1,702 matches
-
ca în timpul acestei false morți „jucate” de tânăra fată, în timpul așa-zisei sale îngropări și al închiderii trupului „neînsuflețit” în cavoul Capuleților, să aibă loc adevărata întâlnire a Julietei cu moartea. Pentru că acum ea privește în față chipul lui Gorgo, înfricoșătorul chip al adevăratei morți pe care nu se temuse să o înfrunte, căci numai astfel putea rămâne credincioasă iubirii sale pentru Romeo. Acceptând să mimeze moartea, acceptând să interpreteze „cumplita scenă” a unui fals deces, cu toate riscurile ei, Julieta
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a doua, destinată să-i ademenească pe cei trei fraieri cu câteva haine vechi, dar strălucitoare, cu o ieftină recuzită teatrală. În schimb, pentru atragerea în cursă a lui Alonso, capcana folosită fusese de un alt calibru: ea avusese efectul înfricoșător al apariției unui spectru. Într-adevăr, scena a treia din actul al treilea este, pentru Alonso, o veritabilă scenă cu fantome. Scena întoarcerii fantomei lui Prospero, pe care îl crezuse mort. Un amestec de fascinație, uluire, stupoare, frică îngrozitoare - aceasta
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ascunde dintotdeauna un cumplit adevăr, o cumplită taină. „Locurile unde se produc aparițiile se deschid și se închid ca niște porți de comunicare cu moartea”, scrie Michel Serres. La Maeterlinck, porțile se deschid întotdeauna înspre tenebre, porți de-a dreptul înfricoșătoare: poarta de fier de sub bolțile întunecate din Moartea lui Tintagiles, de pildă, poartă rece și necruțătoare ce-l desparte pe Tintagiles de Ygraine, poartă imposibil de clintit, de care se sparge lampa lui Ygraine și prin care se aude zgomotul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Ibsen sau multiplele chipuri ale strigoilortc "Ibsen sau multiplele chipuri ale strigoilor" Străinul ca avatar al fantomei Și pentru dramaturgia ibseniană, imposibila izolare a unui spațiu uman, pândit fără încetare de primejdioase forțe exterioare ce sălășluiesc pe tărâmul unei alterități înfricoșătoare, constituie, la sfârșitul acestui al XIX-lea veac, unul dintre principalii pivoți. Intrusul, străinul nu este nici aici, cum nu era nici la Maeterlinck, o fantomă, în sensul unui mort care se întoarce printre cei vii pentru a sta de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
o mulțime forfotitoare de ființe omenești cu înfățișare animalică. Iluminarea de până atunci a chipului tinerei fete a pălit și ea: feței luminoase i s-a asociat fața unui monstru. Oare această alteritate hidoasă, brusc apărută, nu e cumva opera înfricoșătoare a morții? Nu este ceea ce a preschimbat-o și pe Irene într-o veritabilă figură de moartă vie? De altfel, încă din primul act, Irene vorbește despre trecut ca despre „acele vremuri când mai trăiam încă”. Rubek i-a distrus
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
-se, întreaga existență. Necunoscutul făcuse oare o incursiune în lumea morților sau trăise o experiență onirică? Greu de spus; în orice caz, dacă fusese vorba despre un vis, acesta avusese o „încărcătură de real” atât de mare și atât de înfricoșătoare prin însăși senzația de realitate pe care o produsese, încât ar fi putut să fie socotit o pură halucinație, manifestarea unei stări delirante, învecinate cu nebunia. Pentru umbrele moderne ca și pentru cele antice, întâlnirea cu fantoma se plasează întotdeauna
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
bătrânul Hummel. Aflând de existența ei, fostul director e cuprins de panică; mai apoi, când năluca tinerei fete îi trece prin fața ochilor, se înspăimântă de-a binelea. În personajul Lăptăresei, Strindberg reunește toate ambivalențele acestui invizibil care semnifică moartea, moartea înfricoșătoare, dar și „frumoasa moarte” săvârșită în plină lumină. Lăptăreasa din Sonata spectrelor împletește tinerețea cu moartea. În făptura ei se aliază albul hrănitor al laptelui și albul funerar. Ea este, rând pe rând, figură vestitoare a morții și simbol al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vizibil dintre Actori și Personaje va evolua rapid spre un adevărat conflict, alimentat de incertitudinea „ficțiune sau realitate?”. În cele din urmă, exasperat, Directorul îi va trimite acasă pe Actori, dar nu va scăpa de prezența, acum de-a dreptul înfricoșătoare, a Personajelor: apărute mai întâi ca niște umbre proiectate în lumina verde a unui reflector pe peretele din fundal, aidoma unor fantome sau unor imagini onirice, ele vor căpăta deodată materialitatea unor trupuri reale, se vor pune în mișcare și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
