1,795 matches
-
rănit, prin ce spitale a umblat, cum s-a vindecat, dar Bologa, răspunzând, vedea mereu în privirea lui o întrebare nerostită, care îl îndîrjea întocmai ca adineaori provocarea lui Varga. Altminteri Karg, prin tonul vorbelor și prin blândețea ce-i îndulcea toată înfățișarea, îi arăta un interes într-adevăr sincer, aproape nefiresc de sincer. Pe urmă veni și rândul întrebării așteptate, luând însă o formă glumeață, prietenoasă: ― Ei, așa-i că nu s-a prăbușit lumea fiindcă vii cu noi aici
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
într-însul, în cumințenia și în cinstea lui, că acuma parcă mi-a dat cu barosul în frunte, zău așa, dragă doamnă! Cu cât vorbea, se aprindea și asuda mai tare, fiind cam grăsun de la Dumnezeu. Căuta să se liniștească, îndulcindu-și glasul din ce în ce, dar îngrijorarea din ochi tot nu izbuti să și-o potolească, mai ales că Apostol rămăsese locului netulburat, continuând a se lupta cu un picior de găină, ca și când nu s-ar fi întîmplat nimic
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-ți se-ncrețește, Spre sărutare ochii tăi se-nchid; Șireată ești! sub geana ce umbrește Ochi-ți sclipesc și-mi pare că ei râd; Cu brațul ți-i acoperi?... Supărată? Ce te prefaci, iubita mea șireată? {EminescuOpIV 69} IUBITEI O, îndulcește-ți ochii tăi iubită, O, însenină fața ta de nea. Nu știi că-n piept inima mea rănită Tresare-adînc la întristarea ta? Tresare-adînc, Tresare-adînc, iubită - Oh, în zădar mi-ncreți tu fruntea ta. Durerea chiar de-o simulezi - eu simt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din visul Mării întregi, Și nu te temi că aurul din plete-ți Se va topi în stele - și că păru-ți Amestecat cu ele-ar străluci În noapte-albastră a acestei lumi; Și nu te temi că glasul tău Va-ndulci vecinicia cea amară A mării! " - "Măgulitor", ea zice, Ș-o roză ea lăsă pe a mea gură, Cu tânăr miros - roza gurei sale. - "Frumoasă ești, ca să găsesc cuvinte Spre-a îndulci ochii tăi mari albaștri, Sufletul tău cel blând, nevinovat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumi; Și nu te temi că glasul tău Va-ndulci vecinicia cea amară A mării! " - "Măgulitor", ea zice, Ș-o roză ea lăsă pe a mea gură, Cu tânăr miros - roza gurei sale. - "Frumoasă ești, ca să găsesc cuvinte Spre-a îndulci ochii tăi mari albaștri, Sufletul tău cel blând, nevinovat, Aș sfărma soarele în țăndări de-aur, L-aș presăra-n cărarea ca de neauă: O închinare l-a tale picioare {EminescuOpIV 109} Mici, dulci și albe. O, Odin, Pune-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sceptrul mării, Pe fruntea ei coroană pune, mare, De diamante, umede, topite În strălucirea lor cea înfocată, Căci ea-i regina frumuseții - a lumii". Ea capu-și rezemă de ai mei umeri Și glasul ei îmi șopti în ureche: - "Voiu îndulci tot chinul, tot amarul Cu care-n lume ei te-au adăpat - Căci te iubesc, sărmanul meu copil". Și Odin își deschise ochii albaștri Și mari, râzând cu ei - iar zeii Lin șoșoteau între ei bătrânește Și surâzând își aduceau
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aer, fluvii ce sclipinde cură În adâncile dumbrave printre țărmii plini de flori - Astea numai le cunosc ei. - Coamele flutur-c-argintul, Ca la lebede se-ndoaie gâtul lor, iară pământul Abia-atins e de picioare potcovite cu-aur roș; Colo-n umbra îndulcită de miroase-mbătătoare, Capul mic ei și-l ridică nări îmflînd spre depărtare Și urechia ascuțind-o glas de-aud prin arbori groși. Luntrea cea de lebezi trasă, mai departe, mai departe Fuge pe-albele oglinde ale apei și se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i mărgăritar hurmuzul Ce-n mînă-l ai de-acum o săptămână. {EminescuOpIV 206} ÎN CĂUTAREA ȘEHEREZADEI În mări de Nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete În poale-am scuturat piatra Cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i lunga sete De-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
