2,013 matches
-
zori, mi-ai alinta auzul cu-nfiorate șoapte. Cu palmele cuminți, ai modela cuvântul tău, în fapte... Dacă mi-ai fi iubit, cănd cerul e de norii suri ascuns ți-aș lumină privirea cu-al ochilor albastru nepătruns. Și te-ai înfiora de-atât senin ce gândul ți-a răpus. Cu buzele arzând, o rană dulce-ai așeza pe geana de apus.. Dacă mi-ai fi iubit, cănd cerul se-nfioara cu gând de răsărit ți-aș adună pe trup îmbrățișarea din visul
DACA MI-AI FI IUBIT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375720_a_377049]
-
noapte, când pleoapele mi se închideau a somn, am zărit o stea care a căzut chiar în grădina noastră. Tiptil, ca să n-o trezesc pe sora mea, am coborât de pe prispă și, desculță prin iarba scăldată-n rouă, am alergat înfiorată în grădină. Cu atenție și oarece teamă, am privit în toate ungherele grădinii, dar n-am zărit nici urmă de stea. Somnoroasă cum eram, era cât pe ce să adorm în grădina învăluită de parfumurile suave ale reginei nopții și
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375712_a_377041]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Plutesc pe arca vieții, pierdută și naivă, Înconjurată-adesea de haos și furtuni, Și, așteptând sentința cândva definitivă, Încerc să zbor spre aștri, să nu cad în genuni. Mi-e existența plină de temeri lapidare, Mă înfioară gândul că într-o zi plecăm, Nu înspre munți de gheață sau calde estuare, Ci într-o altă lume, la care nu visăm. Nu știm ce ne așteaptă și ce luăm în arcă, Adesea puerile bagaje de doi bani. (Căci
ARCA VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375719_a_377048]
-
din 25 mai 2012. Doresc ardent să mă iubești Revăd în minte îtâlnirea, Mi-e teamă că mă amăgești, Farmec prinde-nchipuirea. Sol al primăverii vieții La-ntâlnire ai venit, Sincer, totul mă incită Doamne, sunt îndrăgostită! Dorința ta mă înfioară, Simțurile-s în alertă, Lacul - Luna oglindește, Solitudinea-i incertă. False note, păsări cântă, Mierle ies de prin zăvoi ... Citește mai mult Doresc ardent să mă iubeștiRevăd în minte îtâlnirea,Mi-e teamă că mă amăgești,Farmec prinde-nchipuirea.Sol
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
ies de prin zăvoi ... Citește mai mult Doresc ardent să mă iubeștiRevăd în minte îtâlnirea,Mi-e teamă că mă amăgești,Farmec prinde-nchipuirea.Sol al primăverii viețiiLa-ntâlnire ai venit,Sincer, totul mă incităDoamne, sunt îndrăgostită! Dorința ta mă înfioară,Simțurile-s în alertă,Lacul - Luna oglindește,Solitudinea-i incertă.False note, păsări cântă,Mierle ies de prin zăvoi... XXI. IUBIREA, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012. Cupidon - un amoraș frumușel și drăgălaș, pus
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
îi este zadarnică, pe piscuri și pe creste? Ascultă! Mai știi cum cânta marea pe malul sfârtecat, când valul se agață de fire de nisip, cu degete de ceață? Ascultă! Când mugurii plesnesc după atâtea geruri, dau viață primăverii, tânjind înfiorați de dorul mângâierii. Ascultă! Șoptește raza lunii și cerul se dizolvă, când noaptea se îngână pe colțul de lumina, cu ziua cea senină. Ascultă! Câmpia nesfârșită renaște din izvoare, și rătăcite-închipuiri își ancorează iubirea în priviri. Ascultă! Se-aude zvon
ASCULTĂ! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375748_a_377077]
-
Editura Nico, 2016 De câte ori citesc câte o poezie în ziare, reviste, pe internet, ori pe unde mai publică talentatul poet Mugurel Pușcaș, o recitesc de mai multe ori pentru ca sufletul meu să se încarce cu frumos și bucurie, să se înfioreze și să se înalțe în trăiri, să vibreze cu cel al autorului, să-l simt aproape de mine, să mă vrăjească și să mă cucerească cu versul său, spunându- mi: iată un adevărat poet cu har și dar de la Dumnezeu. Când
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
scrie acea poezie atât de frumoasă de dragoste, atât de simțitoare, de discretă, de tandră, care te cucerește, te învăluie șimțindu-i parcă parfumul iubiri celei de multe ori pierdute, uitate, trădate, ori rămasă în țandăra unul gând curat pentru a înfiora vremea clipelor din urmă ce vor să vină la fiecare. Am simțit același lucru atunci când poetul se reîntoarce în colbul țărânei părintești, pe urma neștearsă a unui car cu boi din inima lui, în raiul copilăriei, în satul cel păstrător
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
