2,648 matches
-
degrabă o recunoaștere a unor corpuri intermediare ("corps intérmédiares" în fr.) între individ și stat decât o recunoaștere a simplului individ izolat aparținând liberalismului clasic.39 Pe partea extremă dreaptă, Charles Maurras (1868-1952), chiar dacă era naționalist și în același timp întemeietorul Acțiunii Franceze, a fost inspirat de ideile lui de Maistre, de Boland și Le Play și a publicat în 1898, o carte intitulată L'idée de la decentralisation*. Toate aceste mișcări, cu excepția celei a lui Proudhon, aveau în comun ideea că
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
obțin de la alții, tot așa aceștia încearcă să transmită mesaje referitoare la propria comportare și la calitățile pe care le posedă. Cu alte cuvinte, oamenii se îngrijesc de propria imagine prin prezentarea acesteia altor oameni. În acest sens, unul din întemeietorii Școlii de la Chicago, sociologul Robert Park (1927) a spus: Unul din lucrurile care distinge omul de animale este realitatea că are o concepție proprie despre el însuși și, odată ce și-a definit rolul, încearcă să trăiască conform acestuia. El nu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
viu, profunzimea cunoștințelor, umanismul declarat. Operele lor atrag, după secole de la scrierea lor, nu doar interesul, ci și laudele, atât ale cititorilor, cât și ale criticilor literari. Fiecare a reprezentat, în spațiul geografic în care s-a desfășurat artistic, un întemeietor, un inovator. Narațiuni s-au mai scris și până la ei, însă nu cu atâta măiestrie, încât să uimească contemporanii și posteritatea în aceeași măsură. Lucrările lor încorporează atât spiritul moralizator al Evului Mediu 19, cât și intelectualismul Renașterii, sunt opere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le ia, cu toate că trădează prin lipsa ei de fermitate, nu poate fi însă acuzată de lipsa sentimentelor materne, are o tandrețe aparte față de copilul născut în taină. Acesta va răscumpăra sfârșitul tragic al părinților săi, ajungând o figuă remarcabilă, un întemeietor al cetății.621 Cu Ninfale fiesolano suntem în preajma Decameronului, prin primatul acordat acțiunii, economia mijloacelor, oportunuiatea limbajului persoanjelor, sensibilitatea față de emoții complexe, folosirea unei narațiuni puternice.622 Asemănătoar în concepție cu De casibus virorum illustrium, unde Boccaccio a scris despre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viu, profunzimea cunoștințelor, umanismul declarat. Operele lor atrag, după secole de la scrierea lor, nu doar interesul, ci și laudele, atât ale cititorilor, cât și ale criticilor literari. Fiecare a reprezentat, în spațiul geografic în care s-a desfășurat artistic, un întemeietor, un inovator. Narațiuni s-au mai scris și până la ei, însă nu cu atâta măiestrie, încât să uimească contemporanii și posteritatea în aceeași măsură. Lucrările lor încorporează atât spiritul moralizator al Evului Mediu 19, cât și intelectualismul Renașterii, sunt opere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
le ia, cu toate că trădează prin lipsa ei de fermitate, nu poate fi însă acuzată de lipsa sentimentelor materne, are o tandrețe aparte față de copilul născut în taină. Acesta va răscumpăra sfârșitul tragic al părinților săi, ajungând o figuă remarcabilă, un întemeietor al cetății.621 Cu Ninfale fiesolano suntem în preajma Decameronului, prin primatul acordat acțiunii, economia mijloacelor, oportunuiatea limbajului persoanjelor, sensibilitatea față de emoții complexe, folosirea unei narațiuni puternice.622 Asemănătoar în concepție cu De casibus virorum illustrium, unde Boccaccio a scris despre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
medicului român Ștefan Odobleja care, în 1938, publica o lucrare în care regăsim multe dintre ideile și conceptele de bază ale ciberneticii și științei generale a sistemelor, apărute mai târziu dar care nu se deosebesc în mod fundamental de ideile întemeietorilor ciberneticii. Din nefericire, izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a împiedicat comunitatea științifică să cunoască și să recunoască această contribuție excepțională, ce a premers apariția lucrării lui Norbert Wiener cu zece ani și care, fără îndoială, în alte condiții
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care, fără îndoială, în alte condiții, ar fi fost considerată adevărata piatră de temelie a ciberneticii. După cum arată C. François în „International Encyclopedia of Systems and Cybernetics” (1997), apariția și dezvoltarea ciberneticii poate fi împărțită în patru mari perioade: Precursorii; Întemeietorii; Pionierii și Inovatorii. Fiecare dintre aceste perioade a fost marcată de contribuțiile unor personalități într-adevăr excepționale care au dus la progresul accelerat al științei ciberneticii, dar și la apariția unor domenii științifice noi, care au apărut și s-au
