1,480 matches
-
secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz, urma legatul în snopi, cu mohor sau stuf verde ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nr. 1 Disciplina: Religie Domeniul: afectiv Capacitatea: sentimentul de evlavie și respect față de Dumnezeu Obiectiv afectiv de referință: atitudinea pozitivă față de rugăciune și deprinderea de a se ruga Exemplul nr. 2 Disciplina: Religie Domeniul: psihocomportamental Capacitatea: conduita de respect și întrajutorare a aproapelui Obiectiv afectiv de referință: ajutorarea unor colegi aflați în dificultate materială sau spirituală Exemplul nr. 3 Disciplina: Religie Domeniul: cognitiv Capacitatea: structurarea și interiorizarea cunoștințelor legate de tema „Sfânta Taină a Botezului” Obiectiv cognitiv de referință: elevii să
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu fiecare progres orizontul omului. El descoperă mereu la obiectele din natură însușiri noi, necunoscute până atunci"87. În cea de-a patra etapă, munca este cea căreia îi datorăm apariția de relații între membri comunității. "Se înmulțesc cazurile de întrajutorare, de colaborare, făcându-l pe fiecare individ să aibă conștiința limpede a acestei colaborări"88. În cea de-a cincea etapă, Engels subliniază instituționalizarea cooperării și a colaborării. "Pe scurt oamenii în devenire au ajuns la un punct când au
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
devine și crescător de animale în economii mixte, pastorale și agrare 216. Evoluția umană se canalizează în aceste cadre până la apariția "omului social". Prin om social, înțelegem "zoon politikon" al lui Aristotel, sau omul care realizează legături de tip organizare, întrajutorare cu ceilalți oameni. Omul social este omul conștient că prin întrajutorare și cooperare va face față mai ușor greutăților pe care i le impune natura. Omul social este cel care conștientizează individualitatea, conștientizează și cooperarea ca mijloc de apărare individuală
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
216. Evoluția umană se canalizează în aceste cadre până la apariția "omului social". Prin om social, înțelegem "zoon politikon" al lui Aristotel, sau omul care realizează legături de tip organizare, întrajutorare cu ceilalți oameni. Omul social este omul conștient că prin întrajutorare și cooperare va face față mai ușor greutăților pe care i le impune natura. Omul social este cel care conștientizează individualitatea, conștientizează și cooperarea ca mijloc de apărare individuală și colectivă. Omul social este un om inteligent, care învață și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
se evită statul și băncile. Oamenii care se află în acest circuit al darului de nuntă știu că este ceva în neregulă cu statul, dar și cu băncile. Neîncrederea în economie și instituții îi ține împreună într-un fel de întrajutorare primitivă, nu cu mult diferențiată de ceea ce strămoșii noștri au practicat cu mii de ani în urmă. Darul are și azi același caracter magic, de afirmare a ființei, de determinare și de păstrare a identității în comunitate, de afirmate sau
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de afiliere, sociabilitate, recunoaștere, stimă), în plan cognitiv (schimbul de informații, cunoștințe, materiale are avantajul că se asociază cu economisirea de efort, resurse și, mai ales, facilitează reușita performanțială), cât și în plan comportamental (prin susținerea deprinderilor de relaționare, comunicare, întrajutorare). Așadar, colaborarea, cooperarea au efecte benefice în aceste trei planuri și, implicit, efecte adaptive la cerințele, condițiile mediului academic. Desigur că există grade diferite de manifestare a tendinței de colaborare: unii apelează la această strategie cât de des este posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
că aprecierea liderului a fost comparată (corelată) cu aprecierea egalilor în raport cu același criteriu. Astfel, se obțin o serie de indicatori privind cunoașterea subordonaților: cunoașterea nivelului lor de pregătire de specialitate (ICS); cunoașterea nivelului de stabilitate emoțională (ISE); cunoașterea capacității de întrajutorare (ISI); cunoașterea ascendenței sociale (IAS); cunoașterea subordonaților folosind simultan mai multe criterii (IMC); cunoașterea acceptării celorlalți (ACC) și a măsurii în care fiecare subordonat este acceptat de către ceilalți (ACT); cunoașterea distribuției rolurilor în grup (CDR); gradul de discriminare perceptivă interpersonală
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