diamant, Plină de iubire, Ce vedea pe-al ei amant În al lumei mire. POESIS Îmbrac a lumei fapte în mantie de flori, Pun peste-a lumei rane canzonul zîmbitoriu, Pun într-a lumei doruri a doinei balsam drag, Ce îndulcește simțul cu mirosul de frag, Din ochi fac stele negre, din buze fac rubin, Din viață ambrosie, și nectar fac din vin, Și din femee înger, și din amor un vis Ce-oftează-n fericire și plânge cu surâs. Dar mult mai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca ploaia. Nu vine când trebuie, ci când vrea. Revolta îl înnobilează pe supus. Ajută-i pe tineri să se îmbete cu frumusețea lumii! Poate nu-și mai revin. Alături de cântec și vin, femeia rămâne un important furnizor de hedonism. Îndulcită cu artă, tristețea devine o agreabilă melancolie. Cu trei prieteni poți construi un paradis. Valoarea - o misterioasă alchimie a celor trei : har, muncă și noroc. Virtutea autentică nu poate fi dependentă de răsplată. Nu-mi voi gratula dușmanii cu nici un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Un truditor al pământului avea într-un locușor însorit câțiva butuci de vie... Într-una din zilele unei toamne ca asta, când boabele erau doldora de dulceață și arome, a cules câțiva struguri și i-a adus la bordei, să îndulcească gura alor lui... Au mâncat ei din struguri, dar o parte au rămas uitați într-un hârb de oală... După multă vreme, gospodarul a avut nevoie de oala cu pricina, dar... Ei! Aici i-aici! Când a pus mâna pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vii în rândul cărora intră și “patru pogoane și trei hirte la Copou” precum și “2 poloboace vin ot Copou în pivniță la mănăstire”. Întreabă-mă cine nu avea vii în Copou, dragă ieșene. Nu te întreb, fiindcă multă lume se îndulcea cu “poama” și vinul din Copou. Dintr-un zapis al lui “Sămion Gînga seimăn agiesc” aflăm că acesta a vândut patru pogoane de vie din Copou pe Valea Ursului lui “Toader Vîrnav trei vistiernic”. Iată că Alexandru Ioan Mavrocordat voievod
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să-npodobească dorința ei... Dar o nenorocire mare i se întîmplase. Îl chema Vasile. Își poate închipui oricine ce nenorocire e pentr-un om de-a se chema Vasile. Încercat-a chip și formă, doar ar găsi vun deminutiv care să îndulcească pe crudul Vasile, dar nu era chip: Vasilică - ce idee! Vasilache - gregar *! Lică - comun! Ică - copilăros de tot. Silli! Te iubesc. Ah! *** sfânt nume! înțeleaptă și nebună, crudă și dulce Ei, dragă mătușă. Că eu am fost cu tine, da
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și cele proteice, vă puteți inhiba grav digestia, deoarece stomacul va fi în continuare ocupat cu digerarea amidonului sau a proteinelor atunci când fructele ajung acolo. De asemenea, trebuie să consumați fructele dulci și cele acide la mese separate, să nu îndulciți niciodată fructele cu zahăr sau miere, deoarece alte zaharuri nu se amestecă bine cu fructele din stomac. Dacă vă bazați micul dejun pe carbohidrați și cina pe proteine, atunci vă puteți alcătui un prânz foarte sănătos numai din fructe crude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
După strecurarea finală, puneți toate ingredientele solide într-o sită mare, așezați-o deasupra unui vas mare și puneți o piatră mare sau o altă greutate deasupra, pentru a scurge lichidul rămas în plante. Aceasta este substanța cea mai concentrată. Îndulciți fiecare sticlă de Vin de Primăvară folosind câteva cuburi de zahăr cristalin brut ori o lingură de miere sau două de sirop pur de fructoză și scuturați bine. Zahărul brut dă poțiunii o consistență ușor vâscoasă, asemănătoare lichiorului. Îndulcitorii facilitează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
e) vine de la verbul fouetter „a bate cu biciul“ < fr. fouet „bici“, acesta fiind un diminutiv al cuvântului vechi francez fou „stejar“, cu evoluția probabilă de la fouet „stejar mic“ la „nuia de stejar“ și apoi „bici“. În franceză, pentru „frișcă îndulcită“ se folosește termenul crème Chantilly, cuvântul Chantilly fiind numele unei localități din Picardia, care apare în denumirea unor diverse preparate culinare (poularde à la Chantilly), dar în mod special pentru „frișcă“ (charlotte ~, coupe glacée ~). Cel care a inventat unele dintre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fierbea înăbușit într-o oală de pământ, cu apă, sare și mărar; apoi era mutată într-un alt vas, în care se rumenea în ulei, după care se stropea cu garum. Când era aproape gata, se stropea și cu vin îndulcit cu miere, apoi cu oțet și se adăuga piper și coriandru. Tot Apicius a scris, cu mândrie, la finalul rețetei unui sos foarte aromat: „Nici un mesean nu va ști ce mănâncă!“ Același cult al metamorfozei culinare era practicat în Japonia
