1,466 matches
-
orice birocrat... Partidul care definește cel mai bine această nouă frontieră va fi cel care va obține majoritatea electoratului În secolul XXI. Iar democrații ar face bine să Înțeleagă următorul lucru: În momentul de față baza lor este cea mai Înstrăinată de rețea. Curând după ce mișcarea community-developed software a luat amploare, am fost martorii apariției unei alte forme de uploading auto-organizat și cu o structură de jos În sus: blogging-ul. O văd cel mai bine În propria-mi profesie, jurnalismul, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
sa, mai toate fără vreun relief literar. Mobilizat în armata austriacă pe frontul italian, el nu încetează să spere în realizarea visului unirii cu țara. Revenit la Cernăuți în 1918, relatează activitatea febrilă în vederea reîntoarcerii la patria-mamă a provinciilor românești înstrăinate. Memoriile devin politice, fără a fi totuși ignorată literatura, o pagină aproape antologică fiind aceea în care descrie cum a luat cunoștință de poezia lui Blaga. Se află aici o bogăție covârșitoare de date privind activitatea prodigioasă a lui P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
numeroasa populație răzășească de prin satele dintre Prut și Nistru, și vechea țărănime băștinașă, aceasta deosebinduse în toate privințele de populația importată. Este datoria noastră, avertiza gazetarul, de a merge în mijlocul poporului și a aduce, prin lămuririle noastre, fraților noștri înstrăinați bucurie și mângâiere, iar străinilor neîncrezători și chiar dușmănoși dovada împăciuitoare a spiritului nostru de toleranță și a respectării drepturilor minorităților.” Comentatorul N. Cotos, scria un documentar despre „Românii de peste Nistru”: „Cei peste 500.000 de români din Chersan și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
școalele noastre.” „Noi respectăm drepturile naționale ale altor neamuri, dar cerem să fie respectate și drepturile noastre” - spune rezoluția votată în adunarea generală din 10 decembrie 1911 a mazililor și răzeșilor, În gazetă au apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ieșirile la iarbă verde erau ocazii de colectare a coroanelor... Preocupată de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești cu populație curat românească ca Ropcea, Igești, Broscăuții-vechi, Budeniț, altele mixte Mihalcea, Tureni, Gogolin și Călineștii lui Cuparencu, broșura a folosit și celor aproape total înstrăinați - de la Nord - ei știind, prin tradiție că sunt români și primind cu bucurie lucrarea care, mai apoi, a fost difuzată și în limba rusă.Cu numărul 5/iunie 1912, redactor responsabil al revistei a devenit Teodor Andoni. * După 30 de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Junimea Literară nr. 46/aprilie - iunie 1928, afirmă că „de douăzeci și patru de ani” susține vie flacăra dragostei de artă românească în grădina Moldovei și face aceasta încă de la 1904”, dintr-o vreme când, „a face artă și literatură în Bucovina înstrăinată însemna curaj și jertfă, dacă nu chiar îndrăzneală”. În numărul 13/1936, Ion. I. Nistor adaugă în acest sens: „Numai la 1904 Junimea Literară a putut rezista tuturor piedicilor și greutăților, îndurând până și o confiscare pentru frumoasa poezie a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dă seama câtă pagubă națională au pricinuit românismului de la Nord-Estul Țării cei 25 de ani de târguială politică internă”. „După Unire, ar fi fost logic și necesar ca - G.M. și R. - să reapară pentru a contribui la desăvârșirea unirii fiilor înstrăinați ai țării cu frații dezrobitori. Dar chestia națională a răzeșilor nu mai avea în cale organizarea ucrainenilor bătăioși favorizată de o autoritate de stat și școala românească introdusă peste tot urma să arate chiar celor conștient înstrăinați drumul cel bun
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tabel. Îndemnuri hotărâte, Costică Petroni. Ne-a mai ajutat și Tița, dar preotul satului, de loc. S-au trimis invitații unora, telegrame altora, telefoane peste telefoane ca și acum, s-au cerut confirmări. Toate satele s-au mobilizat exemplar iar înstrăinații au venit și cu autoturisme proprii, foarte multe (cca. 10) pentru vremea aceea. Pe 2 octombrie 1981, adunarea la școală care gemea de lume, la spectacolul fraților Chiriac (Ion și Gelu, elevii mei la Liceul de Chimie Vaslui, unde eram
