografia dumitale, fotografia unui asasin! Du-te și reflectează la asta! Era chiar fotografia pe care Digby nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
automobilul vechi, oprit pe aleea pietruită a sanatoriului... „Ar fi fost mai bine să-i telefoneze numaidecît domnului Prentice: probabil că Sinclair deținea și el o copie a filmului...“ — Și, colac peste pupăză, Anna! continuă Hilfe. Cum naiba se poate Îndrăgosti de dumneata o femeie?! Văzînd că Rowe se depărtează, strigă tare: Unde te duci? — Să telefonez la poliție. — Acordă-mi cinci minute! — A, nu, e cu neputință! Ciclul se Încheiase: acum Rowe era ceea ce Digby dorise să fie, și anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
U2 - With or Without You Era abia miezul nopții când Monica se întoarse acasă. Privind-o cum dispare furioasă, fără cuvinte, în camera ei, maică-sa, doamna Paraschivescu, dădu din umeri. Așa sunt copiii la vârsta asta, își zise. Se îndrăgostesc de trei ori pe zi și de tot atâtea ori sunt dezamăgiți. Avusese și ea aceleași experiențe la 16 ani. Cât de ridicol ar fi fost să bată la ușă și să întrebe dacă e totul ok! Da, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
You, se aruncase pe pat și plângea. Dar ce se întâmplase? O-ho-ho! Fusese la o petrecere, la o fată de la ea din clasă, Angela. Fusese jumătate de școală acolo, inclusiv Bogdan, prietenul ei, sau mai curând băiatul de care era îndrăgostită și care o sărutase cu câteva zile în urmă, la altă petrecere, apoi nu mai dăduse nici un semn de viață. Asta nu o deranjase; își imaginase că îi era rușine sau că nu era sigur ce simte pentru ea. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Oricum, cert este că Soniei îi sunase ceasul. Eram împreună de pe 1 iulie. Îmi notasem data, bineînțeles. Ne întâlniserăm la o petrecere - întâmplător sau nu, în apartamentul din Romană din care tocmai plecasem - și mai mult sau mai puțin ne îndrăgostiserăm și petrecuserăm șase luni de vis, în care ne văzuserăm în aproape fiecare zi și fiecare noapte. Iar acum mergeam așa, pe Ana Ipătescu, ne apropiam de Piața Victoriei și mă întrebam cum să-i zic că gata, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Ai înțeles? - Da, domnule... - Bine, pa. Am ieșit din cameră plin de voie bună. Doamna Popescu privise scena din pragul ușii. - Ce om ești! a zis plângând de fericire. Ce om tare și bun! Cum... nu știu, dar m-am îndrăgostit de tine de cum te-am văzut! - Și eu de tine, am asigurat-o eu. Ai ceva împotrivă dacă mă mut aici? Eu stau la unu, dar am preferat întotdeauna parterul. - Nu, sigur, vino, vino chiar acum! - Asta o să și fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
la ea, un tricou mulat pe corp. Nu avea sutien, și Shuoke îi admiră țâțele rotunde și îndrăznețe, cu sfârcuri mici și tari. Pe tricou scria The Bigger The Better. „I want to fuck you, Suki“, gândi Shuoke, care era îndrăgostit de ea. Gândea uneori în engleză, un fel de exercițiu la modă. „You’re welcome“, gândi Suki, dar Shuoke nu observă. - Pa, Suki, zise Shuoke cu voce tare. - Pa, Shuoke, răspunse Suki cu o voce ca margarina. Shuoke porni către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ceva nou? - Nu, zise Shuoke și căzu pe gânduri. Vincent tăcu și el o vreme. Apoi întrebă: - Ce e cu tine? - Hm? Nu, nimic. - Hai, zi. - Ți-am povestit de fata aia de la birou. - Suki? - Da. - Și? - Cred că sunt îndrăgostit de ea. Sau poate vreau doar s-o fut. Nu știu. Îmi place. - Și? Ce vrei să faci? - Nu știu, asta e problema. - Păi, îți place de ea? - Cam da. - Și ei îi place de tine? - Cred că da. Flirtează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
o dată la un meci de fotbal. - Da? Și de ce nu mi-ai spus? întrebă Shuoke. - Am uitat. - La ce meci ai fost? Cu cine? - Păi, m-a luat o prietenă cu ea, a jucat F.C. cu Real, și ea era îndrăgostită de un jucător, un spaniol frumușel cu părul negru, nu mai știu cum îl cheamă. - Raul? - Poate, nu mai știu. - Adică i-ai văzut pe Real și ai uitat? exclamă Shuoke. - Da, nu mai... de ce, ești gelos? - Nu, de ce aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
