1,346 matches
-
spus că nici el nu știe de ce a răspuns așa. Am înțeles că Maica Domnului a vrut să vină la Vaslui ", a spus preotul Ionel Darie. O POVESTE ADEVĂRATĂ 23 august 2010, Obiectiv de Vaslui Povestea aceasta este pentru cei îndurerați sau pentru cei foarte fericiți. Numai în aceste stări, de durere sau de fericire sublimă, puteți crede și auzi acum mărturisirea aceasta, care vrea doar atât: să șteargă o lacrimă de pe obrazul îndurerat al uneia din cele mai mari personalități
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
de Vaslui Povestea aceasta este pentru cei îndurerați sau pentru cei foarte fericiți. Numai în aceste stări, de durere sau de fericire sublimă, puteți crede și auzi acum mărturisirea aceasta, care vrea doar atât: să șteargă o lacrimă de pe obrazul îndurerat al uneia din cele mai mari personalități ale cerului, Sfânta Fecioară Maria. Mă simt datoare ca acest final de poveste, începută cu ceva vreme în urmă, să existe. Este și acesta un fel de plângere, sau de bucurie, dragii mei
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ales după ce Călinescu a fost îndepărtat de la catedră. Rememorez toate aceste lucruri din pricina amintirilor stârnite în mine de lectura cărții recente a lui Theodor Codreanu, distinsul eminescolog, intitulată Dubla sacrificare a lui Eminescu, carte plină de patos, de polemică amar îndurerată, dar și de erudiție istoricși critic literară, profund convingătoare. Mărturisesc că până la această lectură (deși mă ocup de opera poetului în viziune comparatistă de peste 30 de ani) am acceptat și eu varianta călinesciană despre anii 1883-89, dându-i însă coloritul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de desmințit. Treptat, ies la iveală legături pe care anevoie le-am fi descoperit din frânturile de informații oficiale ori oficioase ale vremii și care desenează sfâșietoare contururi ale existenței tragice eminesciene, provocate de o adevărată mafie, ostilă nobilei și îndureratei viziuni a creatorului asupra destinului neamului său în istorie și contemporaneitate. Glasul său, unic în concertul politicianismului vremii, trebuia să fie stins. Supăra mult adevărul său, al căutătorului de absolut, îi supăra chiar pe comilitonii din Partidul Conservator. Căci pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apreciază în fiecare capitol al cărții că a pricepe mesajul creației caragialiene nu e un demers facil; cunoașterea întregii opere oferă prilejul înțelegerii ideilor, deseori ascunse. Răscoala din 1907 îl așază pe autorul momentelor și schițelor în rândul celor profund îndurerați de drama poporului român. 1907 din primăvară până în toamnă nu e un simplu pamflet cum s-a afirmat, ci un eseu pe o temă tragică care îl apropie de C. Stere. Caragiale se leagă inclusiv de visul unirii teritoriilor românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vorbea tot timpul, mă ținea de mînă, uneori țipa. După aproape o oră, am revenit în cartierul meu. Eram atît de recunoscător acestui minunat micuț, acestui minunat prieten salvator. Scot zece dinari și-i întind spre el. Îi văd fața îndurerată: Eu am crezut că sîntem prieteni... Sîntem, bineînțeles că sîntem, puteam să-mi risc viața... Ascultă, prietene, amîndoi ne-am riscat-o, dar să mori lîngă un prieten nu-ți mai pare rău... Abia atunci am realizat grozăvia și picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
O zi era un chin pentru mine dacă nu... Așa a apărut primul copil... căsătoria... și spulberarea himerei, marii iubiri. Am înțeles. Las profesorul să tacă. Nu mai vorbește. Dar două lacrimi se scurg pe fața lui delicată și vădit îndurerată. Ei, profesore, înseamnă că tot o mai iubești. Da... mult... Doi ochi curați, mari, mă privesc aproape rugător și eu habar n-am ce să fac. Zăpușeala și berea Aleg o masă la umbra unui ficus gigant. Cu fața spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
principalul instrument de afirmare pe fundalul politicii externe. În acest context a fost redactat Ordinul de zi nr.1, din ianuarie 1941, publicat în Monitorul Oastei nr. 19, din 1 ianuarie 1941: „Ostași, Cu fruntea încruntată și plecată, cu sufletul îndurerat și credința nezdruncinată, am ajuns la capăt de an vechi și la început de cale nouă. Și azi ca întotdeauna, în această zi de ispășire pământească și de înviere creștinească, azi mai mult ca altădată, grija mea de frate și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
