1,508 matches
-
apare secondată de figurația în tremolo a registrului grav, ca metaforă a neliniștii ce începe să se amplifice „în surdină”. La nivel interpretativ, se impune sublinierea expresivă a liniei melodice superioare, în timp ce folosirea pedalei de rezonanță va marca discursul corespunzător înlănțuirilor armonice. De asemenea, prezența surdinei asigură premisele redării optime a diferenței dinamice indicată între planuri, în condițiile în care rezonanța tremolo-ului trebuie menținută în mod constant la un nivel dinamic extrem de redus (pp). Secunda mare, element figurativ investit cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
copilăriei. Conștientizarea traseului armonic parcurs de evoluția discursului reprezintă o condiție prioritară în vederea stabilirii unei strategii adecvate de pedalizare. Astfel, aceasta va trebui să mențină sub un efect unic rezonanța modală a formulei melodice inițial repetitive, în timp ce activarea ulterioară, corespunzător înlănțuirii treptelor armonice, va evita mixarea inoportună a acestora. Același „firesc” al expresiei se distinge cu pregnanță în raportul de incidență ce se stabilește între vârful dinamic și punctul de climax al configurației articulațiilor melodice. Cea de-a doua structură pentatonic-anhemitonică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tehnicii de îmbinare specifică clișeelor cinematografice, a căror apariție fascinase, de altfel, întreg mediul cultural de la sfârșitul secolului XIX. Sarcasmul, cu o ușoară nuanță de umor ce alunecă adeseori întrun sentimentalism pasional, determină un contrast evident de atmosferă în contextul înlănțuirii preludiilor. Astfel, La sérénade interrompue necesită, la nivel interpretativ, o demarcare de cele trei preludii anterioare (pauză intermediară). În pofida acestei schimbări de stare, remarcăm relația „intimă” ce se stabilește în plan armonic prin transferul aceluiași centru tonal; din La fille
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a polifoniei occidentale, în care melodiei gregoriene i se atașează o altă voce, cu un traseu melodic identic, ce evoluează paralel la interval de cvartă, cvintă sau octavă. Printr-un pentatonism specific limbajului debussyist, tema apei aduce în debutul preludiului înlănțuirea prelungită a unei parafonii de acorduri de cvinto-cvartă, sugerând cu plasticitate profunzimile adâncurilor. Devenind entități de sine stătătoare prin eliberarea de orice funcție tonală, acordurile materialului tematic principal avansează pe parcursul unui ambitus extins (mi contraoctavă - re4), trasând arcuri melodice ample
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
suplimentar, aceasta se va realiza prin dinamizarea gradată a liniei melodice interioare (tenor) și sublinierea sopranului din vârful acordurilor (prim-planul discursului), evitându-se, în același timp, tendința de accelerare a tempo-ului (sans presser). Expusă în configurația unei ample înlănțuiri de acorduri perfecte (13 măsuri) ce afirmă un mixolidian pe do (apariția ulterioară a sunetului începând cu măsura 33), tema catedralei captează atenția prin rezonanțele grandioase ale țesăturii acordice suprapuse și nivelul extrem de ridicat al valorii de intensitate ( ff ). Astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea episod (măsura 18), cu o evidentă funcție tranzitivă, echivalentă punții din contextul unei forme clasice de sonata, aduce în prim-plan circumstanța unei suprapuneri bitonale de și . Înlănțuirea mixturală în acorduri de sextă marcată cu p doucement soutenu (susținut blând) afirmă cel de-al doilea material tematic, expus în registrul median și secondat de fondul sonor al unei pedale ostinate de secundă mare (). Ultima secțiune readuce expresia tarantella-ei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tonală îndepărtată a lui fa# major. Acesta apare în juxtapunere cu frânturi ale versiunii sale inițiale (expusă în tonalitatea de sol major), dar și în asociere cu expresia unei noi articulații tematice. Dispunând de o configurație predominant acordică, generată de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte, aceasta din urmă conduce la o diversificare a atmosferei prin afirmarea unor spații armonice inedite și, respectiv, la major. Punctuația ritmică a unei imitații de tobă (quasi tambouro), expusă pe o pedală a dominantei de re
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
portative, Debussy facilitează distincția și conștientizarea nivelurilor de evoluție ale țesăturii sonore). Atmosfera devine din nou confuză o dată cu măsura 6, în care pedala sunetului la din planul inferior al discursului, suprapusă acordurilor registrului mediu difuzează armonii cu septime și none. Înlănțuirea paralelă a acordurilor de nonă cu sunetele dispuse în răsturnarea a III-a atenuează în mod semnificativ efectul puternic disonant al armoniilor acestora. În consecință, efectul de stridență al secundelor suprapuse din planul superior se diluează într-o scriitură simetrică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunetului la; menținerea aceluiași nivel de dinamică redusă (pp). Pedala de rezonanță va însoți valoarea de durată a pedalei armonice de pe sunetul la, menținând astfel efectul până la timpul întâi al măsurii 9, în care schimbul acestuia se va realiza corespunzător înlănțuirilor armonice. Motivul „înstrăinării” reapare cu modificarea sensului (descendent) și a registrului de evoluție (registrul acut). Acesta devine singurul element al avansării într un discurs preponderent static prin multiplele pedale armonice inserate la nivelul celor trei planuri inferioare. Prelungirea momentului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
