2,408 matches
-
securea însângerată către un al treilea, deja înmărmurit; iar Kayuk se străduia să țină catârul, ce răgea zvârlind din copite. Bagauzii care rămăseseră în viață se retrăseseră în grup la marginea luminișului; de acolo, incapabili să mai reacționeze, aruncau priviri îngrozite spre Balamber; acesta, în șaua calului, îl ținea zdravăn pe comandantul lor de păr, obligându-l, din cauza mișcărilor animalului, să execute un soi de dans grotesc îndărăt, din care bagaudul, cu toate că se zbătea din răsputeri, nu reușea să se elibereze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
primind o nouă lovitură de suliță, care îi străpunse zalele sub un umăr. în spatele lui, Ricarius, rănit și el, se apleca sub loviturile dușmanilor. în același timp, vizitiul fusese dat jos din car, iar carul țâșnea înainte, tras de caii îngroziți într-o goană sălbatică, spulberând tot ce îi stătea în cale. Privirea căpeteniei burgunde, căzută în genunchi, se fixă în ochii fiului. Fugi! îi strigă. Du-te de aici!... Du-te!... Salveaz-o per Frediana! Un războinic apăru între cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mână era, poate, o armă grea, dar îi permitea să aplice lovituri la fel de eficiente și cu dosul ei, nelăsându-i lui Sebastianus răgazul să răsufle; șuieratul pe care-l scotea, tăind aerul, ar fi fost el singur de ajuns ca să îngrozească nu doar un singur războinic. Romanul, cu mare mobilitate a picioarelor, se retrăgea și para cu greutate, căutând să nu primească direct loviturile, ci să le devieze pe cât îi stătea în putință, ca să nu-și piardă scutul prea curând. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu degetul spre câmpie. Apropie-te și privește! O clipă mai târziu, Sebastianus fu la parapetul bastionului și, în sfârșit, sub cerul limpede, străbătut de nori cirus albicioși, mici și indolenți, putu să vadă tabăra lui Atila. Ceea ce văzu în îngrozi. Până unde putea distinge cu ochiul, așadar, până la linia îndepărtată a pădurilor ce înconjurau cetatea, câmpia mișuna de oameni înarmați. Nu mai văzuse niciodată o tabără de asemenea dimensiuni! Corturile, printre care zări un adevărat furnicar de războinici, se întindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zi de zi, purta pe cer nori imenși, în continuă mișcare; și totuși, se simți cucerit de spectacolul acelui apus de deasupra câmpiei, ordonat cultivate, din regiunea meridională a ținutului Lugdunense. Dacă în urmă cu două luni munții Sapaudiei îl îngroziseră prin vigoarea lor, dacă pantele înverzite de conifere ale munților Jura și desișurile de pe Loira îl apăsau, trezind în el neîncrederea tipică pentru cel deprins cu orizonturile largi, câmpia aceea într-un fel îl fascina. Impresia de planeitate pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
legato romano, ale cărui drepturi au fost cedate peste hotare, La legione invincibile, L’onore di Roma îpremiul Selezione Bancarellaă și Il centurione di Augusto. Coperta 4 De la parapetul bastionului, Sebastianus putu cerceta, în sfârșit, tabăra dușmană. Ceea ce văzu în îngrozi. Până unde putea distinge cu ochiul, câmpia mișuna de oameni înarmați. Dinspre corturile câtă frunză și iarbă, dinspre hoardele în marș pe câmpie sau aflate în așteptare la locurile lor, se înălța un ecou ca un foșnet, în felurite forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ducea armele au ucis douăzeci de oameni, pe întindere de aproape o jumătate de pogon de pămînt. 15. A intrat groaza în tabără, în țară și în tot poporul, straja și chiar și prădătorii s-au înspăimîntat; țara s-a îngrozit. Era groaza lui Dumnezeu. 16. Străjerii lui Saul, care erau la Ghibea lui Beniamin, au văzut că mulțimea se împrăștie și fuge în toate părțile. 17. Atunci Saul a zis poporului care era cu el: "Numărați, vă rog, și vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
pehlivanul cu înfățișare de gâde, cu capul ras și trupul uns cu ulei de castane, îndoia drugi și rupea lanțuri de oțel, cu pieptul și brațele sale tatuate, în timp ce somptuos și solemn, un fachir cu turban și șalvari de mătase îngrozea gospodarii arătându-și palmele înroșite, cu câte un cuțit înfipt în ele. Cu gesturi iuți și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap suflau congestionați de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mai puțin. Iarmarocul era în flăcări. Parcă luase foc din toate părțile odată, căci corturile, maghernițele și toate dughenele trosneau învăluite de un fum gros și devorate de limbi vineții de flăcări care lingeau cerul. Vitele se zbăteau și mugeau îngrozite în obor, târgoveții viermuiau să-și scape marfa cumpărată sau rămasă nevândută, urlând între timp după soațe și copii. Cai înhămați alergau bezmetici cu chervane în flăcări, pârjolind holdele din jur. Urmau să crape într-un târziu, cu crupele arse
