13,784 matches
-
lipsea. Tocmai trecuse iarna și s-au scurs ultimele șuvoaie de apă, când nu-i nici de căruță, nici de teleguță. Mitruță Ogaș, ivit la colțul uliței, l-a văzut pe Pâcu de departe și s-a grăbit să-l întâmpine. Bună ziua, moș Pâcule! Unde ai pornit-o așa de dimineață? Să trăiești, mânzule! Apoi tu nu știi că sculatul de tânăr și însuratul de dimineață îs două lucruri bune? Eu știam că însuratul de tânăr și sculatul de dimineață îs
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și eu că îți vine chef de vorbă - a apreciat Pâcu gestul lui Mitruță. Păi dacă ți-o venit chef de vorbă, dă-i drumul - l-a îndemnat moș Dumitru. Ușor de zis, dar mai greu de făcut - i-a întâmpinat Pâcu îndemnul. Cărăușii ședeau precum stau copii așteptând să li se ofere cine știe ce bunătate. Pe neașteptate, Pâcu a început să vorbească: Parcă văd cum o să vi se ridice părul măciucă când am să vă spun povestea la care mă gândesc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
culcăm și noi, că acușica-i ziuă și nu de alta, dar mâine umblăm ca împiedecații. Noapte bună, Costache băiete, și mulțumește-i Măriuței din partea noastră pentru bunătăți - au grăit cei doi bătrâni cu glasuri obosite... Valea Coșcovei i-a întâmpinat pe cărăuși - ca de fiecare dată - cu soarele în brațe. Razele piezișe ale chindiei le înțepau ochii ca niște suliți. Moș Dumitru și-a tras pălăria mai pe frunte, ca să poată privi spre zarea Ponoarelor prinsă de vâlvătăi. Hornurile satului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
admirativ altei vânzătoare: — E scriitor. Colega se uită în ochii lui Lionel și oftează: Nu mă nnebuni, scriitor de-adevăratelea? Lionel își ia caietul și iese. E ora 14.59. Lionel intră în anticamera notariatului maestrului Marcel Rioret. Liliane îl întâmpină profesional: — Lionel, ce-i cu tine? — Am o întâlnire la ora trei cu domnul notar. — Știu. Ce te-a apucat? Să nu-mi spui c-ai venit să-ți faci testamentul! — Am ce să las, dar n-am cui să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un timp, își revine și formează un număr de telefon. Când i se răspunde, spune doar atât: — Duc d’Anjou! Și închide. E ora 20.25. Lionel și Liliane intră pe ușa restaurantului Duc d’Anjou. Restaurantul pare pustiu. Îi întâmpină căruciorul cu deserturi, deasupra căruia tronează faimosul ananas. Lionel e îmbrăcat strălucitor, cu hainele lui de înmormântare. Costumul negru, cravata albă și batista albă, asortată, din buzunarul hainei, ca să nu mai vorbim de pantofii albi cu șireturi, îl fac să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
face pipi pe el, latră neinteligibil și vrea să muște pe toată lumea. A doua zi regretă amarnic, dar, spre deosebire de oameni, se ascunde într-un colț și-și linge organele. Oamenii nu fac așa ceva - pentru că nu pot. Vâzând că nu-i întâmpină nimeni, Lionel bate un step asurzitor. Imediat, se prezintă Robert, șeful de sală. Lionel îl ironizează superior: — Iartă-ne dacă te-am deranjat. — Nici un deranj, domnule. Cu tot respectul, în Angers, lumea bună vine la restaurant după ora 9. Aveți
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu câteva luni Înainte, marele gazetar Mircea Grigorescu m-a trimis acasă la maestru, să iau câteva portrete de-ale sale de pe perete, pentru a ilustra paginile dedicate dramaturgului, de către revista România Literară. Ajuns acasă la celebrul scriitor, am fost Întâmpinat de secretara sa, Anicuța Chendi (nepoata ardeleanului), o femeie ușor trecută,dar căreia-i luceau ochii precum la codobaturi. Mi-a spus cu o drăgălășenie cam zaharisită, că maestrul doarme, dar dacă-i las gaj buletinul, pot să-mi aleg
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
următorilor factori care determină angajarea unor tinere În prostituție: șomajul - În condițiile procesului de restructurare a unor Întreprinderi sau șantiere sau În cazul Încetării activității acestora, numeroase tinere (mai ales muncitoarele necalificate și absolventele fostelor licee cu profil industrială au Întâmpinat dificultăți În reinserția În câmpul muncii, alegând calea prostituției ca mijloc de subzistență; situația economică precară și nivelul scăzut al salariilor - multe prostituate tinere au părinți bătrâni În Întreținere sau ele Însele au o situație familială grea, fiind abandonate de