creat prin suprapunerea acestuia cu rezonanța tonală a pedalei armonice din planul inferior; schimbarea de registru operată la nivelul liniilor melodice superioare. Cea de-a doua secțiune se încheie cu o ipostază transfigurată a motivului tematic principal, evident amplificat prin înlănțuirea continuă de acorduri majore și minore în răsturnarea a II-a, prin care avansează planul superior al texturii sonore (analiza armonică vizează în mod exclusiv planul superior al discursului). Linia melodică a acestuia va menține structura intervalică a versiunii originale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
feerice. Acestea se suprapun unui acord de cu septimă mică, care își află terța în rezonanța cvintei micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos al traseului descris de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
p cresc.mf în măsura 24; configurația armonică a evoluției sonore îmbogățite prin juxtapunerea unor agregate armonice diferite: structura inițial pentatonică de (măsura 24), ce avansează ulterior spre (datorită apariției sunetelor do și fa din măsura 25) și apoi, spre înlănțuirea unor acorduri micșorate cu septimă mică (în cazul primului acord de , intervalul de cvintă micșorată și cel de septimă micșorată, ce apare ulterior, vor fi ortografiate enarmonic și respectiv, ). Exemplu edificator al influenței elementului cromatic asupra limbajului diatonic îl constituie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din planul superior readuce fondul sonor vaporos al decorului aerian, creând o punte de legătură spre revenirea ulterioară a motivului generator (măsura 101). Aspectul quasi static al planurilor exterioare va fi echilibrat de apariția unei melodii interioare, ce debutează cu înlănțuirea cromatică descendentă a unor acorduri minore cu nonă mică (fa# minor, fa minor, mi minor), înscrise într-un cadru tonal de do major afirmat de noua armură. Linia melodică ce evoluează prin repetiția frecventă a unei celule de dimensiuni reduse
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care amplifică transparența sonoră a discursului inițial va determina expansiunea ambitusului spre registrul extrem grav (), precum și aglomerarea evidentă a scriiturii datorată evoluției simultane pe 5 sau 6 voci. Linia melodică derivată din motivul tematic principal va fi armonizată printr o înlănțuire de acorduri perfecte ce inițial coboară prin tonuri, pentru ca în măsura următoare, plasarea acordului de cu septimă mică și nonă mare eliptic de terță de pe timpul al treilea să introducă printr-o cadență perfectă tonalitatea de (măsura 7). Pedala de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce avansează prin „curbe”). Abundența armoniilor cu septime, none și undecime (ce se remarcă, de altfel, pe parcursul întregului preludiu) reeditează preferința manifestată față de acestea în Les fées sont d’exquises danseuses, statornicind o afinitate armonică, care argumentează, o dată în plus, înlănțuirea continuă a acestor preludii în contextul interpretării. Pedala de rezonanță va marca frecventele schimbări armonice, respectând indicația de claritate „mozartiană” desprinsă din însemnările pianistei Marguerite Long cu privire la concepția de interpretare a acestei muzici. Tabloul sonor astfel creat va coincide unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al echilibrului, discursul sonor contrabalanseză uniformitatea generată de repetiția insistentă a aceleiași formule ritmice () printr-un traseu armonic complex în care numeroasele culori sonore se succed cu o frecvență crescută. Folosirea pedalei de rezonanță va urmări evitarea mixturii acestor multiple înlănțuiri armonice. Aceeași contribuție a agogicii în delimitarea structurii formale se remarcă în introducerea secțiunii mediane, în care indicația Un peu animé (puțin animat) se asociază schimbării bruște de cadru tonal (si major), precum și afirmării unui caracter mai vesel (joyeux) al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
