2,594 matches
-
culturale se referă la libertatea alegerii profesiei și a locului de muncă, libertate care nu este încălcată prin dispozițiile legale criticate. Consideră că incompatibilitățile stabilite pentru experții contabili și contabilii autorizați, la care se referă autorii excepției, nu reprezintă o îngrădire a exercițiului dreptului la muncă, în sensul prevăzut la art. 49 din Constituție, ci au ca scop asigurarea independenței și a obiectivității acestor categorii profesionale care, în afară expertizelor contabile judiciare, desfășoară și alte activități de expertizare contabilă la cererea
DECIZIE nr. 188 din 19 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiza contabila şi a contabililor autorizaţi, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 89/1998 , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 186/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136866_a_138195]
-
și a contabililor autorizați, astfel cum au fost modificate și completate prin Ordonanță Guvernului nr. 89/1998 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 186/1999 . Se apreciază că "reglementările condițiilor de exercitare a unei profesii nu constituie o îngrădire a dreptului la muncă, ci cadrul legal de exercitare a profesiei respective, cadru legal fără de care nu se poate concepe existența profesiei" și, prin urmare, nu sunt încălcate dispozițiile art. 38 alin. (1) din Constituție. De asemenea, se arată că
DECIZIE nr. 188 din 19 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiza contabila şi a contabililor autorizaţi, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 89/1998 , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 186/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136866_a_138195]
-
la dreptul de acces într-o anumită poziție asimilată funcției publice sau chiar într-o asemenea funcție. În realitate exercițiul dreptului la muncă poate fi supus unor condiționări (de studii, vârsta etc.), care nu pot fi interpretate ca fiind o îngrădire a dreptului la muncă. La aceste condiții, în cazul funcției publice, se adaugă și alte cerințe specifice. Curtea constată că textul de lege criticat este în deplină concordanță cu reglementările internaționale invocate în susținerea excepției. Astfel Pactul internațional cu privire la drepturile
DECIZIE nr. 226 din 3 iulie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136908_a_138237]
-
De asemenea, Curtea constată că, într-adevăr, exercițiul acestui drept este aparat, potrivit art. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, împotriva oricărui fel de discriminare, dar în conformitate cu art. 29 pct. 2, care proclama că "[...] fiecare persoană este supusă numai îngrădirilor stabilite de lege în scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților celorlalți și în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică." În același sens sunt și prevederile art. 19 pct.
DECIZIE nr. 226 din 3 iulie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136908_a_138237]
-
susține că, de vreme ce persoană ce ar urma să fie adoptată a devenit majoră, "nu se mai impune exprimarea consimțământului părinților firești atâta timp cât persoană în cauză a dobândit capacitate deplină de exercițiu, putând să-și exercite drepturile în mod liber, fără îngrădiri". Tribunalul Brașov, exprimându-și opinia, apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIE nr. 277 din 9 octombrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139165_a_140494]
-
Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 . Potrivit textului criticat, numai decizia curții de apel pronunțată în soluționarea excepției de ilegalitate este irevocabilă. Pe de altă parte, instituirea unui singur grad de jurisdicție în soluționarea excepției de ilegalitate nu constituie o îngrădire ori o restrângere neconstituțională a exercițiului dreptului la accesul liber la justiție, deoarece nici un text din Constituție nu prevede obligativitatea dublului grad de jurisdicție în materie civilă. Totodată Curtea observa că reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești este de
DECIZIE nr. 279 din 30 octombrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139167_a_140496]
-
jurisdicție în materie penală". În final se arată că "Soluționarea pe fond a cauzelor penale presupune o activitate ce se poate prelungi în timp, iar posibilitatea de a uză de calea de atac a recursului o dată cu fondul cauzei constituie o îngrădire a drepturilor constituționale ale părților, cu consecințe deosebite ce vizează starea de libertate". În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru
DECIZIE nr. 180 din 14 iunie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136288_a_137617]
-
din momentul declanșării sale (începerea urmăririi penale sau sesizarea instanței de judecată), sunt implicate diferite părți: învinuit, inculpat, parte vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente, părți care au drepturi și obligații egale. Normă procedurală penală criticată nu prevede privilegii sau îngrădiri ale exercitării drepturilor procesuale pentru nici una dintre părțile procesului penal, iar distincțiile făcute între calitatea părților nu înseamnă nici privilegii și nici discriminări. Calitatea procesuală de inculpat este definită la art. 23 din Codul de procedură penală, potrivit căruia "Persoană
DECIZIE nr. 183 din 14 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136287_a_137616]
-