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența dintre chiseliță și magiun (numit și povidlă la finalul secolului al XIX-lea) consta doar în fierberea mult mai îndelungată și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care-l mâncau tot cu mămăligă), dar utilizau poame mai dulci, mai coapte, decât în cazul chiseliței. În aceasta din urmă, dacă se făcea din prune, se mai punea și „puțin chiperi și prăjitură cu ceapă“ (M. Lupescu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de civilizație, marea școală a poporului și ceea ce spiritul uman a inventat vreodată mai nobil și mai util pentru a forma moravurile și pentru a le șlefui.... Într-adevăr nimic nu-i face pe oameni mai sociabili și nu le îndulcește mai mult moravurile și nu le perfecționează mai mult rațiunea decât a-i face să se adune pentru a gusta împreună plăcerile pure ale spiritului." Pentru toți Enciclopediștii, care au încredere în natura umană, este posibil să faci omul mai
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
artă o admiră, opera sa este încă puțin cunoscută în Franța secolului al XVIII-lea. Majoritatea spectatorilor francezi nu l-au văzut jucat decât în adaptările lui Ducis (1733-1816), care taie din text toate pasajele scabroase după părerea lui, care îndulcește și cenzurează fără rușine, pentru a satisface gustul francez, umplând cu drăgălășenii dulcege în alexandrini o piesă a cărei frumusețe aspră este făcută din violență. Nu scrie el oare, în 1792, în Avertismentul adaptării sale după Othello: "Cât despre culoarea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
monahal apare extrem de propice pentru explorarea discrepanțelor de esență boccacciană dintre stilul de viață predicat și identificat în mod ideal cu cel al reprezentanților bisericii și artificialitatea, automatismul și banalitatea din traiul acestora. Întotdeauna însă ironia sau întrevăzuta satiră sunt îndulcite de tonul bonom, indulgent. În eroicomicul roman pseudopolițist Cazul maicii Varvara, de exemplu, deși personajele feminine au un comportament verbal asemănător mahalagioaicelor din schițele lui Caragiale, sesizăm îngăduința cu care le sunt divulgate defectele. Reproducerea certurilor dintre măicuțele al căror
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care corespund unei funcții sociale", afirmau Knockaert și Plancke, observând că prin repetarea modelelor culturale (chiar dacă aparent contestatare), contribuie la întărirea comportamentelor învățate și confirmă determinismul existent.558 În fine, dacă din partea intelectualilor oprobriul generalizat la adresa benzii desenate s-a "îndulcit" în anumite perioade ale ultimului secol (cu decada a opta marcându-se chiar un snobism intelectual al studiului dedicat ei), atenția acordată de către aceștia mediului în cauză rămâne în cel mai bun caz o atenție distrată, nostalgică, și multă vreme
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
forme pe care sistemul de valori dominant le denigrează, dar care sunt adoptate de cei fără putere (pe criterii de rasă, limbă, gen, vârstă, clasă), dar și în condiții istorice care lasă individului un sentiment al derivei și al deriziunii, "îndulcit de imersiunea în produse pop".675 Final de secol Dacă atunci când s-a manifestat pentru prima oară în banda desenată, critica stângistă a societății și a valorilor tradiționale a șocat și a determinat reacții prompte și violente, din anii '70
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
deschis unui număr nelimitat de interpretări, tocmai pentru că era simplu în motivație, cu părinții uciși de elemente ale lumii interlope, personaj care arăta bine și exploata misterul ambientului și al sinelui cum am arătat, inițial Batman era un personaj necruțător, îndulcit în anii '50, când s-a decis că banda desenată se adresa copiilor, fapt care i-a îndepărtat tocmai pe aceștia).682 Un alt exemplu edificator este Allan Moore, care prin seria sa Watchmen, publicată pentru DC între 1986 și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
În 1936 se mută în tabăra concurenței de dreapta, la revista Universul copiilor a lui Stelian Popescu, de unde se retrage însă în 1944, deoarece îi trimisese pe Tudorică și Andrei în Războiu împotriva rușilor, întreprindere care nu avea să îi îndulcească relațiile cu noul regim opresiv.820 Un alt caz relevant este cel al lui Neagu Rădulescu, creatorul Soldatului Neață, publicat în paginile revistei Soldatul (Pățaniile Soldatului Neață în 1942, Soldatul Neață în Războiu în 1943), bandă desenată adresată unui public
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]