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
din sat autoturism, am revenit uneori la casa părinților mei, Mihai Butnaru din Dorinești. Acum sufăr cu picioarele și spatele, iar distanța e mult prea mare. Nu pot veni... Vă îmbrățișez pe toți cu tot sufletul meu și al familiei înstrăinate. Vă felicit că unul dintre Dvs. a organizat această sărbătoare. Al Dvs. Vasile Butnaru, maistru în România, pensionar în Italia (oct. 2011) Ca cititoare: Lecturând această carte, mi-am dat seama de faptul că dl. Marin nu a uitat de unde
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
convins Congresul Deputaților să-l aleagă pe el însuși, pe motiv că timpurile erau prea tensionate pentru a organiza alegeri concurențiale. În Europa Centrală și de Est, restructurarea le-a permis dizidenților să ceară schimbări radicale într-un regim comunist înstrăinat, iar deschiderea a permis exprimarea liberă a părerilor împotriva dominației sovietice. Partidele comuniste nu se mai puteau baza pe sprijinul sovietic pentru a-și menține puterea. Folosirea forței, ca în trecut, ar fi subminat negocierile lui Gorbaciov cu puterile occidentale
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
acesta este pus în legătură cu credințele populare, care se referă la copiii „lepădați” sau „vânduți” de formă pentru a-i feri de moarte; pe de altă parte, numele poate fi asociat cu cel al unui copil din flori, abandonat de mamă, înstrăinat. Cu toate acestea, nimic nu poate fi probat cu exactitate. Cert este însă faptul că numele Lapedatu a suferit modificări, prin trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin. Astfel, de la numele Lăpădat, al strămoșilor familiei s-a ajuns la cel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
se exclud neaparat una pe alta). Fiind discursive, virtutea lor stă în încercarea unei perspective critice din partea observatorului către obiectul urmărit, sau din partea subiectivității cuiva pentru un obiect. Dar acolo există și punctul slab al formei, deoarece reflectă cât de înstrăinată a devenit conștiința subiectului. În orice caz, Eseurile lui Francis Bacon reflectă o conștiință critică despre cum este exprimată gândirea analitică și astfel face un pas înainte în înțelegerea dezvoltării prozei nonficționale moderne. Mai mult, reflectă ceea ce va continua să
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rezultat al ideii că știința putea vindeca toate relele societății (71-72). Această poziție este în ultimă instanță ideologică. O consecință a dezvoltării stilului supraobiectiv este că până la 1912 și la scufundarea Titanicului obiectificarea ajunsese la o extremă apatetică, atât de înstrăinată fusese subiectivitatea cititorului de percepția lumii înconjurătoare: "Confirmarea că Titanicul, cel mai mare vapor cu abur din lume, s-a scufundat după ce a lovit un iceberg și a ajuns pe fundul Atlanticului luând cu el mai mult de 1400 de
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintre cele două, întrucât subiectivitatea este prezentă în orice obiectivizare. Mai mult, obiectivizarea este prezentă în orice comunicare, oricât ar fi aceasta de subiectivă. Altfel, ea nu ar mai fi comunicare, ci doar un solipsism extrem, incoerent și, încă o dată, înstrăinat. Ce e drept, există excepții discutabile, cum ar fi cartea lui Lowell Thomas, With Lawrence in Arabia (Cu Lawrence în Arabia, n. trad.), ce se aventurează într-un fel de pseudojurnalism literar, prins în imaginea distantă a trecutului absolut. În
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rău că n-am avut posibilitatea ca să mă 378 abonez la Anuarul Muzeului, unde puteam cunoaște mulți poeți pe care, cu câteva excepții, istoricii noștri literari, bolnavi de estetism și semitism, îi ignorează, pentru naționalismul lor, firesc într-o regiune înstrăinată. Admir curajul cu care sucevenii au relevat meritele celor doi persecutați de soartă: Torouțiu și Leca Morariu. Deși lingvist notoriu e ignorat de toți lingviștii. Având cărțile lui l-am analizat în 12 pagini și ca lingvist, deși a fost
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