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a lipsit nimic... de fapt banii...”. Mărturia Karinei este relevantă În surprinderea accepțiunii sale asupra ideii de fericire, Înțeleasă ca satisfacere a nevoilor de bază. Din acest fapt reiese, printr-o abordare de contrast, că În momentul de față ea Întâmpină dificultăți În a-și asigura aceste necesități primare, percepția ei asupra fericirii fiind strâns corelată, definită chiar, prin starea de siguranță trăită În copilărie, dar nu și În prezent. Vorbind despre propria viață, Daria ne Împărtășește faptul că, la Început
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prăbușit atomii de hidrogen peste privirea ta verde, țâșnind din ochii căprui atomii de carbon peste povestea noastră din beijing, unde oxigenul lua forme de dansatori pe străzi ultimele stive de toamnă, ruginii și cu miros proaspăt de apă ne întâmpinau magaziile de vată de zahăr își rupeau ușile prin zâmbetul tău. am trăit tot cu tine și nu pot adulmeca tristețea ta liniștit în ciuda oamenilor de zăpadă deghizați în pinguini a cerșetorilor deghizați în nuferi a dorințelor deghizate în cuvinte
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
între două așchii de os, în așteptarea vânturilor tandre, pășești treptele către orbita colțuroasă unde poți să îți organizezi culcușul, pui desaga-fără-fund sub cap, te ghemuiești, în cele din urmă adormi. chiar și cel mai puternic prințișor, când călătorește singur, întâmpină greutăți, inclusiv sub formă de întinderi de apă. nouă în al patrulea loc: ajungi la intersecția celor două treimi de curând încheiate ale hexagramei tale, ale cărții tale, ale drumului tău către grădina suspendată a dragostei pure, către prințesa luo
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mult cu cetatea copilăriei tale, ox te’ tuun, botezi această fortificație, care de acum ține de cuibușorul tău bogat, micul ox. șase în al cincilea loc: după ce te odihnești puțin, contemplând parcela ta de lapte și miere, unde îl vei întâmpina cu atâta bucurie și prosperitate pe prințișorul de aur al vieții tale, shangdi di liwu, te pui pe o explorare extrem de amănunțită a anexei cuibușorului tău, a micului ox, descoperi multe spații de depozitare sub pământul răcoros al muntelui, dotate
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
bucată de pământ întâlnită în călătoria ta pe ape, în care nu ai beneficiat de prietenul tău abílio, marinarul portughez cu barbă albă, și nici de corabia lui splendidă, cu pânze late, acostezi cu ușurință pe un mal prietenos, ești întâmpinat de câteva veverițe-călugăr, unele chicotesc, altele se roagă solemn, ele ți-o iau în față, fac tumbe, îți arată pe unde să îți îndrepți pașii pe acest nou meleag. nouă deasupra: te lași condus la singurul edificiu al acestei insulițe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
am privindu-te, jupâniță Liana; și ascultând vorbele alese pe care le rostești, care asemenea vorbe nu le auzi în toată ziua. LIANA: La oameni aleși, vorbe alese! O căpetenie de oșteni, cum ești dumneata, căpitane Pârjol, cată a fi întâmpinată potrivit cinului său! PÂRJOL (se foiește pe scaun, vădit măgulit): Eu am auzit câte ceva despre domnia ta, jupâniță, însă până acuma n-am avut cinstea să te întâlnesc; pentru că, ori de câte ori mă abăteam pe aici cu treburile tainului, îmi făcea față jupâneasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de a oferi ajutor și sfaturi societăți la recrutarea de personal, de a asigura relația dintre cerere și ofertă locurilor de muncă și să participe În mod activ la lupta Împotriva discriminării la locul de muncă și a egalității profesionale; Întâmpina, informa, ghida și sprijini persoanele care le-au cerut ajutorul sau care nu sunt angajate, În Încercarea de ocupare a locurilor de muncă, de formare sau de consiliere profesională, prescrie toate acțiunile necesare pentru a dezvolta abilitățile lor și pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mobilității forței de muncă. Serviciile specializate din cadrul instituțiilor de resort, trebuie să promoveze programe concrete de informare asupra pieței forței de muncă, informații care să ajute atât persoanele aflate În căutarea unui loc de muncă dar și pe angajatorii care Întâmpină diferite probleme legate de resursele umane. d) Tot cu privire la stimularea ocupării forței de muncă, apreciem că măsurile actuale de Încurajare a angajatorilor pentru a recruta și Încadra forță de muncă sunt minime și unele de nerealizat În condițiile crizei mondiale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