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de vii pe pântec cu un cui smuls din cercevea și îi aplica fierbinți pe rană, pentru a-și domoli durerile insuportabile. După șapte ani de trudă, la capătul puterilor, fără sânge în vine și fără lumină în ochi, îl îngrozi pe Patruțâțe dezvelind din niște zdrențe murdare un bulgăre de pilitură de aur năclăită în sânge închegat. Temnicerul își ținu promisiunea. Îl scoase pe Zlota din ocnă în butoiul în care se deșerta murdăria din hârdaiele din celule. Drumul pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să mă duc la liceu. Eram așa de bun elev, cunoscut în orașul acela mic, încît au contribuit la o listă de subscripție mulți cetățeni. Cavalerul medieval era umilit. Trist de boala grea a tatălui meu, umilit de lista aceea, îngrozit de lumea străină unde aveam să plec - acuma nu mai era vorba de amor - și nici de vreunul din celelalte romantisme... Atunci am început viața. În toamna anului 1887 m-am dus la Bârlad. Tatăl meu era foarte bolnav. Nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de toate necazurile și să se simtă În largul ei. Oaspetele, În schimb, se manifesta destul de ponderat. Gusta giumbușlucurile Mașei, și nu prea. - Nu glumi cu asemenea lucruri, spuse Extraterestrul. De-ai ști ce se Întâmplă acolo sus, te-ai Îngrozi. Ai văzut tu, vreodată, Mașa, un tablou electronic de comandă la o mare uzină? - Am văzut la televizor... Numai ceasuri și butoane. „Bine că nu a dat cu ochii de el babulea, altfel cine știe În ce bucluc ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de alta câte doisprezece tovarăși ce așteptau acum să fie serviți din nou. Înainte de a aduce blidele cu mâncare, nevasta lui Ippolit veni cu ligheanul plin cu apă și, descălțându-i pe musafiri, Începu să le spele picioarele. Ippolit privea Îngrozit la această scenă, așteptând să fie luat la Întrebări. Când ajunse cu ligheanul la el, nevastă-sa sa Îl Întrebă: „Ce fel de săpun preferi?“. Iar Ippolit spuse, făcând pe măscăriciul: „Ce-ar fi ca În loc de săpun să folosești cenușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zisele infracțiuni economice ori politice nimeni niciodată nu a beneficiat de gratitudinea unui asemenea decret. Categoria respectivă de răufăcători fiind puși În libertate făcea parte dintr’un diabolic plan al Dictatorului țării: acești indivizi imediat acționau În toate domeniile profesiei Îngrozind populația cu jafurile și uneori crimele producând suficientă panică tuturor de o așa manieră ca nimeni să nu mai pună Întrebări de ce au dispărut din comerțul dirijat de asupritori alimentele, de ce viața-i tot mai grea...! Stupidul Dictator Nicolae Ceaușesu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pretutindeni, pe Întreaga planetă...! Deci ține minte... Comunică-i Mareșalului Ion Antonescu ce a-i auzit dela noi și, să mai trimeată armată să ține-ți rușii la frontieră cele șase luni de zile necesare pentru-ca teribila armă ce va Îngrozi lumea, să fie gata...! Dacă va fi nevoie, să declare...mobilizare generală! A doua zi la ora opt dimineața, suficient de circumspect de zilele ce vor veni, am reluat lucrul la prăvălie În calitate de “Băiat la toate” și câteva minute mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o punem pe Shula, cu cincizeci de dolari pe săptămână. — Și În schimbul chestiei ăsteia? Vrei să vorbesc cu tatăl tău? — Folosește-ți influența. — Nu, Wallace, mă tem că n-aș putea. Gândește-te ce se Întâmplă. Cât de oribil. Sunt Îngrozit. Nu l-ai supăra. Gândește aceleași gânduri indiferent dacă vorbești cu el sau nu. Cum a-i da-o, tot aia e. Oricum pritocește asta. — Nu, nu. E decizia ta, mă rog. Mai e ceva Însă. Sunt bani acasă, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la părintele Robles, acolo este. Sammler Îi cunoștea obiceiurile; le știa la fel de bine cum un eschimos știe focile. Copcile pe unde respiră