DIN ZIUA ACEEA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului 24 Iunie 2014 În ziua aceea, când te-a născut Maica ta, cea plină de Duh, toate izvoarele pământului s-au înfiorat. Venea cu ele în lume Botezătorul. Preotul Zaharia, cel mut în necredința lui, a început să vorbească. Lăcrima cerul în ochii îngerului care te-a vestit. Și Pruncul din pântecele Mariei a tresăltat atunci de bucurie! Din ziua aceea binecuvântată
DIN ZIUA ACEEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374250_a_375579]
-
Foc Nestins îndrăzni cu o întrebare: - Și acum ce facem, Majestate? - Luați-i pe cei doi străini și aruncați-i în temnița cuptoarelor! Faceți-i scrum! Iar pe fiica mea s-o duceți în închisoarea din turnul palatului. Toți se înfiorară, dar poruncile trebuiau executate, deși nu erau clare, deși nimeni nu-și dădea seama de ce s-a supărat așa de mult. Soare-Împărat se urcă în trăsura lui și se-ntoarse vijelios la palat. Căpitanul Zefir organiză o gardă de doisprezece
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CU O ARIPĂ Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cu o aripă De zborul frânt al frunzelor ce mor Se înfioară aerul de seară. E trist, iubito, si îmi este dor De chipul tau zâmbindu-mi prima oară. O frunză sunt și eu prin timp zburând, Căzând în gol în nopțile sihastre, Plutind domol pe al fericirii gând, Un pelerin fidel
CU O ARIPĂ de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362210_a_363539]
-
povestite pe seama cuplului X ori Y... Tanspunerea era iluzorie! Dar Mira îi făcea jocul! Știa că față de ceilalți se interioriza, n-avea inițiative. Da, alesese acest roman, pentru că tăcuta ei mătușă iubea dialogul... Înviorată, Mira grăbi spre stația de tramvai, înfiorându-se ușor la răcoarea serii, neregretând că nu fusese condusă. Decât o conversație în falset, mai bine cu gândurile ei libere! Și se pomeni recitând în șoaptă din Esenin: Nu regret, nu mă jelesc, nu strig,/ Toate trec ca floarea
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
Te furișezi acum Și-n Poezie?. Foșnesc sub pașii mei Înfiorate, Privind la cele ce Nu-s scuturate . Cad frunzele de tei, Ușor scâncesc, Se duc și anii mei. Îmbătrânesc! Cad frunzele aici A cincea oară, Un sentiment ciudat, Mă înfioară. . . Cad frunze și rămân În rătăcire, Ca pașii mei, pierduți În amintire. . . Americă, mi-ai dat Cât n-am gândit, Chiar zece vieți, în țară De-aș fi muncit! Acuș, când voi pleca Acas-la mine, Ceva din suflet, las Aici
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
autorCad frunzele pe drum . . .Melancolie,Te furișezi acumși-n Poezie?. . .Foșnesc sub pașii meiînfiorate,Privind la cele ceNu-s scuturate . Cad frunzele de tei,Ușor scâncesc,Se duc și anii mei. . .Îmbătrânesc! Cad frunzele aiciA cincea oară,Un sentiment ciudat,Mă înfioară. . . Cad frunze și rămânîn rătăcire,Ca pașii mei, pierduțiîn amintire. . .Americă, mi-ai datCât n-am gândit,Chiar zece vieți, în țarăDe-aș fi muncit!Acuș, când voi plecaAcas-la mine,Ceva din suflet, lasAici la tine! . . .Cad frunzele pe drum
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI Merg încet,pășesc ușor. Din tot ce a fost mai ieri nimic nu mai este. Și acum cu gândul la vremuri de mult apuse mă înfior. Mă înfior de plăceri și aduceri aminte, Cum ne jucăm cu toții,pe strada...în curte, Ce de năzbâtii făceam,o Doamne! Cu inocentă și rele și bune. Și cea cu părul bălai și ochi de mărgean Mi-apare în minte
AMINTIRI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377786_a_379115]
-
Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI Merg încet,pășesc ușor. Din tot ce a fost mai ieri nimic nu mai este. Și acum cu gândul la vremuri de mult apuse mă înfior. Mă înfior de plăceri și aduceri aminte, Cum ne jucăm cu toții,pe strada...în curte, Ce de năzbâtii făceam,o Doamne! Cu inocentă și rele și bune. Și cea cu părul bălai și ochi de mărgean Mi-apare în minte că întâiași
AMINTIRI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377786_a_379115]
-
