4,549 matches
-
acea seară Consiliul de Coroană. Sosesc pe rând membrii Guvernului, șefii tuturor partidelor și consilierii regali. Palid, demoralizat, apare și Joîo Franco; își înaintează demisia și, câteva zile în urmă, pleacă în exil voluntar. Cu toate însușirile sale, Franco își înmormîntează, definitiv, în acea seară, cariera sa politică. De atunci, nimeni nu-i va mai cere sfatul sau sprijinul. Solidaritatea lui cu Don Carlos a fost într-adevăr desăvârșită; căci întocmai cum Suveranul plătea cu viața greșeala lui Joîo Franco de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
gradul de mareșal, titlu pe care nu-1 mai dobândise nimeni după căderea Monarhiei. Îmbătrânit, pocăit, înțelegîndu-și greșelile și asistând cu mirare la încercările de refacere a mitului său din 1917 și 1926 - Gomes da Costa moare în 1929 și este înmormîntat cu funerarii naționale... În după amiaza zilei de 9 iulie generalul Oscar Carmona dădea publicității lista noului guvern prezidat de el. La Finanțe era numit generalul Sinel de Cordes. După cum era și de așteptat, transformarea Juntei militare într-o dictatură
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
domnise în Portugalia, Don Manuel II, recunoaște ca moștenitor al Tronului pe Don Duarte, descendent din ramura miguelistă a dinastiei Bragança. În 1932 Don Manuel II moare în Anglia; corpul neînsuflețit al ultimului monarh portughez e adus în patrie și înmormîntat cu cinstea cuvenită. Însuși Salazar urmează cortegiul funerar. Dar, într-o cuvântare ținută mai târziu, la 23 Noiembrie 1933, și în care analizează toate forțele politice și atitudinea lor față de dictatură, dă să înțeleagă monarhiștilor că pierderea lui Don Manuel
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui bună-credință și coerența sa spirituală. În ceea ce privește opoziția democratică din Portugalia, ea dispărea încetul cu încetul sau se transforma în nuclee de rezistență comuniste. Creatorii Republicii democratice se risipiseră. Antonio José de Almeida, tribunul poporului, murise în 1929 și fusese înmormîntat cu onoruri. (Revoluția salazariană era atunci la început). Afonso Costa își trăia ultimii săi ani în străinătate, pierzîndu-și lent inteligența și prestigiul. Antonio Maria da Silva, tehnicianul societăților secrete, era când expulzat, când îngăduit să se întoarcă în țară, și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vânt umed care anunța ploaia. — Așadar, îi spuse el, aplecându-se puțin în șa ca să-i strângă mâna, te întorci în valea ta. E foarte departe? Nu. O călătorie de doar două zile. E drept ca tatăl meu să fie înmormântat acasă la el, în mijlocul poporului său. Dar o să ne revedem curând. în douăzeci de zile voi fi aici cu cel puțin trei sute de războinici. — Ar trebui să fie de datoria bărbaților să conducă pe ați bărbați la luptă. — Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și smulgându-și puținul păr din cap, se tânguiau și jeleau ca după mort: "Aaa Au Auuu Mărelică Doamne,/ Doamne, Doamne și iar Doamne
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
care în loc de brațe aveau un elastic slăbit de vreme, cu câteva noduri. În ultimul compartiment, o parte din calota craniană păstra, ca un vas, o claviculă, câteva falange, o vertebră de delfin și gulerul, de celuloid cu care a fost înmormântat gornistul toate găsite la deshumare, după șapte ani de la deces. Pe partea interioară a capacului era prinsă în piuneze o factură de la "Antrepriza de Pompe Funebre", cu antet și un blazon figurând o ancoră și o inimă cu aripioare, încadrate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
bătrân și cu care se vedea a fi în termeni de perfectă camaraderie. - Un ofițer și o maică! exclamă Adela.Ea nu cunoștea obiceiurile locului. Nu există nicăieri, și în nici o condiție, femei mai libere decât călugărițele, teoretic claustrate, înmormîntate de vii. Dacă "în lume" o fată ori o văduvă tânără, care stă singură într-o casă, ar închiria o odaie unui militar, faptul ar produce scandal, și nenorocita ar fi ostracizată. La mănăstiri, același fapt trece drept foarte natural