condiții dure de muncă (submarin, platformă marină, mină de cărbuni, dar și o fermă agricolă izolată), grupurile sunt mult mai solidare, presiunea spre conformare este mai accentuată, ele dezvoltă și mențin o conducere autoritară. Cum e și firesc, spiritul de întrajutorare, reciprocitatea funcționează la cote înalte, nu atât sau nu numai din motive umaniste, cât din conștiința faptului că, în condiții de izolare, cu un număr limitat de membri, oricând poți fi tu în situația de a fi salvat. Astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în ansamblul lor, scrie poetul (IV, 1446), pictura, sculptura, inteligența activată și perfecțiunea atinsă în progresul uman. Oare Rousseau scrie altceva atunci când schițează tabloul stării naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu relațiile personale, colaborează, fac schimb de idei, informații și resurse. Promovează un climat pozitiv, de prietenie și înțelegere, pot identifica sau întreține relațiile de colaborare. Au bune abilități de lucru în echipă. Modelează calitățile echipei precum respectul, cooperarea și întrajutorarea,atrag toți membrii echipei în activități entuziaste și participative, construiesc identitatea echipei, spiritul de echipă și implicarea . O altă concluzie ce se desprinde din cercetare este faptul că reprezentanții medicali manifestă tendința de fațadă. Sunt mult mai preocupați decât profesorii
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
pentru următoarele trei valori ca fiind între cele mai respinse poate aduce informații cu privire la structura internă a personalității a acestor oameni: prin respingerea valorilor, ei dau dovada existenței unei laturi a personalității lor lipsită de simț estetic și spirit de întrajutorare. Salvarea sau mîntuirea sufletului (rangul 17) este mai bine valorizată la categoria omor (rang 11), fapt constatat și la valoarea umanitate, ajutorarea celor mai tineri (rang 15). Viața plină de plăceri și distracții ocupă o poziție medie în ierarhie, însă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diminuare a lor, ca urmare a educației și a valorizării tot mai sporite a vieții. Specialiștii au demonstrat de mult că inegalitățile sociale, și nu veniturile mici produc o creștere a criminalității. Atunci cînd spiritul comunitar, bazat pe legături de întrajutorare între membrii unei colectivități, se destramă ca urmare a dezvoltării unui sector mic, dar strălucitor de afluență extravagantă, populația săracă este obligată să se compare permanent cu personalitățile intens mediatizate, sporindu-și permanent nevoile. Această comparație sporește violența. Criminalitatea scade
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ideală”. Cea de-a doua relație - necoincidența neconflictuală - infirmă o concluzie a psihologiei sociale care susține că liderul informal este o contraimagine a liderului formal. În acest caz nu este însă vorba de opunerea unui lider altuia, ci, dimpotrivă, de întrajutorarea lor, de stima pe care și-o poartă, de recunoașterea lor reciprocă, dar și de către ceilalți, în fine, de ascendența unuia sau altuia în structurile grupului, fără ca acest fapt să ducă la conflicte. Dimpotrivă, un asemenea fenomen este tonifiant și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fără a avea caracter de normă de grup, influențează bunul mers al grupului. Regulile de relaționare sunt fixate atât în legătură cu sarcina de muncă, cât și în legătură cu relația dintre participanți. În primul caz este vorba despre reguli de bună conviețuire, de întrajutorare, de raportare la șefi, egali și subordonați, pe când în al doilea caz se au în vedere relațiile dintre sexe, cele de relaționare cu o a treia parte, de comportare în public etc. Există reguli pentru intimitate, pentru confidențialitate, pentru acordarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
liberă spre diferite obiective; Alegerea și participarea la diferite spectacole; Achitarea de comisioane și efectuarea de diverse cumpărături. d) Relații interumane Cunoașterea principalelor tipuri de relații interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie etc.); Formarea și cultivarea relațiilor pozitive: colaborarea, cooperarea, întrajutorare, bunătate, dragoste, competiție, toleranță; Activități de socializare Vizite în: parcuri, expoziții, muzee, instituții publice, magazine, piețe; Excursii pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale, sportive; Competiții inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
în realizarea sarcinii sau problemei, precum și asupra participării copiilor la activitate. Beneficiile acestei metode sunt multiple și se concretizează prin stimularea învățării prin cooperare, permițând organizarea individuală, pe grupe și frontală a colectivului de copii. Dezvoltă spiritul de echipă, de întrajutorare, permite implicarea în emiterea de idei, soluții inedite la problemele și sarcinile apărute. Cel mai mare dezavantaj al acestei metode, este acela că educatoarea stabilește cu greu contribuția individuală la rezolvarea sarcinii sau problemei date. 3.6.12. Turul galeriei
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
