1,107 matches
-
nereliefată. Pomeții și ridicăturile orbitale sunt relativ absente, ceea ce face ca fața să fie în același plan cu oasele frunții. Coloratura obrajilor și a vârfului nasului îi dă aspectul de „mască de clown”. Gura este mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de mare, plicaturată sau scrotală. Subiectul își suge în permanență limba. Maxilarul este mic și bolta este ogivală. Mandibula este glosică. Cavitatea bucală este mică. Amigdalele și vegetațiile adenoide sunt voluminoase și contribuie la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
care arhivele Securității sunt indispensabile -, completată cu traiectoriile postcomuniste ale foștilor membri, ar arăta cât de factice, fragile, duplicitare și fortuite erau unele aparente solidarități și afinități elective). În societatea românească de azi - dacă nu larg deschisă, cel puțin promițător întredeschisă -, dinamica separațiilor, această trăsătură centrală a ordinii democratice, acționează normal: nici falsă unanimitate, nici bellum omnium contra omnes, ci o permanentă logică a disensiunii funcționale și, inevitabil, nu întotdeauna cordiale (deși ar fi de dorit să fie mereu urbană și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de punctul lui de impact. Este latura lui de „bombă cu explozie Întârziată”. Totuși, când studiezi evenimentul după ce s-a produs, Îți dai seama că Uranus era de fapt, tăcut, Încă de la pasajul exact, neașteptând decât un semn, o ușă Întredeschisă, pentru a se deștepta și a acționa În plină forță. Adesea, rolul de „deșteptător” va fi jucat de o planetă rapidă (vezi actualizările). O altă caracteristică a lui Uranus este „exclusivismul” său, În sensul că mobilizează energiile subiectului până ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
idioți propriu-ziși, pe când restul de 60% sunt imbecili sau debili mintali. Sindromul Down are un tablou clinico-psihiatric caracteristic reprezentat prin următoarele trăsături psihopatologice: hipostaturali, facies mongoloid, hipertelorism și ochii cu epicantus, limbă plicaturată sau scrotală, stabism intern, nas aplatizat, gură întredeschisă, mână scurtă și pătrată. În plus se notează dificultăți de mers, abdomen destins, hipotonie musculară, hiperlaxitate ligamentară. Această categorie de oligofreni sunt docili, afectuoși, sensibili la ritm și muzică, dar prezintă frecvente tulburări caracteriale (instabilitate, agresivitate, opoziție, negativism). Se constată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Paris. Mîine o să ia trenul spre Roma. Privindu-și soția în pat, el nu mai vede aceeași persoană: "Ai privit-o pe nefericita de Henriette dormind pe partea cealaltă a patului, cu pletele deja cenușii răsfirate pe pernă, cu gura întredeschisă, de care te desparte rîul pînzei de in, de netrecut." În trenul spre Roma, bărbatul își închipuie: " În timp ce vei înfășura pastele cu furculița, îi vei explica motivele acestei călătorii, că de data asta n-ai venit pentru treburile întreprinderii ci
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu o observasem când m-am așezat. De unde stăteam, lăsând ușor capul pe spate, am uitat brusc de înghețată când am dat, nu de cer, ci, de purgatoriu, unul pictat în niște culori uimitoare, care se lăsa privit prin ușa întredeschisă a Chiesei di San Matteo. M-am gândit atunci că zeul turiștilor era iarăși de partea mea. Din stradă în stradă, pe urma trăsurilor din Palermo, am ajuns în Piața Verdi. Neputând să scap de ce știam de prin cărți, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
sindicalist, un amestec de Mamaia-sud cu Saturn și Costinești în zilele lor proaste, dar altele, cele private, îți ofereau vacanța frumos ambalată și, pe unele dintre ele, ajungeai să crezi că ești la Copacabana, bine, recunosc, dacă țineai ochii ușor întredeschiși. Am gasit, însă, un colț ascuns, ferit de binefacerile civilizației, oricare ar fi fost ele, fie pahare goale de Coca-Cola, fie șezlonguri colorate, un loc de unde vedeam, deopotrivă, marea, Etna și avioanele brăzdând cerul atât de aproape încât, dacă ridic
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