altundeva, pentru că părea să semene cu toți ceilalți, fiind totuși atât de diferit de ei. Un străin, un trimis al morții, dar și un om viu, aidoma spectatorilor, despărțit însă de aceștia printr-o barieră cu atât mai inimaginabilă, mai înfricoșătoare, cu cât era absolut invizibilă - iată imaginea actorului din primele vremuri ale teatrului, „imagine vie a OMULUI ieșit dintr-o lume a tenebrelor”, imagine legată de „MOARTE, de tragica și înspăimântătoarea ei frumusețe”. Ceea ce Kantor vrea, așadar, să regăsească în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
izbitor cu acele figurine de ceară ce înfățișează oamenii „de parc-ar fi vii”, îmbrăcați în haine negre de doliu potrivit unei tradiții ancestrale, stau nemișcați lângă băncile evocând un catafalc pe care se vor așeza în curând. „În fața acestei înfricoșătoare imobilități inumane asemănătoare aceleia a morților”, în spectatorul ce dă cu ochii pentru prima oară de bătrâneii aceștia încremeniți ar trebui să se trezească un sentiment confuz, tulbure, „de repulsie și o atracție”, notează Kantor în caietul său de regie
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mai întâlnim și în Paravanele - manechinul de răchită al Wardei, dar și marele manechin înalt de doi metri și jumătate din tabloul al doisprezecelea, despre care Genet notează în comentariile sale: „trebuie să fie un fel de stâlp-totem: un pic înfricoșător”. Regăsim astfel la Genet atracția pentru ambivalența marionetei și a manechinului, acesta din urmă fiind, în același timp, echivalent al zeului-obiect, eidolon vibrând de energiile invizibilului și imagine moartă, figură imobilă a unei realități absente. Pentru Genet, actorul se înscrie
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sau oroarea. Foa, Davidson și Frances (1999Ă enumeră simptomele cheie din SSPT după cum urmează: Re-trăirea evenimentului traumatic, indicată de: Reamintirea intruzivă și stresantă a evenimentului; Flash-uri (sentimentul că evenimetnul reapare în stare de vegheă; Coșmaruri (evenimentul sau alte imagini înfricoșătoare apar frecvent în viseă; Reacții exagerate emoționale și fizice la declanșatori care amintesc persoanei de acel eveniment. Evitarea și amorțeala emoțională indicată de: Activități, locuri, gânduri, sentimente sau conversații legate de traumă; Pierderea interesului; Sentimente de detașare față de alții; Emoții
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
că n-a avut cunoștință de ea. Pentru el Divinitatea este Ungrund. În absența Fiului, imaginea ei este sinistră: este imaginea Diavolului. Numai Întru Cristos Întunericul originar devine Dumnezeu 87. Trupul este „dorință Încremenită”88. Dumnezeu are două manifestări: una Înfricoșătoare, divinitatea din Vechiul Testament, care nu este decît justițiară; și adevăratul Dumnezeu, care este un Dumnezeu al iubirii și nu al justiției 89. Dumnezeul Vechiului Testament este, de fapt, Diavolul 90. Cosmologia lui Böhme are trei principii: Întunericul, Lumina și amestecul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Dumnezeu Într-o ipostază independentă, Îngerul-cuvînt207. Simon și succesorii săi, pe care Fossum Îi numește protognostici, sînt considerați a fi moștenitorii acestei tradiții evolutive, care Începe de la Cuvînt și de la Numele lui Dumnezeu, Încheindu-se cu Îngerul Domnului și cu Înfricoșătorul Nume Înzestrat cu proprietăți magice 208. Protagoniștii nu Îl consideră pe Îngerul-Creator rău, Însă insistă asupra faptului că el nu este Dumnezeul suprem 209. Același Înger este văzut drept creatorul - sau drept unul dintre creatorii - trupului lui Adam210. Impresionanta erudiție
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
universului, de Demiurgul inferior, dumnezeu al acestei vremi, deus saeculi huius. Pe cînd Demiurgul este Înainte de toate drept, Dumnezeul mai Înalt este bun. El nu judecă. Doar mila l-a făcut să se arate prin Cristos și să pună capăt Înfricoșătoarei Legi. Deși lipsit de un trup material, Cristos a pătimit și a murit pe cruce, după care a mers În iad, spațiu Împărțit Într-o zonă unde sînt chinuiți păcătoșii și un purgatoriu (refrigerium) destinat celor drepți, În conformitate cu ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
furioase, iscate de Arhontele lor și de Părinții lor. Venea apoi ținutul Focului și al nimicirii cu căpeteniile și cu neamurile lui. Se mai afla, În mijlocul acestui ținut, o rasă de Ceață și Fum, cu Arhontele și conducătorul ei cel Înfricoșător, Înconjurat de arhonți fără număr cărora el Însuși le era izvor și Început. Acestea erau cele cinci firi ale pămîntului funest (terrae pestiferae)... ...Tatăl Luminii preafericite cunoștea primejdia unei mari și pustietoare Întinări care stătea să țîșnească din Întuneric asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