preludii, precum La sérénade interrompue, Minstrels, La Puerta del Vino sau Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C.), evocând cu o remarcabilă plasticitate schimbările bruște de stare, atât de caracteristice configurației reprezentațiilor de circ sau music-hall. Aceste spectacole de divertisment presupun înlănțuirea unor diverse numere de acrobații sau jonglerii ce provoacă reacțiile spontane ale spectatorilor, întrerupând în mod frecvent manifestația scenică a protagoniștilor. Astfel, atitudinea directă a sălii devine parte integrantă a spectacolului însuși, determinând acea structură discontinuă de prezentare, o nouă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se disting ca opțiuni esențiale ale limbajului muzical, în scopul reflectării atitudinii ironice ce o implică prin excelență viziunea conceptuală a acestui preludiu, aparținând categoriei estetice a comicului. „Semnalul” energic al tobelor anunță cu emfază începerea spectacolului, aspectul simetric al înlănțuirii acordurilor perfecte (majore și minore) expuse în stare directă sugerând un scurt „număr de echilibristică” (interesant de remarcat este faptul că evoluția prin mișcare paralelă este asociată unui ritm uniform de , precum și planului dinamic redus p sec). Astfel, acel cadru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inserând pentru prima dată intervalul de semiton (). Micro-unitatea g’ continuă mersul cromatic inițiat anterior, evoluând în exclusivitate prin semitonuri descendente. Secvențarea motivului și cromatizarea succesivă conduc la extinderea cadrului tonal inițial (fa major) prin inflexiuni modulatorii succesive () ce desfășoară o înlănțuire de armonii cu septime. Printr o repetiție insistentă a micro-unității anterioare, discursul măsurii 26 (microunitatea h’ ) va realiza o tranziție fluentă spre episodul următor ce debutează cu o linie cromatică sinuoasă, concepută într-un atac molto stacc. Opțiunea de limitare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de a evita o accentuare inoportună a acordului de debut, fapt ce ar contrazice concepția unei viziuni sonore născute din tăcere, din inefabilul unor trăiri prin excelență senzitive. Pentru ultimii trei timpi ai aceleiași măsuri, pedala se va schimba corespunzător înlănțuirii armonice, menținând ulterior pedala armonică de sol major cu septimă mică și treapta a IV-a urcată pe întreg parcursul măsurii următoare. Circumstanța acestui amplu efect de rezonanță generează necesitatea interpretării ușor subliniate a sunetelor aflate în vârful octavelor celui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acorduri cu terță mare și septimă mică, echilibrând astfel configurația țesăturii superioare. Folosirea pedalei de rezonanță se va realiza în funcție de arcul legato-ului de expresie (măsurile 20, 23 și 24), formula ritmului trohaic (prima jumătate a măsurilor 21 - 23) și înlănțuirile armonice parcurse (a II-a jumătate a acelorași măsuri). O nouă intenție de explorare a rezonanțelor extreme ale claviaturii prezintă ipostaza suprapunerii parafoniilor de acorduri majore din plan superior cu cele de cvinto-cvartă din baza discursului. Impresia de spațialitate astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
facilita interpretarea cu mișcări ample de brațe, privată de o tulburare inoportună a atmosferei de acalmie proiectată prin sonoritatea extrem de redusă a discursului (pp subito). Aceeași atitudine va permite deopotrivă amplificarea efectului pedalei de rezonanță în marcarea sa distinctă a înlănțuirilor armonice. Amplasarea strategică a punctului culminant indică o posibilă proiectare anticipativă a construcției de ansamblu ordonată conform regulilor Secțiunii de Aur, ceea ce și-ar afla ecoul în această viziune conceptuală încărcată de simboluri ezoterice. Vârful maxim de dinamică ( f, cresc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
extrem de joase a încheieturii. Dar, conceperea acestei fine diferențieri dinamice trebuie raportată la indicația precaută a compozitorului, ce îndeamnă la o detașare legeră fără ariditate (légèrement détaché sans sécheresse) a sunetelor ambelor planuri ale discursului. Evidențierea anumitor sunete în contextul înlănțuirii de terțe, determinată de prezența semnului marcato, distinge conturarea unei melodii întrețesute în aglomerarea labirintică a acestui flux sonor. Discontinuitatea ce intervine adesea în cursivitatea avansării (măsura 34) derivă din inversarea poziției încrucișate a mâinilor determinată de deplasarea pedalei sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tehni‑ cii lor diferă de al nostru, ci ideile lor. Este un lucru pe care e bine să‑l conști‑ entizăm încă de la început, pentru că ansamblul istoriei artei nu este relatarea unui marș triumfal spre progresul tehnic, ci istoria unei înlănțuiri de variații în idei și exigențe. Dispunem de dovezi din ce în ce mai clare că în unele condiții, artiștii băștinași pot să reproducă natura cu tot atâta fidelitate ca și cel mai priceput artist format la o academie 6. O anumită formă de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu o mână; - aruncări lansate și împinse cu ambele brațe. 3.2. Aruncarea mingii de oină cu elan, la distanță: - elanul; - blocarea; - mișcarea brațului; - traiectoria optimă. II. Gimnastica 2.1. Gimnastică acrobatică 2.1.1.Elemente acrobatice statice și dinamice: - înlănțuiri de 2-3 elemente însușite în clasele anterioare; - linii acrobatice alcătuite din 3-4 elemente; - exercițiu acrobatic liber ales. 2.2.2.Sărituri la aparate - săritura cu rostogolire înainte pe ladă; - săritura în sprijin ghemuit peste capră. Jocuri sportive Baschet 1.1
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]