a gândirii nomade cum ar spune Lacan, că, da, e vie și iubește viața cu pasiune, cu atât mai mult cu cât, de mai multe ori până acum, a fost salvată chiar când se pregătea să treacă pragul pe ușa întredeschisă pe care scria Exit. A învățat, deci, să strunească moartea, fie doar și din irepresibila pornire de a da cu tifla, de a rămâne, la 37 de ani, o adolescentă rebelă și sensibilă, gata să facă gașcă cu fetele ei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
l-a privit aproape prudent, din spatele sticlelor murdare ale ochelarilor. - Și dumneata pari o persoană răbdătoare, domnule Faulques. Pictorul de război n-a răspuns. Celălalt a tras o dată din țigară și a lăsat briza să-i ducă fumul din gura Întredeschisă. La sfârșit, a dat din cap. - E ciudată pictura dumitale. Te asigur că a fost o surpriză. Spune-mi ceva, te rog. Ai fotografiat războaie, revoluții. Munca dumitale de acum e un rezumat ori o concluzie? Vreau să zic dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
zveltă și rapidă pe nisip, aidoma gazelei cu ale cărei mișcări o asocia În fiece moment. Și când, În fine, Îi venise și lui rândul să traverseze, ea Îl așteptase de cealaltă parte, la adăpost, Încă palpitând excitată, cu gura Întredeschisă și trăgându-și sufletul. Cu un zâmbet de sălbatică fericire. La naiba cu Caron, șoptise atingându-i lui Faulques fața cu degetele. Și zâmbea. Durerea se insinua iar, așa că pictorul de război a Înghițit două comprimate cu o sorbitură de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
că ea nu avea nevoie să fie luminată. Ziua ori noaptea, despuiată ori Îmbrăcată, lumina o urma peste tot, ca un reflector mobil Întors spre trupul ei. Încă se mai gândea la asta dis-de-dimineață, privind-o cum dormea, cu gura Întredeschisă și fruntea ușurel Încruntată, cu o dungă de durere aidoma icoanelor unor sfinte fecioare seviliene. La Florența, influențat, fără nici o Îndoială, de acel loc, și fiindcă ea era atât de aproape de locul său de baștină, Faulques descoperise, deconcertat și liniștit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fără să se uite la ea. În realitate, era o fotografie cu ei doi, fiindcă apărea și Olvido În ea: o casă distrusă după un bombardament, cu Faulques - de astă dată era chiar el - care dormea pe jos, cu gura Întredeschisă, barba nerasă, capul sprijinit pe rucsac, ghetele și pantalonii pătați cu noroi, Nikonul și Leika pe piept și o pălărie din foaie de cort peste ochi. Iar Olvido, chiar când apăsa pe declanșator, cu chipul pe jumătate ascuns În dosul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ca a dumitale sau a oricărui altuia. Ea a meditat puțin, uimită, și a dat din cap. Părea să respingă o propunere intolerabilă. - N-am văzut niciodată așa ceva. - Faptul că nu vezi nu Înseamnă că nu există. Femeia ținea gura Întredeschisă, cu ochii Încă zâmbitori și ușor deconcertați. Rochia largă de bumbac, a observat Faulques, Îi favoriza șoldurile prea late. - Ai fost Întotdeauna pictor? - Nu Întotdeauna. - Și Înainte ce făceai? - Fotografii. Carmen Elsken a Întrebat ce fel de fotografii, iar el
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai era nevoie. Așa că a trecut pe lângă femeie (i-a intuit zăpăceala, când a atins-o), a ieșit din turn și a așteptat-o afară. Ea a venit agale, studiindu-l gânditoare, și, ajungând lângă el, a surâs cu gura Întredeschisă, gata să spună câteva vorbe, care n-au ajuns să i se desprindă de pe buze. Faulques a condus-o până unde Începea poteca, a strâns mâna Întinsă și a rămas pe loc, privind-o cum se depărta. Înainte de a dispărea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mână, cu ceasul la Încheietură, palma Întoarsă În sus, cercelul, o biluță mică din aur, pe lobul urechii din care curgea firicelul roșu care Îi păta o coadă, curgea pe obraz până la gât și la gură, apoi dădea ocol ochilor Întredeschiși, pironiți pe iarbă și pe bulgării de pământ răscolit, pe care se Întindea o baltă de sânge. Îngenuncheat lângă ea, cu camerele foto atârnându-i de gât, asurzit și buimac din pricina detunăturii cu care sărise În sus mina din apropiere