face versul. * A fișul de înmormântare vestea, la sfârșitul lui iulie 1900, că a încetat din viață Aglae Gareiss von Döllitzsturm, născută Eminescu. Prestigiul poetului, trecut în lumea umbrelor cu 11 ani înainte, se împlinise și se consolidase, așa că soțul îndurerat a găsit de cuviință să scrie geb. Eminescu și nu Eminovici, cum glăsuiau actele, inclusiv acelea de căsătorie. Este o mică și târzie victorie asupra purtătorului de blazon austriac, al cărui von ar fi rimat, desigur, mai bine cu rangul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Istorie, de la Facultatea de Istorie și Geografie, anunță cu nemărginită durere trecerea în eternitate, neașteptat de nedrept și de brusc, a celei care a fost și rămâne în inimile noastre o distinsă și bună colegă, ELVIRA GHEORGHIU. Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Ușoară fie-i țărâna și veșnică amintirea" și amintirile, ca un roi nesfârșit de albine, îmi readuc în minte crâmpeie din ceea ce-a fost, când eram coleg cu dânsa la camera 9, sau când m-a trimis într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
făcut timp să treacă pe la ea de atâta amar de vreme. — Motănica-i bine, Îi spun. Singură și ea cu pisicile alea. Luna trecută am văzut-o, când am Înmormântat-o pe mama. A murit mă-ta, vere? Laur se strâmbă Îndurerat. Tușa Felicia, biata de ea, spuneai tu astă vară că-i bolnavă, și iar mă Îmbrățișează, mă strânge la piept cu stânga, În timp ce dreapta se-ntinde să se rupă spre cănile de cafea și sticla de pe godin. Andrei privește cumva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Leontina. Ai văzut cât a plătit coerentu’ Victor luna trecută. — Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău... — Reșou’, reșou’, bolborosește stăpâna noastră cu furie Îndurerată. — Luna trecută a plătit fiindcă am sudat mult, dadă Leontino. Acuma lasă-mă să-mi tihnească. Întinde-mi brațele Tale, Doamne! Și du-te și uită-te la contoar, dadă Leontino, să vezi că nu se mai Învârtește deloc. Ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lumea largă cu tovarășul nostru ăla negricios. Tomică este de altfel singurul pe care pare să-l afecteze cât de cât această veste. - Oare când s-o Întoarce? ne Întreabă scrutându-ne pe toți cu priviri aburite de un reproș Îndurerat. De bună seamă că noi eram vinovați, eu și Andrei și Pepino și văr-su i-o gonisem pe Steluța, iar pe de altă parte nu știam cum să-i facem lui vânt mai repede. - În nici un caz mai devreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Să dea Dumnezeu, Vasile, să poți veni..! Noi te așteptăm !” N-am știut ce să-i spun mai mult. Bietul Vasile, poate’l ajută Dumnezeu... dorința lui îi prea mare.. ca, Dumnezeu să nu i-o asculte !”, am murmurat eu îndurerat. Și, din nou gândul îmi scormoni mintea.. „.. Oare, ceilalți.. vor veni !.. Oricum, să mă grăbesc..!” ... Dacă altădată, demult... pe vremea copilăriei și adolescenței mele, la Seminar se putea ajunge ușor: din Ștefan cel Mare... pe lângă cârciuma „La cucoșul tânăr”, se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fără să-i deplâng vreodată soarta. Medeea mea e obsedată de un vis ce revine: cel în care îl are înaintea ochilor pe fratele ei măcelărit și se vede și pe ea însăși alergând nebună pe câmpurile din preajmă, căutând îndurerată bucăți din trupul lui. Fratele ucis, dezmembrat și semănat în țărână devine un topos recurent în toate replicile piesei. „Mi-am sacrificat fratele care e carnea și sângele meu.” Medeea își smulge părul cu disperare și repetă întruna fraza aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
tiptil de animal care nebănuitor paște cu capul plecat În iarbă, Își potrivește arma În cumpănă pe aruncătorul de suliță, și Încordat, trecându-și greutatea pe piciorul dinapoi aruncă sulița cu toată puterea corpului său. Animalul sare departe Îngrozit și Îndurerat, căci sulița Îi perforase coastele și după câțiva metri se prăbușește. După ce vânătorii scot toate măruntaiele din burta cangurului, Închid 93 tăietura cu o crenguță ascuțită, legându-i coada de picioarele dinainte și lăsându-i picioarele dinapoi desfăcute pentru a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rochie lungă, corectă), iar atunci când nu este solicitată de clienți, ține mâinile încrucișate pe piept. CD-urile sunt realizate artizanal, direct pe „blancuri”, nu poartă nicio inscripție, doar imaginea interpretei pe copertă, care privește spre cer exact ca o Madonă îndurerată. Inventarul obiectelor religioase propuse spre vânzare, modul în care sunt prezentate și așezate, negocierea prețului etc. ar putea constitui obiectul unei prezentări separate. Doar