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mână, ori ne impune ceea ce îi place lui să considere drept ficțiune pură. Totuși, când am citit pentru prima oară, în 1948, - sau, mai curând, când am ascultat - poemul cu tânărul-văduv-și-pisica-albă, mi-a venit greu să cred că Seymour nu înmormântase cel puțin o soție, despre care nu a știut nimeni din familie. Desigur că nu se întâmplase așa ceva. Nu (și aici, dacă cineva o să roșească, acela va fi cititorul, nu eu), nu, în nici un caz în incarnarea actuală. Și (cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ca s-i țină, pesemne, de urât), văzând că nu mai are băutură și nici bani ca să-și cumpere alta, Platon ce credeți c-a făcut? Iată ce-a făcut: a descălțat-o pe consoartă de pantofii cu care fusese Înmormântată și a plecat În sat să-și cumpere rachiu. După care s-a Întors la mormânt și a plâns din nou. Și a tot a plâns așa vreo șase zile În șir, până când n-a mai rămas nici o zdreanță din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sat să-și cumpere rachiu. După care s-a Întors la mormânt și a plâns din nou. Și a tot a plâns așa vreo șase zile În șir, până când n-a mai rămas nici o zdreanță din hainele cu care fusese Înmormântată fosta sa nevastă. „Gol vine omul pe lumea asta, gol se Întoarce În mormânt“, a conchis el. Dar când s-a trezit din beție, s-a dus acasă și-a făcut semnul crucii și s-a spânzurat În pod... Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Întrevedere nu tocmai plăcută...” „Nu mai spune, ce cauți acolo...?” „Belele Șefule,numai belele...! Bețivanii ăștia care nu mai știu cum să procedez cu ei, mă fac de rușine, mă discreditează În fața beneficiarilor mei. Închipuiește-ți mata. Alaltăieri bătrânul Vaida este Înmormântat provizoriu În locul său de veci, urmând ca eu să termin lucrarea zidindu-i cosciugul În interiorul săpăturii efectuate. În acest scop, am trimes un zidar cu toate materialele să termine lucrarea cât mai repede posibil.Ce să vezi...? Idiotul dracului, a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
toată conducerea Cooperativei plus cadrele auxiliare. Cu aperitivele mă descurc, cu relațiile mele din piață...! Vinul Însă, cade În sarcina ta: atât și nimic mai mult...!” Tony Pavone afișă o mutră neputincioasă. „Relația mea cu acel depozit de vinuri e Înmormântată de multă vreme. Mai găsim noi o relație la un alt depozit de vinuri...” „Ce vrei să spui...?” „Am fost nepoliticos...!!” Șeful Șantierului avu răbdare să asculte până la capăt romantica poveste, zâmbind flegmatic. „Femeia, eternă poveste...! Nu-ți poți imagina
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Cu câțiva ani în urmă, devenisem teribil de revoltată și mă supăram pe toate pe care credeam că le-am sacrificat pentru familie. Aveam obsesia asta că dacă nu l-aș fi întâlnit pe Richard și nu m-aș fi înmormântat așa de tânără în căsnicie, aș fi făcut lucruri strălucitoare, aș fi făcut carieră în sculptură, aș fi călătorit în toată lumea și tot așa. Într-o noapte chiar i-am spus lui Richard că mi-a „omorât imaginația“. Doamne! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nouă viață; ăsta era un loc unde să ți-o închei sau să-i dovedești valoarea. Nu era deal sau vale care să nu fie împânzite cu tăblițe de avertizare sau cu morminte de dimensiunile unui copil. Coy Lansbury era înmormântat la Lantz Bar, Rose Cook și copilul ei născut mort la Campbell’s Ferry și, doar un pic mai încolo, bietul Normal Wolfe, de cinci ani, care scăpase din mâinile lui taică-su în apele umflate ale râului. Zach s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
națională. Vezi, poate de aceea este bine că noi doi avem vârste diferite și percepții diferite ca „martori”. Problema mea este să reconstruim, cât putem, exact anii de care nu se ocupă acum mai nimeni, de parcă împușcarea lui Ceaușescu a înmormântat toată perioada 1965-1989. Centrul de obsesie s-a mutat în tranziție tot pe „obsedantul deceniu”. Ca și când pușcăria generalizată a anilor ’80 nu a existat. Ea este însă vie încă în mulți dintre noi. Poate de aceea ne comportăm ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vreau să te sărut, încheie. - Și eu. Dar rămaserăm acolo, nemișcați ca două lumânări aprinse în inima unei nopți colosale. La ziuă totul se termină, și spre prânz, călător în șareta lui Lung, alături de el, traversam ținutul în care se înmormântase o parte a tinereții. În tren stătui la geamul deschis din coridor. Nu auzeam decât zgomotul sacadat al roților peste capetele liniilor de fier, apoi vocea Anei, spunea ceva, era foarte important, dar nu se auzea decât fierăria încinsă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
