89,143 matches
-
lăsat indiferent pe C. Stănescu. Nici nu-l putea lăsa indiferent pe observatorul din apropiere, și parcă ubicuu, al mișcării literare, pe cititorul fervent al puzderiei de reviste postdecembriste, în care problema revizuirilor a ținut mereu afișul și a născut întrebări. Cine revizuiește pe cine, după ce criterii, cu ce autoritate morală și cu ce competență? În principiu oricine are dreptul să inițieze revizuiri, iar acestea erau la noi mai mult decât necesare, în condițiile schimbării fundamentale de climat social și cultural
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
să-i ateste cetățenia portugheză... Și, ca lucrurile să fie și mai clare, pentru prima dată simpaticul craniu a răspuns cutrmurând întreaga țară-mamă a prințului danez pocnit pe loc de apoplexie: -Sunt Jan Hus, ereticul, și mai slăbește-mă cu întrebarea aia de moderator tv idiot!... Pleonastic vorbind, extraordinar de năucitor calvar, atestând că "O stafie mișună din nou prin Europa"... Sigur că, în mod firesc, noi, românii, aveam datoria, frumoasă și despovărătoare de griji, să privim la televizor cu detașarea
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
fasung, o pasiune Dialogurile cu scriitori ale Iolandei Malamen din ZIUA LITERAR| sînt întotdeauna centrul de greutate al suplimentului. Fiindcă ea știe bine bibliografia și biografia celui intervievat, știe și ce să-l întrebe, spre deosebire de mulți alți jurnaliști care pun întrebări standard stupide, dovedind că habar n-au cu cine stau de vorbă și nici nu-i interesează. (Unei asemenea tinere �inocente", venite la redacție să-i ia un interviu lui Nicolae Manolescu și care îl rugase pe Alex. Ștefănescu să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
și farmecul) cu autorul Micilor schimbări de atitudine e că nu știi cînd vorbește serios și cînd se joacă, dacă se dezvăluie sau parodiază, unde sfîrșește costumul de clown și începe carnea vie. Cînd i se pune, cu directețe, o întrebare cam prea intimă - ai avut tentația sinuciderii? � discursul lansează artificii și perdele de fum suprarealist: "Originea conflictului interior al scriitorului modern e atitudinea morală în fața cunoașterii, iar soluția menită a înveli estetic acest conflict e strălucirea. Or, pentru a străluci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
originală a poeziei lui Vișniec), o mențiune specială merită ultimul ciclu al antologiei, Opt poeme de dragoste (pentru Andra), ciclu pe care autorul ni-l rezervă pour la bonne bouche. Aceste poeme pot fi interpretate și ca un răspuns la întrebarea dacă mai e loc pentru poezia de dragoste în postmodernism.
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
thalamus. Emoția, - de ordin cerebral. Ea se bazează pe o structură psiho-fizică, totalitară... (folosind iarăși cuvântul compromis politic). Corpul și presupusul suflet fac parte dintr-o unitate mai cuprinzătoare numită structura psiho-fizică - conștiința de sine, eul... Acum, se pun două întrebări esențiale: prima, în ce condiții se nasc emoțiile; a doua, ce este propriu-zis emoția... Prima condiție de apariție a emoției este să avem o schimbare de trăire, erlebnis.... A doua condiție este ca schimbarea de trăire să fie sau nu
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
fără o cultură națională, ci cu o spoială străină, franțuzească". Fără cultură națională, cu o spoială străină, franțuzească, ar fi trebuit să lăsăm deoparte ceea ce, greșit, imitasem, pentru a începe o cultură proprie. în intervenția sa, Fundoianu punea sub semnul întrebării capacitatea noastră de a o lua de la început, pe o altă direcție. Și tendința lui Fundoianu de a urmări problemele culturii române în datele lor fundamentale îl apropie de criticismul faimosului predecesor. Comentînd cartea lui Ibrăileanu Spiritul critic în cultura
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
eram silit să le îndur din clipa în care nu mai profitam de ambianța benefică oferită de cadrul ospitalier al locuinței sale. A avut prezența mea la "Sburătorul" și contactul personal cu Lovinescu vreo consecință asupra formației mele? Iată o întrebare la care evocarea celor trăite și asimilate în casa criticului poate da un răspuns de natură să scoată în evidență efectul pedagogic al acestei experiențe asupra mea. Indiscutabil că prezența mea la "Sburătorul" mi-a ascuțit simțul critic, spre care
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