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fost neglijată de o lume științifică bulversată de iminența izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Opera sa, aflată în curs de recuperare, constituie una dintre cele mai solide contribuții la apariția teoriei generale a sistemelor și ciberneticii. 1.2. Întemeietorii (1948) Vedem că, deja, încă înainte de 1940, condițiile de apariție a ciberneticii și teoriei generale a sistemelor erau îndeplinite. În tot mai multe discipline științifice concepția și metoda sistemică tindeau să fie dominante, iar diferite exemple de sisteme cibernetice (paradigme
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sunt sintetizate în mod strălucit de Norbert Wiener în prima sa carte dedicată noii științe: ,,Cibernetica, sau știința comenzii și comunicării la ființe și mașini”, care apare în 1948 la editura Wiley, New York. Cu aceasta se poate spune că epoca întemeietorilor se încheia, și începea epoca pionierilor. 1.3. Pionierii (1948-1960) Deși lucrările inițiale ale lui Norbert Wiener până în 1948 au avut un rol esențial în crearea ciberneticii, aceasta a devenit o adevărată disciplină științifică doar ca urmare a eforturilor conjugate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
deplină a teoriei lui W. Ross Ashby venind însă după ce Științele Complexității au început să se dezvolte, deci după anul 1982. Atingerea acestui stadiu, însă, mai avea să întârzie aproximativ două decenii, timp în care conceptele și ideile novatoare ale întemeietorilor ciberneticii au continuat să se dezvolte și să se impună în diferite domenii științifice. În paralel cu lucrările lui Wiener, Ashby, Weaver ș.a., teoria generală a sistemelor, inițiată de Ludwig von Bertalanffy, încearcă să facă din sistem paradigma centrală a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fenomenul de autoorganizare poate fi înțeles în termeni autopoietici. Teoria accentuează faptul că „închiderea” circulară a organismelor vii poate fi privită ca un „remediu” pentru accentul pus pe „deschidere” în teoria sistemelor deschise. H. Maturana și F. Varela sunt considerați întemeietorii teoriei autopiesisului, uneori aceasta fiind denumită și cibernetica de ordinul doi. 4) Biologia evoluționistă: Teoria biologică a evoluției dezvoltată inițial de Charles Darwin încă acum 200 de ani, care studiază evoluția speciilor (apariția și dispariția acestora) prin mecanismele mutației aleatoare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
schimbările produse în mediu fiind utilizate pentru a îmbunătăți deciziile la intrarea sistemului astfel încât acestea să conducă la o îmbunătățire generală la nivelul întregului sistem. Forrester recunoaște că a ajuns la această concepție aplicând conceptul de sistem feedback dezvoltat de întemeietorii ciberneticii. Treptat, dinamica sistemelor s-a dezvoltat, fiind disociată de cercetările operaționale și evoluând mult timp ca o disciplină independentă, cu aplicații din ce în ce mai ample în tehnică, economie, previziune, teoria deciziilor, management, științe sociale etc. Concomitent, prin dezvoltarea calculatoarelor electronice, au
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
trei ziare, cu o revistă, d ouă sau mai multe. Personalități, în special profesori de licee, care, deosebit de catedră, au scris pentru mai multe publicații - o dată sau pe rând. Conducătorii de publicații la Bârlad nu ezitau să se manifeste ca întemeietori de altele la Dorohoi, Fălticeni, la Tecuci sau chiar la București, interesul lor nefiind altul decât răspândirea valorilor cultural‐ artistice, folclorice și muzicale ale locului... Deci s‐a făcut politică, dar și cultură,știință, stimul al creației locale și naționale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Originar din văile de peste Carpați, spunea gazeta, dintro familie de nobili, român adevărat, și mare patriot, Ștefan Neagoe fusese devotat românismului. Venit în țară, după ce trecuse prin magistratură, chemarea sa a fost catedra, mai întâi la Focșani, unde a fost întemeietor de școală, apoi la Liceul „Codreanu" din Bârlad, unde a fost profesor de limba latină și fondatorul catedrei de limbă și literatură română, căreia i s-a consacrat până la ieșirea la pensie, în 1893. Avântat în lupta politică a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
