3,589 matches
-
care nu vom insista aici, asupra lor. 9.2. Finanțarea proiectelor prin bănci Sursa de finanțare cea mai accesibilă și larg utilizată de întreprinzători o reprezintă banca, aceasta fiind o organizație specializată în comercializarea banilor. Paleta de bănci cu care întreprinzătorul lucrează este foarte diversificată: bănci comerciale, bănci de investiții, bănci de export, bănci internaționale. Pentru a avea succes în obținerea unei finanțări, este esențial ca întreprinzătorul să înțeleagă modul de gândire al bancherului. Bazat pe această gândire, în practica băncilor
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
banca, aceasta fiind o organizație specializată în comercializarea banilor. Paleta de bănci cu care întreprinzătorul lucrează este foarte diversificată: bănci comerciale, bănci de investiții, bănci de export, bănci internaționale. Pentru a avea succes în obținerea unei finanțări, este esențial ca întreprinzătorul să înțeleagă modul de gândire al bancherului. Bazat pe această gândire, în practica băncilor s-au conturat mai multe criterii generale de finanțare, indispensabile în vederea obținerii de credite. Băncile nu doresc să-și asume riscuri atunci când acordă credite. Întreprinzătorul trebuie
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ca întreprinzătorul să înțeleagă modul de gândire al bancherului. Bazat pe această gândire, în practica băncilor s-au conturat mai multe criterii generale de finanțare, indispensabile în vederea obținerii de credite. Băncile nu doresc să-și asume riscuri atunci când acordă credite. Întreprinzătorul trebuie să investească o sumă cât mai mare din banii proprii și/sau ai firmei în afacerea care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
în vederea obținerii de credite. Băncile nu doresc să-și asume riscuri atunci când acordă credite. Întreprinzătorul trebuie să investească o sumă cât mai mare din banii proprii și/sau ai firmei în afacerea care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
credite. Întreprinzătorul trebuie să investească o sumă cât mai mare din banii proprii și/sau ai firmei în afacerea care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător de garanții superioare creditului, ca mărime și cât mai ușor transformabile în lichidități. Finanțarea cu precădere a firmelor care doresc și au posibilitatea să se dezvolte. Procedura de obținere a creditului variază foarte puțin, de la o bancă la alta. În
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
grad de lichiditate, grad de solvabilitate, rentabilitate, riscuri; poziției întreprinderii pe segmentul de piață, concluzii, propuneri și strategii adoptate de conducerea întreprinderii, garanțiile folosite de întreprindere pentru acordarea creditului, dacă scopul în care va fi utilizat creditul este realizabil, dacă întreprinzătorul are deja în derulare un credit sau credite, se analizează modul cum au fost și sunt rambursate ratele de credit. c) Acordarea creditului bancar - contractul de credit Înainte de încheierea contractului de credit, întreprinderea trebuie să perfecteze și să remită băncii
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de asigurare; constituirea de ipotecă de rangul I asupra imobilului; contractul de cesiune în favoarea băncii care acordă creditul, a sumelor rezultate din despăgubirile date de societatea de asigurare; contractul de credit care se încheie între cele două părți: banca și întreprinzătorul. Indiferent de obiectivul acestuia, contractul de credit trebuie să aibă în textul său următoarele elemente esențiale: denumirea de contract de credit - numărul curent și data încheierii contractului; elemente de identificare a celor două părți în funcțiile acestora; obiectul contractului: valoarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
concomitent cu incertitudinile, se înmulțesc și șansele de inovare și profit. Prin această precizare, el se afirmă ca un susținător profesionist al economiei de piață capitalistă, al cărei mobil direct este profitul obținut prin inovații și investiții, însușit de acei întreprinzători care își asumă cu succes riscul și incertitudinea afacerilor. Reținem, pentru conceperea metodologiei de abordare a noii economii, a economiei informaționale și comunicării, relația dintre mijloacele acestei economii și subiecții utilizatori ai acestora. În combinație cu aspectele mai generale ale
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
etapele unui scenariu de privatizare. Privatizarea a reflectat cel mai bine slăbiciunile strategiilor tranziției. Problema era legată de faptul că în aceste țări, dată fiind istoria lor, nimeni nu dispunea de avuția necesară pentru a achiziționa firmele și a deveni întreprinzători de succes. Astfel, au existat trei abordări: în primul rând, activele au fost vândute străinilor; în al doilea rând, indivizii au primit cupoane, care puteau fi utilizate pentru achiziția activelor, și, în al treilea rând, băncile puteau să împrumute potențialilor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de succes. Astfel, au existat trei abordări: în primul rând, activele au fost vândute străinilor; în al doilea rând, indivizii au primit cupoane, care puteau fi utilizate pentru achiziția activelor, și, în al treilea rând, băncile puteau să împrumute potențialilor întreprinzători sumele de bani necesare achiziționării acțiunilor supuse privatizării. Probleme au apărut în fiecare caz în parte. 3.1. Probleme ale privatizării proprietății în perioada de reformă 3.1.1. Motivația analizei Prima problemă pusă în discuție de procesul transformator declanșat