-și mișca, alternativ, în unghi drept picioarele, sau mult spre ea, și aplecându-și capul își atingea cu vârful degetelor de la picioare, fruntea, apoi totul reveni la nemișcarea dintâi, culcată pe spate, câteva minute, când ai fi jurat că a înmormântat-o nisipul ajutat de briza milenară a mării, după care, asemeni unui arc destins brusc, se ridică la cea mai corectă verticală. De data aceasta începu mișcarea ritmică a depărtării și apropierii picioarelor și a mâinilor cu palmele bătute deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
din răsărit, care, odată venite n-au mai plecat, - mai e și masacrul de la Katin, n-am mai avut curajul să ne întoarcem, așa că am rămas, sunt acum în Franța, unde am rămas definitiv. Tata a murit la Bordeaux, e înmormântat acolo, numele i-a rămas scris pe crucea de marmură: «Locotenent colonel Viaceslav Ladislau», iar dedesubt precizarea: «ofițer în Armata Poloniei Libere», apoi anul nașterii și al morții. Eu m-am măritat cu un ofițer francez de aviație care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
decât să-i închidă ochii. Făcu semnul crucii, rosti încet o rugăciune, se adunară câțiva, veni și supraveghetorul sectorului, care îi împrăștie după ce reținu pe trei din ei, care-l duseră până la o baracă, iar în după-miaza aceleiași zile fu înmormântat. O movilă de pământ ce se șterse și ea în vântul secetos al ținutului. Au trecut ani, mulți, foarte mulți, și mi-aduc aminte și acum de el, străjuind începutul acelei tinereți când am urcat, pentru prima dată, treptele tribunalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
zel, încât viața tuturor alor mei avea să fie tulburată pentru mulți ani de atunci încolo. ANUL TRECERII MĂRII 899 de la hegira (12 octombrie 1493 1 octombrie 1494) — O patrie pierdută e precum trupul lipsit de viață al cuiva apropiat; înmormântați-o cu respect și credeți în viața veșnică. Cuvintele lui Astaghfirullah răsunau în ritmul mătăniilor din chihlimbar pe care degetele lui slabe și cucernice le tot prefirau, neobosite. În jurul predicatorului, patru chipuri bărboase și grave, printre care și cel al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
singurele animale vii care pot fi întâlnite din plin fiind șerpii. În porțiunea cea mai aridă a acestui deșert se află două morminte acoperite cu o piatră pe care sunt săpate inscripții. Se poate citi că doi oameni au fost înmormântați în acel loc. Unul era un bogat neguțător care, trecând pe acolo și fiind mistuit de sete, cumpărase de la celălalt, un conducător de caravană, o cană de apă pentru care plătise zece mii de monede de aur. Numai că, după doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
inițiativa și, chiar În după-amiaza aceea, În timp ce-l aștepta pe domnul Fortuny, a sunat la editură pentru a informa despre cele petrecute. — Nuria Monfort mi-a spus că funcționarul de la morgă a sunat după trei zile, cînd trupul fusese deja Înmormîntat Într-o groapă comună. — Don Manuel susține că, a sunat chiar el, În aceeași zi În care trupul a ajuns la morgă. Mi-a zis că a vorbit cu o domnișoară care i-a mulțumit că sunase. Don Manuel Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
domnul Fortuny a plecat, al treilea polițist s-a apropiat, a aruncat o privire spre cadavru și l-a scuipat În față. Apoi a luat pașaportul și a ordonat ca trupul să fie trimis la Can Tunis spre a fi Înmormîntat Într-o groapă comună chiar În dimineața aceea. — N-are sens. — Așa s-a gîndit și don Manuel. Mai ales că toate astea nu se potriveau cu regulamentul. „Numai că nu știm cine-i omul ăsta“, zicea el. Polițiștii n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Ea este Steluța, frumoasa din lumini! Dar o rănește o pasăre neagră cu ciocul, o frânge în inimă și Steluța închide ochii și adoarme. Pare un Înger Domn peste veșnicii, pare un prunc al iertării. Și Steluța trebuie să fie înmormântată. Toate iubirile se revoltă, toate clopotele cerului plâng prelung, pustiul și durerea cuprinde lumea. - Steluțaaa...! strigă Pământul, când mai vii? - Când voi putea trăi printre voi!
STELUŢA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]