5,249 matches
-
în cauza sa. Or, în jurisprudența sa în materie, exemplificată mai sus, Curtea a stabilit că accesul liber la justiție impune în mod obligatoriu asigurarea accesului la cel puțin o instanță de judecată, ca expresie a realizării controlului judecătoresc și înfăptuirii justiției într-un stat de drept, însă nu presupune asigurarea în mod obligatoriu a unui dublu grad de jurisdicție, cu excepția domeniului dreptului penal, care nu este incident în prezenta cauză. Așadar, aceste critici de neconstituționalitate nu pot fi reținute
DECIZIA nr. 514 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276781]
-
în materia cererilor de cercetare disciplinară a judecătorilor și procurorilor, interesul soluționării definitive a acestora în condiții de celeritate servește bunei administrări a justiției, în sensul tranșării rapide a unor astfel de solicitări, care au caracter incidental în procesul de înfăptuire a justiției. ... 30. Așa fiind, criticile de neconstituționalitate formulate în motivarea excepției, raportate la normele cuprinse în art. 21 alin. (3), art. 126 alin. (6) și art. 129 din Constituție, în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 514 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276781]
-
mai puțin o probă de asemenea natură nu poate fundamenta fără rezerve o condamnare a unui coinculpat, fără să se încalce dreptul la proces echitabil. ... 9. Atribuirea unei importanțe capitale declarației unui coacuzat este contrară exigențelor unei justiții echitabile, în înfăptuirea căreia nu este permisă răsturnarea prezumției de nevinovăție prin declarații făcute de persoane care sunt mânate de anumite interese, situație inevitabilă în privința coinculpaților, care în mod firesc urmăresc disculparea lor sau asigurarea unui regim sancționator favorabil. O protecție eficientă
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. ... 44. Pentru aceleași motive, Curtea reține că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 124 și ale art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la înfăptuirea justiției și la instanțele judecătorești. ... 45. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 49 alin. (3) și ale art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, a prevederilor art. 131 alin. (1) și ale art. 132 din Constituție
DECIZIA nr. 289 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287811]
-
legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și calitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și în art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta este inadmisibilă, fiind vorba, de fapt, de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. ... 15. Astfel, autorul excepției de neconstituționalitate se plânge, în realitate, de modul în care organele
DECIZIA nr. 745 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287898]
-
că există, într-adevăr, o lipsă de corelare între dispozițiile art. 29 din Legea nr. 317/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 234/2018, dar că aceasta nu contravine normelor fundamentale referitoare la rolul constituțional al CSM și la principiile înfăptuirii justiției. ... 28. Astfel, potrivit noii concepții a legiuitorului, implementate prin modificările legislative aduse concomitent atât Legii nr. 317/2004, cât și Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind
DECIZIA nr. 199 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287826]
-
De asemenea, Curtea a constatat că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, are drept scop restabilirea adevărului în cauză, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice care au fost supuse controlului instanțelor prin hotărârile respective a impus ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita această
DECIZIA nr. 271 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287905]
-
Regulament și din prezentul ghid. Principalele utilizări ale rezultatelor evaluării corespund obiectivelor evaluării stabilite la art. 1 alin. (1) din Regulament și vizează îmbunătățirea performanței judiciare a judecătorului și a instanței, menținerea și consolidarea standardelor de calitate ale activității de înfăptuire a justiției, definirea politicilor de resurse umane - ocuparea posturilor de execuție și conducere la toate instanțele. ... 2.2. Interviul de evaluare Interviul poate să lămurească, pe de o parte, pe evaluator, asupra acelor aspecte care nu au putut fi cuantificate pe
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) - (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (1) referitor la instanțele judecătorești. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 referitor la dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 337 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288263]
-
din perspectiva standardelor de calitate a legii, sunt pe deplin relevante considerentele din Decizia Curții Constituționale nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, paragraful 66, potrivit cărora înfăptuirea justiției, în înțelesul dat acestei noțiuni de art. 124 din Constituție, nu se reduce la un proces mecanic de aplicare a unor norme juridice clare în situații de fapt la fel de clare. Ca atare, în cauzele de față, contrar
DECIZIA nr. 173 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289731]
-
fost simplificate, astfel încât să nu poată fi afectată celeritatea procesului penal prin abțineri și recuzări repetate, inclusiv prin recuzarea tuturor judecătorilor de la instanță sau a procurorilor de la parchet, care conduce la tergiversarea soluționării cauzei penale, în defavoarea înfăptuirii cu operativitate a actului de justiție. (...) Încheierea prin care se soluționează cererea de abținere ori prin care se admite cererea de recuzare nu este supusă niciunei căi de atac. “ Curtea a observat că în expunerea de motive se menționează că
DECIZIA nr. 308 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288923]
-
în temeiul art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală. Așadar, Curtea a reținut că, prin reglementarea acestui motiv separat de contestație în anulare, legiuitorul a acordat o importanță deosebită consecințelor existenței unui caz de incompatibilitate a judecătorului în înfăptuirea actului de justiție, în condițiile în care, prin formularea unei căi extraordinare de atac, se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri penale definitive și care își produce efectele. ... 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de
