4,024 matches
-
între două lumi albastre, a Cerului și cea a Mării. Albatros, poposind pe catargul vapoarelor, având aripile muiate în spuma mării, perlate cu minuscule cristale de sare din valurile înspumate în care s-a scăldat. Alteori, căpătam aripi de vultur îndrăzneț, avântându-mă spre piscurile înzăpezite ale munților, tinzând spre soare pentru a mă purifica în dulcea lui lumină aurie. Cel mai tare m-am avântat când iubirea mi-a atins aripile inimii, transformându-le în aripi magice, asemănătoare celor ale
ZBORUL SPRE SINE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351907_a_353236]
-
rău încâlcit Pe pământ s-a așezat jos la odihnit Ochii mici, întunecați dar hazlii De sub ochelari privea în jur pe cei Adunați, ce zâmbeau și vorbeau Neînțelese cuvinte lui adresate Părinți cu copii mici nerăbdători Fetițe cu codițe, băieți îndrăzneți -Să-mi aduci jucării multe și mari -Să-mi aduci o păpușă și un trenuleț Din toate părțile violent asaltat Tras de păr, de barbă și de mustață Bătrânelul de jos cu greu s-a ridicat Și în gura mare de zbierat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
din 06 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Gavril Moisa CROCHIU* lui George ROCA Australia În țara cangurilor dus El s-a tradus și ne-a tradus, Cu ale sale fantezii, În proză și în poezii... Și în cuvinte îndrăznețe, Încărcate de...esențe. Cu noblețe, ne-a cioplit, Timpului înmărmurit, Peste țări și peste lumi; Ca români, ca oameni buni, Simplu și convingător Cu sufletul...tricolor. Poartă peste lumi afară Dorul dragostei de țară, Spiritul străbun, mândria, Limba sfântă, România
CROCHIU, POEZIE DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352316_a_353645]
-
a organizat un sistem de apărare și supraveghere condus de căpitanii și marii căpitani de Cerneți: Ștefan Cioranul, 1687, Dumitrașcu Spineanu, 1693, Istodor Măneanu, 1694, Matei Fărcășanul, 1706, Dumitrașco Argetoianu, 1707, Barbu Brăiloiu, 1710, care împreună cu marele ban Cornea Brăiloiu, îndrăzneț și viteaz au făcut față multor situații periculoase, inclusiv întâmpinarea sultanului în trecerea lui dinspre Belgrad către Adrianopole . O latură importantă a vieții publice a boierilor olteni o constituia ctitorirea de lăcașe de cult și susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Dumnezeu, om și societate. În timp ce ea produce un uluitor progres științific, în același timp ea se dovedește întru totul neputincioasă ca să formeze oameni, care să folosească realizările științei pentru mântuirea omului și nu pentru distrugerea sau exploatarea lui. Așadar, accentuarea îndrăzneață nu a coincidenței noastre de civilizație (de altfel, inexistentă) cu Europa, ci a diferenței noastre față de ea, reprezintă mijlocul cel mai eficace privind posibilitatea salvării conștiinței ortodoxe în cadrul Europei. Conștiința diferențierii din ambele părți aduce un dublu folos: protecție pentru
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
văd/ numai roșu/ în fața ochilor?/ Ole! Ioan Adrian Trifan n-a călcat pe la cenacluri și nici la diverse sindrofii literare, el studiind engleză, franceză, spaniolă, italiană, suedeză și ... petrol, gaze, literatură, feminism, colecții, muzee, afaceri. El creează scene lirice, filmice, îndrăznețe, aparent nelogice, paradoxale, triste, viziuni poetice. DANSEAZĂ CUVINTELE-N HORĂ!/ SE DESPART ȘI JOACĂ DIN NOU/ ȘI JOACĂ MAI BINE DE-O ORĂ ... „E vorba despre ... corp, dar nu mă lasă un amar pustiu ce mă-nnegrește a corb ... tu
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
han, într-o bună zi. Nici măcar unul însă din cei aflați cu ulcica-n brațe nu-l cunoștea pe Vodă și toți îl luară drept un boier oarecare. Printre meseni, se afla și-un răzăș de prin părțile Sucevei, un îndrăzneț limbut, care intră-ndată în vorbă cu boieru’. Boierului nostru, adică Vodă cel neștiut, îi plăcu răzașul și-l întrebă cu ce rost îi este drumul pe-acolo. Răzășului cu stuchit la furcă atât îi trebui și-ndată începu să
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
informeze publicul mai amplu, mai eficace, mai rapid, aproape în timp real, să îi pună pe oameni în legătură unii cu alții, indiferent în care parte a pământului s-ar afla, tot în timp real, ceea ce înainte nici cei mai îndrăzneți futurologi nici nu cutezau să viseze. Poate doar un vizionar de talia lui Jules Verne care și-a entuziasmat cititorii săi cu nemaiauzitele sale descoperiri care păreau de neimaginat la timpul respectiv. Mijloacele media de astăzi s-au specializat în