creației se Înmulțesc episoadele dezgustătoare de nemaiauzit desfrîu, urmîndu-se logica obișnuită a maniheismului: sexualitatea este respinsă, considerată drept o activitate arhontică prin excelență. Astfel, sexualitatea derivă din partea noastră de Întuneric și indică puternica noastră Înrudire cu Tenebrele. Repetarea unor obscenități Înfricoșătoare este menită să arate gradul de decădere la care a ajuns omenirea și gravitatea păcatelor care o apasă. Ipoteza că omenirea se trage dintr-o singură pereche de oameni indică drept unică posibilitate de Înmulțire a speciei incestul. Însă la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de la el amărăciunea lui Cristos va mînca atîta miere, că va muri). Într-adevăr, subiectivitatea luterană avea să se dovedească precară și toate Încercările de a-1 Întîlni pe Dumnezeu pe terenul interiorității se vor lovi În curînd doar de Înfricoșătoarea lui tăcere. O dată cu Hegel, locul autenticității istoriale se mută definitiv din religie În filozofie, care preia misiunea revoluționară a religiei 24. Reprezentanții „revoluției permanente” sînt Kierkegaard și Marx: „Marx distruge lumea burghezo-capitalistă, Kierkegaard pe cea burghezo-creștină”25. În timp ce Marx Își
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
2); liniștită (2); pericol (2); plăcere (2); prost (2); pustie (2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); hîrleț (4); rîpă (4); sfîrșit (4); apă (3); bortă (3); deces (3); de gunoi (3); piedică (3); accident (2); asfalt (2); beznă (2); cavou (2); cădea (2); crater (2); durere (2); fîntînă (2); greutate (2); hop (2); inevitabil (2); înfricoșător (2); neagră (2); necaz (2); nesimțire (2); nisip (2); noroi (2); obstacol (2); puț (2); săpat (2); stradă (2); șosea (2); afară; afundă; afundătură; amintiri; fii atent; băutură; bîrlog; cadavru; cade în canal; canalizare; caută; cîine; claustrofobie; comună; deal; denivelare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); rece (4); romantic (4); stele (4); amurg (3); bec (3); fără lumină (3); lumînare (3); mister (3); nimic (3); seara (3); sinistru (3); abis (2); ceață (2); curaj (2); fantome (2); frică (2); greu (2); groază (2); închis (2); înfricoșător (2); înnorat (2); necunoaștere (2); nelimitat (2); obscuritate (2); răutate (2); tristețe (2); umbră (2); vise (2); ziuă (2); absolut; fără aer; alee; apocalipsă; ascuns; atenție; ban; bau-bau; beci; cafeniu; cameră; casă; cămin; ceață neagră; claustrofobie; în clădire; coșmar; cuplu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); liniștită (2); pericol (2); plăcere (2); prost (2); pustie (2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
colac (2); cu clopoței (2); durere (2); dușmănie (2); fioros (2); iarbă (2); a mușca (2); otravă (2); pervers (2); rîmă (2); solzi (2); sss (2); tîrîtor (2); umed (2); zmeu (2); Adam; Adam și Eva; Africa; alb; an; animal înfricoșător; ascuțit; broască; cal; capră; carne; carte; cădere; copac; criminal; curea; dezgust; dinți; drac; dubios; dușmani; energie; Eva; fiară; frica; fricos; frig; frunze; gras; grădină; greață; groapă; groază; hoț; indispoziție; invidie; iuda; încolăci; încolăcire; înfiorător; limbă; lipicios; lungime; mamba; mic; mișel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zgomot (74); frică (72); furtună (54); sunet (41); trăsnet (19); teamă (16); puternic (15); spaimă (13); lumină (11); fenomen (9); gălăgie (9); tare (9); cer (8); întuneric (8); putere (8); natură (5); sperietură (5); groază (4); neliniște (4); vreme (4); înfricoșător (3); scînteie (3); strașnic (3); alb (2); bubuitură (2); Dumnezeu (2); frumos (2); furie (2); grozav (2); înspăimîntător (2); mare (2); noapte (2); nor (2); pește (2); răsună (2); speriat (2); vara (2); zgomotos (2); afară; ascuns; așteptare; aur; bate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dizgrațios (3); față (3); inestetic (3); întuneric (3); minciună (3); persoană (3); slut (3); suflet (3); urît (3); bube (2); cal (2); coșmar (2); copil (2); dispreț (2); faptă (2); fioros (2); frig (2); grețos (2); hîtru (2); iubit (2); înfricoșător (2); jegos (2); miros (2); nasol (2); nefrumos (2); neînțeles (2); nevăzut (2); obicei (2); oglindă (2); posomorît (2); prost (2); rățușcă (2); răutate (2); repulsie (2); sinistru (2); soarta (2); spaimă (2); cu spume (2); subiectiv (2); timp (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]