o scurtă prezentare : ceas fosforescent plus crucifix, 20 de lei. „Merge și cu încărcător de Nokia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care a scos pe piață și un CD-supliment intitulat Pricesne și cântece religioase. „Numai cinci lei, nu ezitați, e scos acum proaspăt, cu sărbătoarea de 15 august”, spune grăbit vânzătorul. Pe una dintre coperțile CD-ului este reprezentat un Hristos îndurerat, cu o cunună de spini uriașă, cred că este vorba de fapt de o captură de ecran, prelucrată în Adobe, din cunoscutul film al lui Zeffirelli, Iisus din Nazareth, versiunea people a suferinței hristice. Pe coperta a doua este imprimată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
multe lucruri de mână... Și cu soțul dumneavoastră ce s-a Întâmplat? - În vara anului 1945, soțul meu a fost demobilizat ca cetățean român cu dreptul de a se Întoarce În România cu familia. În primăvara anului 1946, cu inima Îndurerată, ne-am despărțit de părinți și am plecat la Vatra Dornei. Ca și părinții mei, nici soțul meu n-a găsit și n-a recuperat nimic din ce a lăsat la deportare. Eram foarte săraci. O cunoștință care a avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
non condiții de muncă. 113 Proiectul a fost stopat din motivele arătate mai sus (vezi nota 2). Nemaiputând suporta atmosfera din Muzeul fălticenean (binecuvântez memoria institutorului Dumitru Balan, care mi a luat de atâtea ori apărarea), am plecat, cu sufletul îndurerat, la Muzeul Județean Suceava, lăsând în urmă atâtea neîmpliniri. Un an mai târziu, în 1976, murea și prof. Vasile Popa, unul din prețioșii mei colaboratori. 82 IONESCU, Ovidiu 1 Fălticeni, 10 sept. 1974 Mult Stimate Domnule Ionescu, Am înaintea mea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
țară, ca să-i pozeze și, cum e posibil ca dreptcredincioșii să se închine la asemenea icoane! De notat cp erau oameni cu oarecare cultură... Aurel Băeșu s-a supărat, că în orașul unde s a născut nu este apreciat și, îndurerat, a plecat pentru totdeauna din Folticeni și s-a stabilit la Piatra Neamț pe str. Plantelor No. 6 (astăzi Ion Creangă), la bătrânii Neculai și Maria Brăileanu (decedați) sub poala muntelui Cozla, unde a locuit până la 24 aug. 1928, când a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Sandu, fratele cel mic, ca lacrimile durerii să se prefacă în lacrimi de bucurie. Mama pusese în cartea de rugăciuni, la sfârșitul acatistelor, paraclisului sau a altor rugăciuni, gândurile care exprimau starea ei din momentele de rugăciune, instantanee ale sufletului îndurerat. Iertați-mi îndrăzneala, oarecum necuviincioasă, de a vă pune în fața durerii unei mame, pe care ea n-o încredința decât lui Dumnezeu. Dar vreau să aduc o mărturie; ea confirmă mijlocirea mamei, prin rugăciune și viață virtuoasă, pentru fiii ei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pagina 127, deasupra Rugăciunii pentru vrăjmași: „Didina Maxim, cu băieții mei. Săndel, mi-e dor de el”; la pagina 131, la Rugăciunea părinților pentru copii: „Mi-e dor de Săndel, să-l mai văd o dată și să mor. Didina, foarte îndurerată și amărâtă. Să îmi văd băieții și să mor. Didina”; la pagina 159, la Rugăciunea la necazuri și supărări, la pasajul: „... ci mă voi lupta cu curaj și cred că având ajutorul Tău, Doamne, voi ieși biruitor”, a adăugat: „Am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
reconciliere cu aceasta. Pe la începutul lui aprilie, "Războiul fals" a luat sfîrșit. Hitler a încălcat neutralitatea Danemarcei și a Norvegiei. În Danemarca erau puține șanse de rezistență, dar în Norvegia situația era diferită. Iorga s-a adresat într-un editorial îndureratului său prieten, profesorul H. Koht, istoric-politician și ministru de Externe al Norvegiei. Atunci cînd regele Norvegiei a devenit spiritul rezistenței, Iorga l-a omagiat, numindu-l "un adevărat descendent al vikingilor"108. Cîteva săptămîni mai tîrziu, avea să vină nefasta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
3. A urmat căderea Parisului. Diviziile de elită SS au mărșăluit în pas de gîscă de-a lungul celui mai frumos bulevard din lume, trecînd pe lîngă Flacăra veșnică de sub Arcul de Triumf. Ca majoritatea intelectualilor, Iorga a fost profund îndurerat. Își căuta cuvintele, dar acestea nu-i veneau cu ușurință. "Parisul a căzut... Parisul, un oraș sacru pentru toată omenirea... dar Parisul rămîne (profund gravat) în inimile noastre..."4 Două zile mai tîrziu, mareșalul Pétain a cerut armistițiu. Finalul tragic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]