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
la foi cât pentru o carte cu multe sute de pagini. Cenaclul Flacăra al Poetului Adrian Păunescu a fost un adevărat FENOMEN CULTURAL CIVILIZAT, deși era energic constrâns și extrem de atent monitorizat de capetele Securității comuniste... Cu toate aceste opreliști, îndrăznețul nostru Poet l-a putut face să ne fie nouă, românlor, ceva și mai mult chiar! La acele Cenacluri nu veneau doar tinerii pentru a se exterioriza, ci și oamenii suferinzi de boli foarte grave, în fața cărora medicina era, și
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
colțuri cant de despărțire, Șuieră-n tăișuri vântul alb subțire Soarele-și ascunde razele în ceață. Lacrimi plumburii varsă un nor sarcastic Păsări să-nfioare din grăbite triluri, Care joacă farse iernii-n vodeviluri Cu orchestra prinsă-n peisajul rustic. Fluturii îndrăzneți ce sfidează timpul Caută flori întredeschise-n pripă, Le pudrează visul sub a lor aripă Bucuria urcă-n pas cu anotimpul. Stele-n cerul nopții își asmut irișii Aburi din pământ, firele în lumină, Bagă în ispite merii din grădină
GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351410_a_352739]
-
România! Gina Camelia Roman, ELEVĂ ÎN CLASA A X-a : Locul I la concursul de eseuri ! PILDUITOR !!! ROMÂNIA MEA: „ȚARA CONTROVERSELOR!” LOCUL ÎNTÂI DIN 52 DE PARTICIPANȚI. CÂȘTIGĂTOAREA CONCURSULUI DE ESEURI „ROMÂNIA MEA” Mi se spune că sunt un copil îndrăzneț aflat pe treptele maturizării... Frumoasă caracterizare... Mă simt cuprinsă de un vârtej analitic și mă gândesc că aș putea să decupez scurte fragmente de viață autentic românească, într-o dimineață frumoasă de vară. De comun acord cu gândurile mele, mai
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
la restaurant, la spectacol...etc. Mai apoi, i-a povestit romanele pentru școală (el era atunci a XII-a, dădea bacalaureatul). A urmat o perioadă de schimburi de păreri despre romane din literatura universală...apoi, povești de viață...tot mai îndrăznețe! Totul a culminat cu întâlnirea lor în gara de la Vințu de Jos (el era elev la Alba-Iulia, la Liceul Militar, ea se ducea la băi). N-am mai rezistat! Le-am aruncat de unde le luasem. Îi uram pe amândoi...din
SCRISORI DE DEMULT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350742_a_352071]
-
aduc nou, ce teme abordezi, ce surse de inspirație ai avut? - Complexitatea ideilor care mă inunda deseori în cascadă mă determina să scriu și să citesc mai multe cărți în același timp, prin alternanta. Fiind un pas nou și destul de îndrăzneț ca abordare, am să vorbesc despre roman. Romanul «Noaptea evreului» cred că vine să completeze complexitatea și valențele scriitoarei Sanda Panait. Este un roman la care lucrez de câțiva ani și a cărui idee m-a străfulgerat pur și simplu
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
Dar vatra și credința și-au păstrat. Un val prielnic marea a adus, De patru veacuri jumătate-apus Când roșiorii-n lupte s-au jertfit Să-i deie țării sceptrul regăsit. Și regele-a pășit apoi semeț, Călare-n fruntea oștii, îndrăzneț, Ca Dobrogea, ținut scăldat de apă, La pieptul României să încapă. În evul tău cel nou ce-a început, Tărâm prea blând de ape și de lut, Cusut ai fost c-un pod de țara-mamă Spre-a scrie o istorie
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
Șt. O. Iosif și Octavian Goga, cei mai mari poeți ardeleni, pot fi descoperiți în paginile Familiei, la care Vulcan era „proprietar, redactor respundător și editor“. După cum observă Teodor Neș, „în 1867 face o călătorie în Franța, ceea ce însemna o îndrăzneață derogare de la tipicul educației și instrucției germane din fosta Monarhie“ - călătorie completată în 1868 cu o vizită în România, de „unde culege vii și hotărâtoare impresii din care se vor plămădi directivele sale de acțiune“. După aceste pelerinaje în inima
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
din piatră, slavă Domnului, E destulă pe Valea Oltului! MIRCEA CEL BĂTRÂN Planul monăstirii l-am încropit noi, Împreună cu logofătul Neacșu, dar cu voi Îi vom aduce adausuri după nevoi Îl vom îmbogății Și locul zidirii îl vom stabilii. COZIA ( Îndrăzneață.). Mă ierți Mărite că am oprit Cuvântul Măriei-tale, prea cinstit, Dar noi moșenii mai cunoaștem și știm Unde ar fi bine monăstirea s-o zidim, Doar suntem din Hintești de când ne pomenim. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către logofătul Neacșu, în șoaptă