și s-o desfac pe loc, afirmându-mi astfel dreptul de proprietate asupra ei. Pe când mușcam din prima bomboană, l-am auzit pe Luis, șeful meu direct, adresându-mi-se: „Bomboană de ciocolată Înainte de friptură? Este un obicei românesc?” Pusese Întrebarea mânat de plictiseală și de dorința de a-i face plăcere VP-ului. Punct ochit. VP-ul a râs sardonic. Mai mult, și-a săltat propria cutie de bomboane și a spus, cumva către grupul româno-bulgar: „Dacă mai vrea cineva
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
unei vieți tihnite. În decembrie 1989, România avea vreo 23 de milioane de locuitori. Raportat la acest număr, și disidenții regimului comunist, și foștii nomenclaturiști reprezintă o infimă minoritate. Care era viața românului obișnuit în anii "50-"60? Iată o întrebare pe care nu și-o pun doar tinerii născuți sau formați după 1989, ci și noi, cei care am trăit o bună parte din viață în timpul regimului comunist. Pe măsură ce epoca Ceaușescu se îndepărtează în timp, ne întrebăm tot mai des
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
pot schimba cursul unei vieți. Dar scoaterea în evidență a tuturor acestor amănunte, aparent anodine, capabile să reveleze, în clipa marilor bilanțuri, sensul unei vieți, nu duce, în final, la pierderea printre degete a chiar esențialului respectivei existențe? Iată o întrebare fundamentală care rămîne în urma lecturii acestei cărți. Biografie sau destin? Dilemei inițiale a lui Octavian Paler nu i se poate răspunde, la capătul celor 300 de pagini ale cărții, decît socratic: Este răspunsul implicit al autorului, infinit mai puțin important
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
combinații de culori inimaginabile pentru vremea respectivă, ar fi fost catalogate drept kitsch), nimeni nu poate nega acum revoluția pe care acești ciudați au produs-o în artă, modă și moravuri. Ce este un dandy? Oricine poate răspunde la această întrebare, chiar și cei care nu au auzit niciodată George Bryan Brummell, etalonul tuturor dandy-lor mai vechi sau mai noi, fie și prin simpla descriere a pozei poetului Alexandru Macedonski din manualele de istoria literaturii române sau, într-o formă caricaturală
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
P.S. întrerup notele din 1944 pentru o precizare, azi 13 iunie 2004. întâi, subiectul... Pe la începutul verii lui 1989, ducându-mă la Casa Scânteii și greșind etajul, am întâlnit pe un culoar întunecos două umbre care complotau parcă. Punând o întrebare, una din ele răspunse " era I. Iliescu, nu ne cunoșteam personal. întorcându-mă la redacția R.l. (nu pe stradă, cum afirmă N.M.) i-am spus acestuia și lui Zigu Ornea, cu un fel de premoniție, că Iliescu va fi președintele
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
președintele țării. Atât. Am mai scris de câteva ori. Revin, pentru a pune la punct o inexactitudine. Joi, 10 iunie, a.c., orele 20, la Realitatea t.v., distinsul director al revistei noastre, N. Manolescu, fost candidat prezidențial în 1996, la întrebarea dlui Robert Turcescu, povestește cum i-a luat dumnealui un interviu în "90 lui I. Iliescu. Fiind certat rău de tot de Goma, de la Paris, că a scris despre Iliescu că e Om mare (cu majusculă). Vădit încurcat, N.M. mărturisește
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
la "criza identității în postmodernism", susținând, în spiritual opiniei radicale a lui I.P. Culianu, că aproape totul trebuie reconstruit în cultura noastră. A reținut atenția expunerea lui Andrei Brezianu care s-a referit la însemnătatea "factorului busolă". Un răspuns la întrebarea "unde ne aflăm" nu poate fi dat, a spus Andrei Brezianu, fără a ține seama de acest factor. Unde ne aflăm în raport cu ce? Cu societatea postmodernă? Cu puterile care conduc această societate? Cu efectele exploziei mediatice și ale "bombardamentului fals
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
răspântie, literatura se află la o răspântie, într-o societate care, după 1989, a devenit deschisă dar în care televiziunea a devenit "noul dictator". Cât privește conflictul dintre tineri și vârstnici acesta nu privește doar lumea literar-artistică ci întreaga societate. Întrebării "unde ne aflăm" Nicolae Prelipceanu i-a răspuns printr-o butadă: "Ne aflăm unde suntem", vorbind apoi despre "sindromul indiferenței dobândite" și despre faptul că "dinosaurii politici" se opun pieței libere. în încercarea de a cuceri această piață noua generație
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
că și tînăra generație a prins gustul prefăcătoriei, al minciunii ca virtute, cum spune Moličre. Recuperînd o parte, mică, din traseul lui artistic de la Viena, Paris, San Francisco, de la Metropolitan, unde a regizat spectacol de operă, am descoperit argumente la întrebări ce nu-mi dau pace. Urmăresc pe Mezzo, sistematic, evoluția montărilor de operă. Fantastic! Drumul de la idee la dezvoltarea ei pe scenă este extrem de elaborat. Pe tărîmul descifrării poveștii se dau adevărate lupte. Acolo este miza. Acolo se întîlnesc noul