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aprozodie vădită. Fiind vorba de o dizartrie pseudobulbară (fiind lezate căile supranucleare bilaterale care unesc acești nuclei cu scoarța) este ușor afectat și actul masticației și al deglutiției cât și cel al respirației. Fața copilului este lipsită de mimică, gura întredeschisă, saliva abundentă, mișcările limbii și ale vălului palatin limitate și lente, respirația nesincronizată. Apar uneori și semne de hemipareză stângă. Apar și reflexe patologice de automatism oral (supt degetul, având râsul și plânsul spasmodic). Vorbirea este neclară, estompată, trunchiată din cauza
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acelea ce sunt pline În draperia mobilelor grele De noi, și-n care sufletele noastre De pulberea nostalgicelor vise, Se-mprăștie tăcute și senine Și-n galbenul masivelor perdele Și se deschid ca florile prin glastre, De-a pururea ușor întredeschise, În mijlocul tăcerii lor depline. Ne risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității și al duioșiei grotescului: Crepusculul se stinge, și-nserarea Desfășură tăcutele-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
imameaua retezată, încît fumul acestora le umplea mereu nările. Stubb rămase uluit de strigătele și înjurăturile ce se auzeau dinspre ruful căpitanului; privind în direcția aceea, zări fața încinsă a unui om, prin crăpătura ușii, pe care cineva o ținea întredeschisă înapoia lui. Era medicul de bord; după ce protestase în zadar împotriva ordinelor date de căpitan în acea zi, se dusese, mînios, în „cabinet“ - cum numea el ruful căpitanului - ca să se ferească de ciumă; nu-și putea, însă, stăpîni furia și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
culcată pe dușumea, cu brațele și picoarele desfăcute, cu ochii pe jumătate închiși. Tot trupul ei - de la picioarele goale pline de praf și până la părul răsfirat pe jos - se tolănea într-o odihnă adâncă. Un zâmbet absent îi colora buzele întredeschise. - Ce bine-i la tine, Șura! a repetat ea foarte încet, chemând-o pe bunica cu diminutivul care înlocuia de obicei pentru oamenii de la noi prenumele ei neobișnuit. Ghiceam oboseala acelui trup mare de femeie întins pe jos în mijlocul sufrageriei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
deși îl puteți bea și doar de plăcere. Spălați și scoateți sâmburii de la mai multe mere și tăiați felii fără a decoji. Puneți merele pe o foaie de hârtie de copt unsă. Dați la cuptor la foc mic, cu ușa întredeschisă. Întoarceți feliile pentru a se usca complet. Când feliile de măr sunt uscate, închideți ușa cuptorului și prăjiți-le până se rumenesc. Răciți-le și păstrați-le într-un recipient închis ermetic. Puneți câteva felii în ceainic și adăugați apă
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
uscat Umpleți 13 căni de boabe de porumb de pe știulete. Adăugați 1 cană de zahăr și 1 cană de smântână la porumb. Fierbeți amestecând constant. Puneți în tăvi întinse și puneți la uscat în cuptor la foc mic cu ușa întredeschisă. Păstrați într-un recipient închis ermetic. Varză murată simplă Puneți într-un vas de lut un strat de 2,5 cm de varză rasă. Presărați deasupra 1 linguriță de sare. Continuați să puneți varza în straturi cu sare până la umplerea
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
tratament recent cu antibiotice, trebuie să ne facă să ne gândim la scăderea imunității predominant celulare. Limba cu aspect prăjit apare în deshidratări severe sau în insuficiența hepatică și renală. · Se studiază aspectul limbii, faringelui si amigdalelor. Cu gura ușor întredeschisă se caută semnul Chvostek prin percuția ușoară a regiunii geniene la jumătatea distanței dintre comisura bucală și tragus; atunci contractura orbicularului buzelor are semnificația tetaniei. Se vor formula întrebări în legătură cu calitatea masticației și a deglutiției. · În zona cervicală anterioară prin
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
l-au citit pe Yeats de pasărea de aur din Navigând către Bizanț și Bizanț. Amintirea e prozaică, banală, prin urmare cu atât mai aproape și mai sfâșietoare: Și privește așa-n jos de pe cracă Cu gâtlejul gol și ciocul întredeschis Pe când sub pomul lucitor Un țânc care poate sunt eu de altă dată Își răsucește mașinuța nou nouță. În Nu despre trandafiri găsim o explicație a tainei lui Mole: N-am scris niciodată Un poem despre trandafiri... N-a căutat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]