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Mă ierți Mărite că am oprit Cuvântul Măriei-tale, prea cinstit, Dar noi moșenii mai cunoaștem și știm Unde ar fi bine monăstirea s-o zidim, Doar suntem din Hintești de când ne pomenim. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către logofătul Neacșu, în șoaptă.). Îndrăzneață! Nu știu îndată Unde am văzut această fată? ( Către meșteri, dar privindo stăruitor pe Cozia. ). Voi hotărâți că știți mai bine Temelia s-o puneți unde se cuvine. MEȘTERUL NICULAI Dacă porunciți noi mergem acum S-alegem locul cel mai
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
luneca-vor sănii prin troiene Cum se vor stinge-n șoapte felinare Sub geruri cum vor tremura castanii Colindul sfânt născând în fiecare Urări de bine când se schimbă anii. Și înc-o toamnă trece, trecem noi Mai avem, oare, vise îndrăznețe? Se-nnămețesc speranțele-n nevoi Dar mai râvnim... un strop de tinerețe. Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru 24 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 703, Anul II, 03 decembrie 2012. Drepturi
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului PoeziePoezie de Al.Florin ȚENE Cineva SUS mă iubește Sus, norii au așezat fotoliu pentru mine din aburi de vise și culori astrale, m-așteaptă să-mi urc gândul ce vine pe aripa de timp,îndrăzneț și agale... Mașinile scoteau pe nări smog, Eu mă simțeam în vis pe fotoliu din nori , Verbele de bine îmi erau drog Când adjectivele se-așternuseră covor în zori. Cineva Sus m-a trimis în cuvinte, în înalturi ca un
CINEVA SUS MĂ IUBEŞTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351174_a_352503]
-
preferat de Martin pare a fi: „Faceți-o, numai să fie cu scop constructiv!”. La o adică în fiecare dintre noi zace un Dumnezeu. I s-a întâmplat și lui Alexandru Macedon. De la un simplu rege de periferie, tânăr, chipeș, îndrăzneț, atletic (cam diferit de Tuf ... ) și aflat în posesia unei falange redutabile (Arca ... ), s-a trezit declarat zeu în Egipt, o țară cu civilizație superioară, puternic religioasă (S'uthlam ... El a răspândit apoi cultura greacă, pe care o asimilase de
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
contemplații inutile, chiar dacă uneori abundă în autoironii iscoditoare sau versuri vag melodramatice, cărora le conferă, însă, un aer de sensibilitate mereu în alertă. Deși pare să fie tributar poeziei tradiționaliste, în vers clasic, Costel Zăgan își surprinde cititorul cu poeme îndrăznețe, scormonitoare, dar lipsite de stridențe lingvistice. Poetul își asumă astfel o etică a cuvântului, el rămâne credincios sieși, dar și culturii în care s-a născut și a creat. Poemele lui Costel Zăgan nu cad în desuetudine, o anume mirare
COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345590_a_346919]
-
mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere „sărăcia, și nevoile, și
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
norocul îi mergea înainte deschizându-i toate ușile. Vasile Frank Timiș este o minte financiară efervescentă cu o voință și cutezanță rară, care a experimentat cu succes, până acum, metoda îndată ce dai faliment cu o companie, imediat deschide alta mai îndrăzneață și astfel în 1995 a pus pe roate „Gabriel Resources” un adevărat cal troian la bursă cu care și-a deschis alte oportunități de îmbogățire. Printre porțile deschise se numără cele din România, începând cu Regia Autonomă a Cuprului din
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
de atunci: Nu mai am nimic de adăugat la cele spuse adineauri”. Problemele ridicate în primele ședințe ale colocviului au dezbătut multiplele probleme referitoare la condiția poetului, a scriitorului. Din sală, un glas a strigat ca o completare la cuvântul îndrăzneț al cuiva: ,, Și noi vrem să putem călători în străinătate !’’. Ion Gheorghe și-a împărțit discursul în trei adresări către sală, cu subtile înțelesuri: un poem, oarecum delirant, adresat șefului țării; un atac al "spiritului combinațiilor de gașcă"; o poezie
SIMPLE NOTE DESPRE UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345712_a_347041]
-
cândva cotidian, trăit de oameni care prin modul de a vedea viața, de a duce mai departe învățături primite de la înaintași, s-au înrădăcinat în amintirea celor din jurul lor, dându-le speranța luptei pentru ziua de mâine, pentru vise prea îndrăznețe, considerate de unii himere. Că au fost de apreciat sau nu, au generat reacții, au obligat la atitudini. Prin cartea Iubire fără sfârșit, Traian Ghe. Cristea, profesor, cât o viață de om, face prezent în viața noastră un astfel de
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]