ele. Acum mă protejează pe mine, pentru că lucrul furat se află În posesia mea. Probabil că a fost Îngrozită de detectiv, sărmana, și apoi a așteptat până am plecat amândoi. Iscodindu-mi ușa ca negrul. Simțind că tatăl ei nu o includea printre preocupările lui cele mai importante. Hotărâtă să-și recapete locul prioritar. Am lăsat-o să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lovea de parbriz În dreptul locului eliberat de șofer. Bărbatul Îl ținea În strânsoare, și Feffer arăta speriat. Opunea rezistență, se apăra, dar nu era În stare. Adversarul era mult mai puternic. Normal. Cum se putea altfel? Fața lui bărboasă era Îngrozită. Ținută În sus, cu obrajii În flăcări, ochii căprui, distanțați implorau ajutor. Sau cugetau ce să facă. Ce ar trebui să facă? Ca un om bâjbâind Într-un râu În căutarea unui obiect pierdut În timp ce se holbează la cer, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ți-am zis nici o clipă să-l lovești. Ești nebun, Eisen, suficient de nebun cât să-l omori. Hoțul de buzunare Încercase să se ridice pe coate. Își odihnea acum trupul pe brațele Îndoite. Sângera din abundență pe asfalt. — Sunt Îngrozit! spuse Sammler. Eisen, În continuare arătos, creț, cu zâmbetul neschimbat, deși acum gâfâia, cu picioarele sale ciudate, fără degete, părea amuzat de inconsecvența ridicolă a lui Sammler. Spuse: — Nu poți să lovești un om ca ăsta doar o dată. Când Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fi o surpriză aici. Mulți oameni deja contează pe asta. Și nu știu dacă omenirea chiar este mai rea. Într-o singură zi, Cezar i-a masacrat pe tencteri, patru sute treizeci de mii de suflete. Până și Roma a fost Îngrozită. Nu sunt sigur că ăsta e momentul cel mai rău din istorie. Dar se simte acum În aer că lucrurile se destramă și sunt afectat de asta. Întotdeauna i-am urât pe oamenii care declarau că ăsta e sfârșitul. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să-și vadă fiul, știi asta. — Iar eu am dreptul să insist să fie însoțită de cineva în care am încredere, a zis Richard. Săptămâna trecută a dispărut cu el pentru mai mult de două ore. Lila și Hugh erau îngroziți. — Da, am fost, a îngăimat Lila, timidă. — M-am informat pe cale legală, Barbara, a zis Richard, așa că nu mai încerca, bine? Sincer, aș fi avut toate argumentele să-i refuz orice contact cu Ben. — Unde e el acum, a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cântărit dacă să spună sau nu ce avea în minte. A chicotit din nou: — Ți-e frică că ți s-a lărgit păsărica. Îl mai auzise spunând lucruri urâte și înainte, spune ea - lucruri despre oamenii de la școală care o îngroziseră prin vulgaritatea lor agresivă. Dar trecuse peste ele zicând că nu pot fi altceva decât bravadă. Însă niciodată nu-și îndreptase răutățile către ea. — Ce remarcă dezgustătoare, a zis ea. I-a dat un ghiont puternic care aproape l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de în afară, atât de departe de realitatea lumii largi, încât sunt ferită de orice posibilă amenințare. Numărul secretelor pe care le primesc în custodie e invers proporțional cu numărul secetelor pe care se presupune că le dețin. Asta mă îngrozește. Faptul că mi se spun secrete nu e - și nici n-a fost vreodată - un semn că sunt de folos sau contez. E chiar opusul: confirmarea lipsei mele de importanță. — Adevărul e că, vezi, a zis Bangs, am făcut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
n-a fost un obstacol, ci doar un deranj de-o zi. Lorelei a inundat uscatul și și-a croit drum către ocean. Ca orice forță a naturii sau ca orice adolescentă îndrăgostită, Lorelei i-a rănit și i-a îngrozit pe cei care prețuiau lucrurile previzibile. Așa c-a fost înlănțuită. A fost încătușată cu baraje, a fost obligată să-și vadă iubiții șovăitori îmblânziți cu betoane, iar brațele i-au fost retezate ca să hrănească pajiști și ferme. Râul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mult cât soția lui să înțeleagă că Zach tânjea după aventură, dar pe ea o iubea și mai mult; destul de mult cât Jina să priceapă că Zach s-ar fi oprit oricând i-ar fi spus ea, dar că era îngrozit de ideea că soția lui avea să-i ceară asta. O secundă, l-a rugat ea. Jina a băgat mâna în geanta etanșă și, în timpul ăsta, l-a auzit pe Zach oftând. Femeia a rupt o pagină din jurnal și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]