juridică. Toate acestea le spuneam știind bine că nu se vor împlini, căci nu cunoaștem noi administrația noastră? Toate celelalte calea-valea, mai trec de bine de rău. Dar când ne aducem aminte de barbaria cu care se administrează România ne înfiorăm. Să nu se uite că pentru ocuparea oricării funcții publice se cere dovedirea unor studii oarecari; la administrație însă nimic. Pentru a fi judecător se cer cunoștințe juridice, pentru a fi institutor sau profesor de liceu se cere să dovedești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de departe. Mai depărtarea Apusului Europei, mai mulțimea de gazete cu strigătele totdeuna asurzitoare ale actualității, mai fonduri secrete și alte chițibușuri îi dau o aparență care ar amăgi poate pe un onor. consiliar comunal al republicii Ploieștilor, dar nu înfiorează pe nici un om politic. Acuzarea ce i se face de-a fi voit să încheie alianțe ar fi adevărată daca i le-ar fi oferit cineva. Vorba lui Nae Postuleanu "și daca n-am decorații, este că... nu mi le-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Muncitorul și Colhoznica), Rude (basorelieful de pe Arcul Revoluției franceze, cea care a deschis calea triumfală a tuturor revoluțiilor) și ceramici... populare, vorba unui glumeț poet, ochioasele ceramici glazurate din (dispărutele) bîlciuri, monumentul independenței de la Iași, vis-à-vis de clinica dermatologică, ne înfioară prin aerul lui corcit și ne înspăimîntă pașii în clipele cînd pașii vor să caute celălalt Iași, ca și dispărut. Eclectism stînjenitor. Planurile masive ale poalelor (singurele, poate, atestînd oarecum talentul), formele edulcorate ale mîinilor și capului, fîlfîiala incontinentă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd de spaime, cînd se serenitate. Crăciunul copilăriei noastre a captat, deopotrivă, imensa poftă de sfințenie și de petrecere. Totul pe un fundal fabulos-decorativ. Sărbătoarea pioasă a nașterii Domnului se îngemăna, atît de fericit, cu scenariul vag-păgîn al eresurilor. Peregrinările înfiorate pe la ferestrele mîngîiate de nămeți au rămas intacte în mirifica noastră amintire. Azi? Ce farmec mai are înălțatul stelei cu liftul? Și totuși... Acum cîteva seri, spre miezul nopții, la ușa noastră (de bloc) am ascultat cu dragă înfiorare un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bune, pînă cînd îngerașul lor de copilă moare. Moare de durere și mama Berta. Rudolf, neconsolat, începe să se cam deranjeze la cap și, de fiecare aniversare a moartei Berta, umple camera de flori și cîntă. Flautului răspunzîndu-i harpa Bertei, înfiorată de fantoma ei. O aniversare, două, trei. La a treia, Rudolf este găsit mort, cu flautul lîngă el, amuțit, în timp ce harpa Bertei continuă să cînte. Cam asta-i cu Iadul casnic. Alte rubrici ale ziarului de pe Brezoianu 19 ("casă proprie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
printre casele străvechi, cafenii, din lemn. Nu e apă. 4. "Nuferi în Delta Dunării", cu o imagine ce l-ar fi făcut gelos pe Monet. Verso: La restaurant, în așteptarea celor două feluri comandate. De ce caut singurătatea, dacă atît mă înfioară atunci cînd mi se pare că totul e ratat? De ce nu împac astea? Ce bună e comoda somnolență, întreținută cu bună știință, ca remediu al lucidității tragice! Iată-i și aici, pe faleză, mișună, vorbesc mult, mult, de frică să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aghiotanții lui Bem, un feudal maghiar”. Dezlănțuirea violențelor și a patimilor avea însă să atingă un asemenea grad, încât Bem a fost pus în situația să reacționeze prompt. În proclamația din 5 iunie 1849, el nota: „mă supără și mă înfioară jalbele cele multe”; amnistia nu se respectă „și, mai vârtos, unii dintre mădularele scaunelor judecătorești estraordinare nici cu cât nu o bagă în samă [...], asupresc și terorizează [...],. libertatea cea adevărată rău înțelegând-o”. În consecință, Bem repeta decretul de amnistie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în locurile cerești." Efes., cap. 6, 12. VALA1 Noaptea Întîi 2 Cîntul Bătrînei Mame3 care a zguduit cerurile cu mînie, Auzind marșul lung răsunătorului, puternicului Vers eroic Rînduit pentru ziua Bătăliei Intelectuale. Cerurile se cutremura, pămîntul era mișcat și se înfiora, și munții 5 Cu toate pădurile, rîurile și văile lor, se tînguiau în groaznică frică. Patru Puternici sînt în fiecare Om; o Perfectă Unitate 4 Nu poate Exista decît din Universală Frăție a Raiului, Omul Universal, Căruia fie-i Slavă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
face Spiritele răzvrătite ale Cerului, ci doar Război și Principat, Victorie și Sînge". Noaptea se-ntunecắ în timp ce ea vorbea; o-nfiorare străbătu din Răsărit spre-Apus; 305 Un Geamăt se-auzi-n înalt. Goarnele de război încetară. Spiritele Lui Luváh și-al lui Vala se-nfiorară-n Sfera lor, sfera de sînge. Gemea Vecia și era tulburata de Chipul Morții Veșnice. Rătăcitorul Om își pleca fíravul sau cap și Urizen se coborî Și cineva pesemne că l-ar fi ucis pe Om de n-ar fi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]