autoritate legiuitoare a țării". În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 19 din Constituție, referitoare la extrădare și expulzare, Curtea observa că acestea în mod evident nu au nici o legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește susținerea instanței de judecată referitoare la îngrădirea prin art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală a accesului liber la justiție, prevăzut la art. 21 din Constituție, Curtea reține că și aceasta critică este lipsită de temei, deoarece art. 141 alin. 1 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 179 din 14 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136289_a_137618]
-
a libertăților fundamentale, nu înseamnă și accesul la căile de atac, ci posibilitatea oricărei persoane lipsite de libertate de a contesta în fața unui tribunal competent legalitatea măsurii privative de libertate luate împotriva sa. În ceea ce privește susținerea instanței de judecată referitoare la îngrădirea prin art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală a accesului liber la justiție, prevăzut la art. 21 din Constituție, Curtea reține că și aceasta critică este lipsită de temei, deoarece art. 141 alin. 1 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 179 din 14 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136289_a_137618]
-
centrul își încetează activitatea, cele două părți vor stabili de comun acord modul de restituire a bunurilor și a mijloacelor financiare statului fondator. Articolul 12 Materialele necesare dotării centrelor sînt scutite de taxe vamale. Centrele pot să importe direct, fără îngrădiri și cu scutire de vama, pentru nevoile bibliotecilor și sălilor de lectură: filme, cărți, reviste, broșuri și alte materiale tipărite privind evenimentele și situația din țară să în conformitate cu reglementările statului pe teritoriul căruia se află. Articolul 13 Pentru îndeplinirea sarcinilor
CONVENŢIE din 2 martie 1976 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind înfiinţarea de centre cultural-informative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133030_a_134359]
-
ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR Articolul 17 Cetățenii Republicii Socialiste România, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie, sînt egali în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propagandă naționalist-șovină, ațițarea urii de rasă sau naționale, sînt pedepsite prin lege
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA*) din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133014_a_134343]
-
juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propagandă naționalist-șovină, ațițarea urii de rasă sau naționale, sînt pedepsite prin lege. Articolul 18 În Republică Socialistă România, cetățenii au dreptul la muncă. Fiecărui cetățean i se asigura posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA*) din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133014_a_134343]
-
și judecați de valoare; nu distinge între bună-credință și reaua-credință; formularea "de natură a aduce atingere" este foarte greu de concretizat. Se mai arată că art. 168^1 din Codul penal contravine prevederilor art. 31 din Constituție, prin aceea că îngrădirile aduse libertății de exprimare încalcă dreptul la orice informație de interes public, iar rolul presei este tocmai de a transmite cât mai operativ aceste informații. Se apreciază că ziaristul nu poate verifica autenticitatea informațiilor, iar din teama de a nu
DECIZIE nr. 273 din 20 decembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133101_a_134430]
-
de a transmite cât mai operativ aceste informații. Se apreciază că ziaristul nu poate verifica autenticitatea informațiilor, iar din teama de a nu fi tras la răspundere ulterior pentru publicarea unor informații false nu își mai îndeplinește rolul specific. Singurele îngrădiri admise de textul constituțional vizează protejarea tinerilor și a siguranței naționale. Se mai susține că informațiile de interes public trebuie comunicate fără întârziere și fără verificarea autenticității lor, pentru a asigura exercițiul dreptului de acces la orice informație de interes
DECIZIE nr. 273 din 20 decembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133101_a_134430]
-
din Codul penal nu contravin sub nici un aspect libertății de exprimare consacrate de prevederile constituționale menționate. Dispozițiile art. 30 din Constituție prevăd libertatea persoanei de a-și exprima gândurile, opiniile sau credințele, precum și modalitățile de exprimare a acestora, fără nici o îngrădire, dar cu respectarea cerinței înscrise la alin. (6) al aceluiași articol, si anume "[...] de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine". Conținutul infracțiunii reglementate de art. 168^1 din Codul penal privește
DECIZIE nr. 273 din 20 decembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133101_a_134430]
-
din momentul declanșării sale (începerea urmăririi penale sau sesizarea instanței de judecată), sunt implicate diferite părți: învinuit, inculpat, parte vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente părți care au drepturi și obligații egale. Normă procedurală penală criticată nu prevede privilegii sau îngrădiri ale exercitării drepturilor procesuale pentru nici una dintre părțile procesului penal, iar distincțiile făcute între calitatea părților nu înseamnă nici privilegii și nici discriminări. Calitatea procesuală de inculpat este definită la art. 23 din Codul de procedură penală, potrivit căruia: "Persoană
DECIZIE nr. 254 din 5 decembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133100_a_134429]
-