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
ca un meșter priceput, pentru care lucrul e o bucurie. M-a impresionat. Țîța Chiper era intervievatoarea ideală. Nu ar fi trișat luînd interviuri scrise, trebuia să vadă omul, să tatoneze terenul, să descopere calitatea "aluatului ", să-l pipăie cu întrebarea. Avea darul de a întreba în așa fel încît să scoată maximum de omenesc de la interlocutor. Nu-l manipula și nu caută strălucirea cu orice preț. Se plia pe structura celuilalt. Toate interviurile ei se citeau cu un interes extraordinar
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
al "poveștii" pe care o studiez. Dialogul nu este însă interviu, iar stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai ales într-un asemenea dialog. Așa-numitele omisiuni din seria (virtual infinită) a posibilelor întrebări, din punctul meu de vedere, aparțin registrului jurnalismului investigativ. Senzaționalul și interviul agresiv nu sînt instrumentele de lucru ale politologului. Concluziile analizelor mele despre tranziția din România vor apărea în volumul meu de autor, Democracy - Romanian-style: Parties, Personalities, Ideologies, la
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
presa de exil ori din țară, ar scrie un eseu cu titlul Ce spune și ce nu spune dl. Iliescu, ar fi absolut OK. Ce nu e OK, din punctul meu de vedere, este să mi se pună sub semnul întrebării (a) dreptul la un asemenea dialog, și (b) buna credință și respectul pentru valorile în care am crezut și cred. Cînd o distinsă doamnă, fostă consilieră a președintelui Constantinescu, mă acuză că m-am lăsat "domesticit, sedus și intimidat" de
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
prea puțină analiză aprofundată a mizelor jocurilor politice. Din acest motiv, întîlnim adeseori un fenomen pe care-l putem numi, nu fără motiv, lipsă de responsabilitate. Are Ion Iliescu o parte de vină în această situație? Răspunsul se află în întrebare: evident că da. însă nu este vorba doar de el, ci de o mare parte a clasei politice și intelectuale, dispuse să cauționeze amînări și reamînări ale reformelor radicale. Oricum ar sta lucrurile, eu cred că România are nevoie de
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
are vocația marilor teme și, probabil, dacă în loc de literatură s-ar fi ocupat de politologie, ar fi fost un gînditor de tipul Francis Fukuyama sau Samuel Huntington. La fel ca și aceștia, Ion Simuț este interesant în primul rînd prin întrebările pe care (și; ni) le pune și doar apoi prin răspunsurile pe care le schițează. El nu face decît să propună noi provocări, să aducă în discuție teme de mare actualitate, apte să se transforme instantaneu în contradictorii dezbateri publice
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
Fundația Culturală Română, transformată, la sfîrșitul anului trecut, în Institutul Cultural Român), scriitorul Augustin Buzura a fost mai mereu ținta unor atacuri mai mult sau mai puțin principiale, venite din cele mai neașteptate locuri. I-au fost puse sub semnul întrebării calitățile scriitoricești (s-a spus că atitudinea curajoasă care făcuse specificitatea romanelor sale în deceniile opt și nouă ale secolului trecut era "cu voie de la Poliție") și manageriale. Mircea Iorgulescu sugerează chiar că Augustin Buzura a trecut pe lîngă moarte
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
îmi mărturisește că vrea "să se facă" ziaristă. "Dar pot reuși, dacă nu-s tupeistă?". Un băietan mă iscodește "dacă este periculos să fii ziarist. Am auzit că și la noi sunt bătuți. Sau chiar omorâți". Și multe, multe alte întrebări. Nu cred că erau pregătite de alții. Păreau preocupați de gazetărie, așa cum o înțeleg la anii lor: "de ce se publică atât de multe lucruri negative"; "mai au încredere românii în presă"; "ce se întâmplă atunci când apar neadevăruri"; "de ce se scrie
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
atunci când apar neadevăruri"; "de ce se scrie atât de mult despre viața personală a vedetelor și fotbaliștilor". Ce poți să le răspunzi, să-i faci să înțeleagă că nu acesta este rostul presei. Și, mai ales, ce poți să răspunzi unor întrebări, precum: "E greu să fii scriitor?" "Mint și scriitorii?"... A fost pentru prima dată când m-am văzut confruntat cu o situație mai mult decât incomodă. Nu pentru că nu mai participasem la astfel de discuții, sau nu mai întâlnisem astfel
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]