chiar nu pricep nimica din ce încercați să-mi explicați. Adică... am priceput eu ceva-ceva. Dar nu sunt sigur. Lumea vorbește... Ce vorbește lumea? Ce vorbește satul n-oi putea spune eu bob numărat, dar cu ce vorbe m-o întâmpinat mai zilele trecute Catârcă - fostul primar - am să vă spun. Și dumneta iei în seamă spusele lui Catârcă? Nu le-aș fi luat în seamă dacă ar fi vorbele lui, dar el o fost pus să spună ce mi-o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ai bate din palme, sacii cu sămânță au dispărut în coșurile căruțelor. Iar țăranii, bodogănind a supărare, pe aici ți-i drumul... Moș Dumitru nu s-a oprit decât la primărie. Ei, cum a mers treaba, moș Dumitre? l-a întâmpinat Costăchel. Ca pe roate, băiatul moșului. Ca pe roate. Știam eu pe cine trimit, moș Dumitre. Să-ți dea Dumnezeu sănătate. M-ai scos din mare încurcătură. Costăchele tată, eu mă grăbesc să ajung acasă, că baba mă așteaptă cu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ști câte are pe cap. Bine ai venit, dragule. E drept că ți-am dus dorul, dar n-am disperat. Știam noi că nu reziști prea multă vreme și într-o zi tot ai să treci pe la noi - l-a întâmpinat învățătorul, ridicându-se cu greu din fotoliu. De unde vii? Cred că de la primărie. Să-ți pun ceva de mâncare. Îi fi flămând - a intervenit învățătoarea. Ce-i aia flămând? Hămesit, nu alta - a răspuns Costăchel, cu un zâmbet palid pe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
după mineee, marș! a comandat Petrache, ieșind pe ușa cancelariei în pas de front... Nu s-au oprit decât la poarta învățătorilor... Ia te uită! Când ai nevoie de ei nu vine nici unul. Când nu, dau buzna amândoi - i-a întâmpinat din fotoliu învățătorul, deschizând larg brațele, să-i îmbrățișeze. Bine ați venit, copii! Bine v-am găsit și sărut mâna, nașă! a răspuns Costăchel și pentru Petrache. Rar vă mai vede omul. Ia veniți încoace, să vă pup - i-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la ei cum umblă noaptea, parcă-s holtei. N-au băgat încă de seamă că li s-au albit tâmplele și li s-o cam brumat musteața. Bine ați venit, copii. Așezați vă colea, să ne stea pețitorii - i-a întâmpinat învățătorul. Eu am avut o presimțire, că la vreme de seară o să avem oaspeți, și chiar acum am scos plăcintele din cuptor - a intervenit învățătoarea, bucuroasă de musafiri dragi. Nici eu nu am rămas mai prejos. Ia priviți colea cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de neînțeles, ca multe altele de altfel... De multe ori, țăranii treceau peste asemenea întrebări și se mulțumeau cu gândul că „Numai Dumnezeu știe și numai El hotărăște în toate... ” De la primii pași făcuți peste podul de la intrare, i-a întâmpinat un târg care părea trecut prin foc și sabie... Prăvălii cu geamuri sparte, garduri rupte, firme atârnând în vânt sau câte o bucată de scaun sprijinind o ușă beteagă... Ce sărea în ochi mai tare, însă, erau străzile pustii. Ici
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Măi Petrache! Tu crezi că eu mai știu să fac o asemenea socoată? Lasă că mă pricep eu la trebușoara asta. Ți le socotesc ca la spițerie - a răspuns Petrache, înfoindu-se în pene... Bine ați venit, gospodarilor! - i-a întâmpinat bucuros inginerul Cicoare. Bine v-am găsit, domnule inginer! Cred că știți povestea cu lupul - a răspuns Costăchel. Cum să n-o știu, dragule? Numai că acuma lupul îi bine venit. Și, pentru că sunteți primii veniți după sămânță, am să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
avută cu securistul. Și ce-i de făcut? - a întrebat ea îngrijorată. Nu mă las eu călcat în picioare de bolșevici! Mă duc să vorbesc și cu Petrache!... Costache! Află tu că eu îs mai sărac decât tine - l-a întâmpinat Petrache. Păi ce să-ți fac, dacă ești leneș? Nu despre lene îi vorba, ci despre învinuiri din partea comuniștilor. Adică? Adică mie îmi lipsește doar evadarea din lagărul marii Uniuni Sovietice. În rest, am de toate... Ce să-ți fac
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să spargă liniștea: Simona, fata mea, începu ea, mâine, poimâine părăsești căminul părintesc. Pleci în lumea largă, te desprinzi, cum s-ar spune, de cuibul în care ai fost apărată de multele griji ale vieții. Vei avea timp să le întâmpini. Într-o zi, fără știrea mea, Cel de Sus mă va chema la el și nu știu dacă voi mai avea când să-ți fac o mărturisire ce o port încă din tinerețe ca o grea povară pe sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]