justiție. Curtea de Apel Timișoara - Secția comercială și de contencios administrativ, exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că prevederile art. 61 lit. e) din Legea protecției mediului nr. 137/1995 , republicata, "nu constituie o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece finalitatea legii este tocmai protejarea mediului, care include în principal populația, împotriva unor agenți nocivi, printre care și zgomotul produs de activitatea unor societăți comerciale, în virtutea dreptului la viață și la integritate psihică și
DECIZIE nr. 7 din 16 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. e) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133122_a_134451]
-
privind exercitarea unor drepturi prevăzute în ordonanța, care nu contravin acestui principiu, condiții de natură să împiedice abuzul de drept și, în același timp, să asigure celeritatea procedurii de realizare a creanțelor prevăzute de ordonanță și, pe de altă parte, îngrădirea accesului la justiție". S-a precizat că, în realitate, cele două condiții prevăzute în textele de lege criticate, justificate în contextul măsurilor derogatorii prevăzute de ordonanță, nu constituie îngrădiri ale accesului liber la justiție. Referitor la critică de neconstituționalitate întemeiata
DECIZIE nr. 48 din 8 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134742_a_136071]
-
realizare a creanțelor prevăzute de ordonanță și, pe de altă parte, îngrădirea accesului la justiție". S-a precizat că, în realitate, cele două condiții prevăzute în textele de lege criticate, justificate în contextul măsurilor derogatorii prevăzute de ordonanță, nu constituie îngrădiri ale accesului liber la justiție. Referitor la critică de neconstituționalitate întemeiata pe argumentul că Ordonanța Guvernului nr. 55/1999 ar deroga de la dispozițiile Codului de procedură civilă, Curtea Constituțională a precizat că nu se poate reține neconstituționalitatea acestor prevederi de vreme ce
DECIZIE nr. 48 din 8 februarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134742_a_136071]
-
din 8 februarie 1999, iar nu de dispozițiile Constituției. Este adevărat că prevederile legii organice sunt obligatorii la elaborarea unei legi ordinare, dar neacceptarea de către Parlament a unui amendament formulat în timpul dezbaterii proiectului Legii bugetului de stat nu constituie o îngrădire a exercițiului dreptului Curții Supreme de Justiție de a aproba bugetul propriu și nu aduce atingere autonomiei și independenței acestei autorități publice. Curtea Constituțională nu poate reține nici susținerea referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, care
DECIZIE nr. 123 din 25 aprilie 2001 cu privire la constituţionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134829_a_136158]
-
precum și ale art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, texte care au următoarea redactare: - Art. 29 alin. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: "În exercitarea drepturilor și libertăților sale, fiecare persoană este supusă numai îngrădirilor stabilite de lege în scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților celorlalți și în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale, într-o societate democratică."; - Art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIE nr. 156 din 15 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 teza a doua din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135232_a_136561]
-
exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiata, arătând că dispozițiile legale invocate instituie obligația cetățeanului străin de a nu părăsi țara, neatribuind instanței de judecată posibilitatea de a constata dacă se impune interdicția părăsirii țării. "Astfel, în vreme ce îngrădirea liberei circulații a cetățenilor români este circumstanțiată de Legea nr. 216 din 17 noiembrie 1998 (pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România) și este atributul exclusiv al puterii judecătorești, care are libertatea de a aprecia
DECIZIE nr. 105 din 11 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi 31 din Legea nr. 25/1969 privind regimul străinilor în România, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135293_a_136622]
-
constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, pentru că dispozițiile legale criticate sunt aplicabile pentru toate persoanele aflate în aceeași situație. Nu este afectat nici dreptul de acces la justiție, deoarece persoană vătămată s-a adresat fără nici o îngrădire justiției și depinde de ea dacă insistă sau nu pentru continuarea procesului. Nici dreptul la apărare nu este îngrădit, acesta putându-se exercita pe tot parcursul procesului. Problema dacă lipsa, la două termene consecutive, a părții vătămate este sau nu
DECIZIE nr. 83 din 8 martie 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 291 alin. 2, 3 şi 6, ale art. 183 alin. 1 şi 2, ale art. 284^1, ale art. 48 lit. d), ale art. 52 alin. 2 şi ale art. 192 alin. 1 pct. 2 lit. c) şi alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134415_a_135744]
-
se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați într-o situație identică, în raport cu natura litigiilor lor și cu fază în care se află soluționarea cauzelor. Totodată Curtea constată că este neîntemeiată și susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate ar aduce atingere sau îngrădire prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, raportate la cele ale art. 128 din Constituție, conform cărora, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Într-adevăr, principiul accesului
DECIZIE nr. 93 din 27 martie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV alin. 3 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134468_a_135797]