liberă spre diferite obiective; Alegerea și participarea la diferite spectacole; Achitarea de comisioane și efectuarea de diverse cumpărături. d) Relații interumane Cunoașterea principalelor tipuri de relații interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie etc.); Formarea și cultivarea relațiilor pozitive: colaborarea, cooperarea, întrajutorare, bunătate, dragoste, competiție, toleranță; Activități de socializare Vizite în: parcuri, expoziții, muzee, instituții publice, magazine, piețe; Excursii pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale, sportive; Competiții inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
identitar românesc. Nu ne vom ocupa în acest studiu de religiozitatea în rândul populației, ne vom ocupa, în schimb, de relația dintre Biserică și instituții de asistență socială din România finanțate public. Biserica deține prin însăși formația ei aplecarea spre întrajutorare, care astăzi a luat alte forme, nu cele tradiționaliste de genul filantropiei, ci chiar Biserica în România practică o asistență socială profesionalizată, fie prin intermediul desfășurărilor de activități proprii de asistență socială, fie prin implicarea cu resursele și activitatea ei pastoral-misionară
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
nivel central, implică și Biserica, fără a o marginaliza sau a o exclude. În cadrul Patriarhiei Române s-a dezvoltat, în ultima perioadă, sectorul filantropico-social, pe care îl vedem "oficializat" pe lângă centrele eparhiale, care nu desfășoară doar activități cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar cum ar fi centre de zi, centre de adăpost de noapte pentru copiii străzii, centre de adăpost pentru o perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc.
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a-și crește, educa și îngriji copiii; * consilierea femeilor însărcinate cu privire la importanța creșterii copilului alături de părinți; * consilierea și sprijinirea familiilor aflate în situații de risc care ar putea conduce la separarea copilului de părinții săi; stimularea spiritului de solidaritate și întrajutorare în rândul enoriașilor lor, astfel încât să mobilizeze comunitatea pentru a sprijini familiile în situație de risc; * medierea situațiilor care ar putea conduce la părăsirea copilului, cum ar fi aceea a adolescentei însărcinate care nu este acceptată și sprijinită de familie
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sau a regresat odată cu instaurarea regimului comunist după al Doilea Război Mondial. Odată cu Unirea Principatelor Române din 1859 apar acte normative care fixează chiar atribuții concrete pentru serviciile de asistență socială la nivelul comunelor și al județelor, încurajând spiritul de întrajutorare și de solidaritate la nivel comunitar. "România a fost una dintre primele țări europene care a elaborat un sistem de securitate socială atât în domeniul asigurărilor sociale (prima lege a pensiilor datează din 1912), cât și în cel al asistenței
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
foarte multe proiecte în ceea ce privește asistența socială. Ea dezvoltă consistent și profesional sectorul filantropico-social din cadrul fiecărei episcopii astfel încât, după ieșirea întregii societăți românești de sub influența comunismului, putem vorbi de o implicare mai profesionalizată a Bisericii în domeniul asistenței sociale, dincolo de latura întrajutorării semenului pe care o deține a priori. În cadrul școlilor teologice cu tradiție și nu numai s-au creat și secții de teologie-asistență socială, în care dubla specializare ajută studentul să se focalizeze pe o profundă înțelegere și practicare a asistenței
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
faptul că Biserica, prin prezența ei, contribuie la consolidarea sistemului național de asistență socială. În acest caz nu mai putem așeza simplu semnul egalității între asistența socială eclesială și filantropie, în sensul că în Biserică nu există decât forma de întrajutorare, ci chiar vorbim de practicarea asistenței sociale profesionalizate. Tot demersul nostru științific "nu bifează" ideea că e bine ca Biserica să rămână angrenată în societate așa cum e acuma. Sociologii care s-au apropiat foarte mult de domeniul sociologiei religiilor (un
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
se Începe cu formarea atmosferei corespunzătoare de către instructorul de fitness. Atmosfera benefică depinde de un șir Întreg de factori intrinseci, precum și de factori extrinseci (cunoștințele de comunicare). Fiecare practicant de fitness contribuie la crearea atmosferei optime, a relațiilor de amiciție, Întrajutorare. Specialistul În fitness trebuie să creeze motivația și să-și educe clienții. Aspectul motivațional de Învățare include noi abordări, o muzică nouă și senzații moderne. Aspectul educativ include conștientizarea acestuia, motivul alegerii unor mișcări, precum și asigurarea utilizării În lecții a
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]