după care, cine a mai trăi, va fi o turmă și un păstor. După îndemnul dv. de a face o scrisoare chilometrică cu toate aspirațiile și dorințele pentru progresul culturii naționale, care mi-a adus mare mângâiere în viața mea înstrăinată sufletește și singuratică; la fel și eu mi-am făcut mărturisire cu credințele mele spirituale, (pe) care nu le mai pot expune decât unui coleg din Tg. Ocna, că cel din Sibiu n a mai răspuns, desigur a murit, că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Câtă vreme mai există, Biserica - compusă într-o covârșitoare majoritate de laici - nu poate fi nici victima fobiilor clericale, nici a inerției „maselor populare”. Cărturarii ar putea fi ambasadorii Bisericii în lume, călătorind mereu între tărâmul eclezial și hotarele culturii înstrăinate de Dumnezeu. În miezul veștii lor bune se ascunde nu o ideologie, ci invitația la bachetul Cuvântului veșnic, adică la viața în Hristos. Mărturisirea apostolilor, profeților și cărturarilor rămâne astfel conformă cu exigențele simple ale trăirii în legea Domnului. Firește
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
orice angajament”, redactorii afirmă că nu au „de satisfăcut ambițiuni sau de apărat vreun curent de idei” și că urmăresc un singur țel: să croiască „o cale mai netedă culturii românești, care pătrunde atât de greu în aceste părți încă înstrăinate ale României” (Cuvânt înainte, 1/1927). Rubrici: „Cum se va înscena, monta și juca...”, „De vorbă cu...”, „Însemnări”. Colaborează cu versuri Radu Boureanu, Dragoș Vitencu, George Voevidca, Vasile Gherasim, Theodor D. Păunescu, At. Mitric, Traian Chelariu, Gina Sandri, A. Pop-Marțian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
chemarea unui nou crez. Condițiile de trai de pe atunci, dimpreună cu viața de lux, petreceri și politicianism, au îndepărtat această lume dela preocupări cari depășiau momentul. în plus, o influență covârșitoare a mai exercitat asupra acestor oameni: elementul străin și înstrăinat, care domina în sufletul și sângele clasei noastre conducătoare. Aceasta este explicația, că lupta de apărare națională, ca rezultat al hotărârii unei generații vizionare, a fost pornită și dusă mai întâi între studenți și în rândurile camarazilor lor de studii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în istorie, care îl va judeca nu după perfidia și răutatea omenească, ci după adânca lui iubire de neam, după faptele lui mari și după calvarul ce l-a îndurat, pentru că urmând învățătura Căpitanului, s-a opus guvernărilor nedrepte și înstrăinate. Voind să desprindem acuma ce a însemnat acest om pentru Legiune, trebuie să-i recunoaștem mai întâi acea continuitate în acțiune, acel eroism de durată, atât de rar, chiar și printre legionari, apoi vasta lui influență în viața legionară, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
păsări/ staminele la înălțimi”. Cel mai adesea însă, mitologia personală e populată de imagini ale degradării acestor simboluri axiale, într-un ev uniformizant, care refuză puritatea himericului și sacrul. De aceea, postura reprezentativă a artistului este cea de solitar și înstrăinat: „N-am bănuit că târziul a venit, /că sunt singurul de la 1200 printre roboți și caii-putere”. Nu poetul deromantizează marile teme și simboluri tradiționale (cum se întâmplă în genere la moderni și în particular la avangardiști), ci, conștiință sensibilă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
că în Bucovina, care din 1775 până în 1918 fusese despărțită de țara-mamă, iconarismul dădea glas entuziasmului și speranței unei generații revoltate, care se simțea „părăsită, dar și posesoarea unui românism pe care-l credea mai autentic”, iar în Cernăuți, oraș înstrăinat, se punea după 1918 problema recuperării identității românești. D. tratează nuanțat mișcarea „Iconar”, ca și poezia din revista cu același nume, evidențiind manifestările „preiconare” și semnalând aderențele la gândirism și la trăirism. Poezia iconarilor nu a fost, afirmă autorul, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
și istorice, evocări literare, profiluri contemporane. În 1931 călătorește, cu o bursă de studii în Bulgaria și Grecia, voiaj din care rezultă cartea sa de debut, Mărturii românești din Bulgaria și Grecia. 1468-1866 (1933), unde semnalează aproximativ două mii de documente înstrăinate. Din 1933 activează ca profesor la Școala de Cântăreți Bisericești din Chișinău (e și director între 1942 și 1944). Funcționează în același timp ca director al Muzeului Istoric-Bisericesc din Chișinău (pe care îl restaurează și îl îmbogățește), secretar al Comisiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]