la bairam. Am închiriat o vilă la Snagov, pe malul lacului, facem acolo totul... Aha, mi-am zis. Deci asta voia, mașina. Ceea ce nu puteam să îi iau în nume de rău. Știam prea bine că Yves era aproape la fel de îndrăgostit de ea ca mine. Poate că ar fi putut închiria o limuzină frumoasă și în România. Mai mult ca sigur că ar fi putut. Dar nu... Mașina mea era un Cadillac Fleetwood De Ville din 1993. O (sau îl) cumpărasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
aceeași gagică pe vremea aia. Nu era prima dată când ne aflam în concurență, dar toate situațiile anterioare le luaserăm amândoi în glumă. Desigur, dacă ar fi fost vorba de ceva serios, adică dacă unul dintre noi s-ar fi îndrăgostit, celălalt ar fi înțeles și nu s-ar fi băgat. Dar în cazul respectiv nu era vorba despre dragoste, ci despre una dintre cele mai frumoase fete pe care vreunul dintre noi o văzuse vreodată: Miruna. Avea 19 ani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de bătrân ca mine, care pe deasupra mai era și artist - din punctul ei de vedere. - Tocmai fac un film, o parabolă despre morala bazată pe Wild Bunch al lui Peckinpah. L-ai văzut? Gina dădu din cap că nu, evident îndrăgostită de mine. Ce-i drept, sunt frumos. - Arăți perfect pentru unul dintre roluri, Fecioara Maria. Și nu-i nevoie să fii fecioară. Te-ar interesa? Gina râse înroșindu-se. O culoare plăcută. - Nu știu, răspunse, nu cred, sunt cam timidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
însumi, de trecutul meu, ca să nu cadă în mâna lui, chiar și cu prețul de a-l distruge. Pe Brigd voiam s-o distrug, ca să nu cadă în mâinile lui Ponko, Brigd de care nu-mi închipuisem niciodată că eram îndrăgostit, și nu-mi închipuiam nici acum; dar o dată, o singură dată, ne rostogolisem unul peste altul, ca acum cu Ponko, pe grămada de cărbuni din spatele sobei. Acum simțeam că încă de pe atunci mă luptam pentru ea cu un Ponko ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
vezi expuse, fără să-ți amintești ce lipsește din casă. Observându-ți bucătăria, deci, pot obține o imagine despre tine ca femeie extravertită și lucidă, senzuală și metodică, care pune simțul practic în slujba fanteziei. Cineva s-ar putea, oare, îndrăgosti de tine numai văzându-ți bucătăria? Cine știe: poate Cititorul, favorabil dispus încă dinainte. Cititorul continuă cercetarea casei a cărei cheie i-ai dat-o. Ai acumulat în jurul tău o grămadă de lucruri: evantaie, cărți poștale, flacoane, coliere atârnate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la lumină, citești: Traducere de Ermes Marana. Rămâi trăznit. Citind scrisorile lui Marana ți s-a părut mereu c-o întâlnești pe Ludmila... Explicația ta era că nu reușeai să nu te gândești la ea, ca o dovadă că erai îndrăgostit Acum, învârtindu-te prin casa Ludmilei, te lovești de urmele lui Marana. E o obsesie care te persecută? Nu, încă de la început ai avut o premoniție că între ei există o relație... Gelozia, care până acum era un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ar fi fost de acord cu domnul J.L.B. Matekoni. O prevenise în legătură cu Note Mokoti, deși nu încercase să-i împiedice căsătoria cu el, așa cum ar fi făcut alți părinți. Fusese conștientă de sentimentele lui, dar fusese prea tânără și prea îndrăgostită de trompetistul bun de gură ca să mai țină cont de părerile tatălui ei. Și, când mariajul se încheiase dezastruos, nu-i mai pomenise de presentimentul lui, cum că exact așa avea să se întâmple, ci fusese preocupat doar de siguranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
kaki. — Haideți, atunci, să vă povestesc de ce se află o americancă în biroul dumneavoastră din Botswana. După ce voi termina ce am de spus, îmi veți putea răspunde cu da sau nu. Pur și simplu. Da sau nu. CAPITOLUL TREI Băiatul îndrăgostit de Africa — Am venit în Africa acum doisprezece ani. Aveam patruzeci și trei de ani, iar Africa nu-mi spunea nimic. Presupun că aveam ideile pe care le are toată lumea - un talmeș-balmeș de imagini, cu vânat mare, savana și vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]