literar i și ziariștii din Bârlad. „În locul revistei Făt‐Frumos întemeiată de domnul G. Tutoveanu în 1904, revistă care a trăit doi ani deplini, apare acum în acest oraș revista de folclor (Limbă, literatură și artă populară) intitulată „Ion Creangă”. Întemeietor ii acestei reviste sunt domnii G.S. Kirileanu, M. Lupescu, I. Mrejeru, D. Mihalache, T. Pamfil, C. Rădulescu - Codin, G. Tutoveanu, Șt. Tufescu și T. Popovici, care sunt și colaborato rii revistei.” „Bârladul numără și câțiva scriitori de seamă, cunoscuți pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Po pescu și St. Neagoe, elevii școlilor publice din Bârlad: Philippide, Bogdan, Vlahuță. N. Petrașcu și alții. „Tot în vremea aceea, ceva - ceva mai ʹnainte a fost întemeiată și tipografia profesorilor asociați „Unirea”, al cărui suflet a fost I. Popescu, întemeietorul Școalei Normale de băieți. În această tipografie - explică George Tutoveanu lui V. Damaschin într‐ un interviu în „Scrisul Nostru” nr. 1 - s‐ a tipărit o revistă intitulată „Semănătorul”, după care Alexandru Vlahuță, fost elev al liceului nostru, a dat numele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trei numere, numărul patru al revistei a fost redactat de noul colectiv redacțional, o contribuție activă având‐ o Simion Bogdănescu, Serghei Coloșenco, Eugen Ghiga, Fănică Ursu. Numărul omagia aniversarea a 80 de ani de la înființarea Academiei Bârlădene și schița portretul întemeietorilor ei : George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile. Au mai publicat articole: Viorel Dinescu, Vasil e Țugulea, Oltea Rășcanu - Gramaticu, Mircea Coloșenco, Amelia Călujnai, Vasile Cârcotă ș.a. * 245 Ajunsă la al 22-lea număr, anul XIII de apariție, nr.1, Trim.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alături de alți entuziaști Petru G. Savin a făcut parte din comitetul de conducere a publicației Tudor Pamile, revistă de muzică, artă populară și folclor, condusă de econ. D. Furtună, partea artistică de Aurelian Borșianu apărută la Doroh oi 1922. Printre întemeietorii revistei se află și alți făuritori de reviste ori ziare în Bârladul unde a scris și părintele Petru G. Savin. Alegeți din bârlădenii care au fost întemeietorii revistei de la Dorohoi: P.S. Iacob Antonovici, Ștefan Bârsănescu (profesor de pedagogie la Școala
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
D. Furtună, partea artistică de Aurelian Borșianu apărută la Doroh oi 1922. Printre întemeietorii revistei se află și alți făuritori de reviste ori ziare în Bârladul unde a scris și părintele Petru G. Savin. Alegeți din bârlădenii care au fost întemeietorii revistei de la Dorohoi: P.S. Iacob Antonovici, Ștefan Bârsănescu (profesor de pedagogie la Școala normală „Vasile Lupu”Iași) pr. Gr. Baz, Aurelian Borșianu, Tiberiu Crudu (directorul Șc olii normale din Botoșani), C. Capră, D. Capră, N. I. Dumitrașcu , Alex. Dimitriu, Fundația Culturală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad), Pr. I.C. Beldie (Fârțănești‐ Covurlui), G. A. Cosmovici (Tg. Neamț), N. I. Dumitrescu (Craiova), D.I. Fărcășanu (Zorleni ‐ Tutova), P. Herescu (Găinești - Suceava), G. T. Kirileanu (București), N. L. Kostache (Bârlad), M. Lupescu (Zorleni - Tutova), C.N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, strada Cor bului. Administratorul revistei era V.C. Nicolau. Revista preconiza un Institut pentru Studiul Europei Sud‐estice și a realiza, în parte, un Muzeu regional de istorie și etnografie al Tutovei (Din Revista „Miron Costin” nr. 7). 375 Ca întemeietori și susținători ai revistei Miron Costin dar și colaboratori sunt cunoscuții: slt. Angelescu, Alex Ecsarhu, Căpitan P. Gane, H. Gherghely, Lt. L. Ghika - Brigadier, M. Lupescu, C.N. Mateescu, T. Pamfile, Lt. A. Sain t - Georges, N. I. Stroici, Eugenia Botez - Ciolacu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
experiment cultural, cu condeie mai mult împrumutate, scriitură a numelor proprii cu literă mică, nu de-a latul, ci în lungul paginilor, dar și cu alte novații pe care cititorii nu le-au acceptat, publicația, se pare, a sucombat când întemeietorii nici nu se așteptau. Păcat de speranța pusă în ea de primul ei recenzent în presa ieșeană Ion Hurjui care a crezut în editor, fondatori, finanțatori și realizatori. După ce i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
adresează telespectatorilor vasluieni tradiționale urări de Crăciun. Emoția se simte și se transmite. "Crainica" Matieș Carmen citește textul deciziei Prefecturii județene de înființare a Studioului de televiziune Vaslui, unul din puținele similare din țară. Ni se adresează apoi un alt întemeietor și sufletist, ing. Valeriu Aniței, directorul ITA Vaslui, fără aportul tehnic al căruia inițiativa - oricât de generoasă n-ar fi prins viață. Cel puțin deocamdată. Urmărim apoi cuvintele solemn-festive ale domnului Teodor Tărnăuceanu, 40 prefectul județului, sub girul căruia studioul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tin Ciopraga, E. Simion, Ov. Drîmba, până la Gr. Vieru, Nichita Stănescu, Adr. Păunescu, Fănuș Neagu, V. Silvestru sau Toma Caragiu, Tamara Buciuceanu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Doina Badea. Meritele prof. dr. ing. Avram D. Tudosie se înscriu în rândul reputaților întemeietori... (Acad. prof. univ. Valeriu D. Cotea) 374 VASILIU, Lucian, n. 8 ianuarie 1954, Puiești, Vaslui. Studii Puiești, Bârlad, Iași. muzeograf apoi director al Muzeului Literaturii Române (Casa Pogor din Iași), coordonator al revistei Dacia Literară; prezent în presa literară cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]