DECIZIA nr. 308 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288923]
-
art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul la moștenire, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției și art. 136 privind proprietatea. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind protecția proprietății private din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor
DECIZIA nr. 243 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288843]
-
alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (1) referitor la competența Parlamentului de a adopta legi, art. 124 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției și art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la economia României. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, autoarele excepției critică dispozițiile art. 4 lit. p) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 din perspectiva lipsei de claritate
DECIZIA nr. 144 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288815]
-
libertăților fundamentale. Judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin urmare, instanța are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a faptelor reținute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
privind dreptul de petiționare, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, ale art. 73 privind categoriile de legi, ale art. 124 alin. (2) cu privire la înfăptuirea justiției și ale art. 126 referitor la instanțele judecătorești. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 544/2001, din perspectiva unor critici similare, formulate de
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
și cei ai Codului de procedură civilă o discriminare în ceea ce privește accesul liber la justiție, cu precădere utilizarea căilor de atac atunci când este vorba despre cereri ale justițiabililor care sunt evaluabile în bani, având în vedere că înfăptuirea justiției trebuie realizată în mod egal pentru toți cetățenii. Or, și în speță este vorba despre un litigiu ce are ca obiect cereri evaluabile în bani, respectiv creanțe, care ar trebui supuse, în aceeași măsură, recursului și controlului exercitat de
DECIZIA nr. 162 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288831]
-
precum și obligativitatea respectării legilor, a Constituției și a supremației acesteia, art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la liberul acces la justiție, art. 124 alin. (1) și (3) referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1), (2), (3) și (4) referitor la instanțele judecătorești, art. 142 alin. (1) referitor la structura Curții Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitor la deciziile Curții Constituționale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, ridicată
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
cele ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“, interzic Curții Constituționale atât înfăptuirea justiției, în sensul dat acestei noțiuni de art. 124 alin. (1) din Constituție, cât și să impună o interpretare unitară a dreptului. Dacă înfăptuirea justiției reprezintă o prerogativă exclusivă a instanțelor judecătorești, asigurarea interpretării unitare reprezintă o atribuție exclusivă a
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“, interzic Curții Constituționale atât înfăptuirea justiției, în sensul dat acestei noțiuni de art. 124 alin. (1) din Constituție, cât și să impună o interpretare unitară a dreptului. Dacă înfăptuirea justiției reprezintă o prerogativă exclusivă a instanțelor judecătorești, asigurarea interpretării unitare reprezintă o atribuție exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 6 iunie 2023, paragraful 89). ... 17. În prezenta cauză, autoarea excepției ridicate din oficiu nu este nemulțumită de interpretarea decelabilă din jurisprudența instanțelor judecătorești pronunțată în exercitarea atribuției de înfăptuire a justiției prevăzută de art. 124 alin. (1) din Constituție, ci de o interpretare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție. Chiar dacă, în principiu, Curtea a recunoscut
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
se arată că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din decembrie 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. În baza dispozițiilor acestei legi, puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
vaccinarea pentru crearea anticorpilor. În ceea ce privește întâmpinarea formulată de pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, consideră că acesta a săvârșit un abuz de drept și, de asemenea, a nesocotit două articole foarte importante din Constituția României, înfăptuirea justiției și instanțele judecătorești, solicitând a se avea în vedere faptul că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, iar controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ este garantat. Or, prin întâmpinare pârâtul Comitetul Național pentru Situații
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
referitoare la sănătate se regăsesc în următoarele articole: ... – art. 13: „Adunarea Generală va iniția studii și va face recomandări în scopul: ...b) de a promova cooperarea internațională în domeniile economic, social, cultural, al învățământului și sănătății și de a sprijini înfăptuirea drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie“; ... – art. 55: „În scopul de a crea condițiile de stabilitate și bunăstare necesare unor relații pașnice și prietenești între națiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalității
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
economiile realizate la nivelul liniilor de investiție prevăzute în PNRR, alte surse externe nerambursabile sau rambursabile, după caz, etc.). Ministerul Justiției este organul de specialitate al administrației publice centrale ce contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești (art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare). În scopul îndeplinirii misiunii sale în domeniul tehnologiei
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276060]