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și de a compensa imperfecțiunile pieței. Atenția era focalizată asupra sectorului public din următoarele considerente: sectorul privat era subdezvoltat, respectiv structurat necorespunzător pentru a furniza bunurile și serviciile necesare sub raport cantitativ și/sau calitativ; insuficiența resurselor financiare ale potențialilor întreprinzători sau investitori; lipsa transparenței pieței, care a condus la strategii de evitare a riscurilor în sectorul privat; dezvoltarea insuficientă a piețelor financiare și de capital; monopolurile apărute pe o piață redusă puteau fi controlate eficient și veniturile acestora erau dirijate
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
interne și externe; ineficiența fluxurilor informaționale; absența unei discipline financiare riguroase - înregistrarea de pierderi (pierderi planificate) și acces ușor la creditele publice; poziția de monopol a acestor întreprinderi și absența competiției; calificare (pregătire profesională) necorespunzătoare a managerilor și lipsa spiritului întreprinzător; obiective multiple și uneori contradictorii. Întreprinderile publice grevează destul de mult bugetul statului. Evoluțiile economice au dovedit că, și în țările mai puțin dezvoltate, sistemele economice orientate spre piața concurențială sunt mai adecvate decât cele bazate pe planificarea centralizată - conduc la
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
noua economie a serviciilor, București, Editura Edimpress, 1996, pp. 87-96. footnote>. Locke a argumentat că proprietatea privată este un drept natural și imuabil, teorie care a devenit extrem de populară în rândurile noii generații de fermieri independenți, comercianți, negustori și mici întreprinzători care urmăreau să elimine ultimele vestigii ale privilegiilor feudale. Ulterior, la noțiunea „proprietar” a fost adăugată aceea „utilitate”. Hume demonstra că justificarea pentru proprietatea privată stă în ideea de utilitate<footnote Richard Schlatter, op. cit., p. 242. footnote>. Utilitariștii au fost
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
unde un număr infinit de cumpărători se aflau în competiție, a asigurat alocarea optimă a resurselor. Acesta a rămas crezul fundamentaliștilor de piață până astăzi. Dar concurența perfectă nu încurajează profiturile, ci dar oferă o compensație adecvată pentru folosirea capitalului. întreprinzătorii sunt motivați de câștig, străduindu-se să inventeze modalități tot mai sofisticate de a genera profiturile. Invențiile au constituit, bineînțeles, forța care a stimulat progresul economic. Dar, pe lângă inovații, afaceriștii au găsit și alte căi de a-și crește profitul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
gândire chiar, dau dimensiunea vectorului timp, a săgeții timpului menționate de N. Georgescu-Roegen la abordarea entropică a proceselor economice. Dar părțile care stabilesc termenii compromisului (avizarea unei investiții) nu sunt simetrice în puterea de decizie deoarece: - politicile și strategiile proprii întreprinzătorilor, organizați de multe ori în corporații internaționale, depășesc capacitatea instituțională a autorităților, deoarece posedă putere financiară, se folosesc de un lobby foarte puternic (ofensiv, agresiv); - au loc manifestări geopolitice, sau ale sferelor de influență economică, militară, politică; - au obligații în
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
acumulare entropică. Dacă aceste sobe ar fi înlocuite cu centrale termice cu randamente de 80-90%, cheltuielile de investiție s-ar amortiza în câțiva ani, iar consumul de lemne (deci, presiunea asupra pădurii) s-ar reduce de circa patru ori! Reacția întreprinzătorilor la efectele entropice ale exploatării resurselor naturale - impuse de reglementările internaționale, naționale și de mediul economic concurențial global - privește, în esență, perfecționarea continuă a tehnologiei, amplificarea activității economice raportate la unitatea de măsură a resursei, și anume prin organizarea obținerii
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
creat un parc agro-industrial destinat amplasării atelierelor, magaziilor etc., corespunzătoare procesării produselor agricole locale. Aceste insule de industrializare, de valorificare a produselor agricole pe principiul filierelor de prelucrare (anexa 2), multiplicate la nivelul țării, pot deveni nuclee ale reindustrializării țării. Întreprinzătorii vor fi fiii satului care se reîntorc din străinătate, fondurile de investiții provenind, în cea mai mare parte, din economiile proprii (două-opt miliarde de euro/an care au fost trimise în țară în ultimii zece ani) și fonduri gestionate de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
silvic haotic exploatat; - perdele de protecție climatică în Bărăgan și Dobrogea; - acordarea de credite pentru procurarea de către locuitorii mediului rural de sobe moderne; - separarea compostului din deșeurile menajere din mediul urban și comercializarea acestuia; - credite și/sau subvenții pentru marii întreprinzători în prelucrarea lemnului, pietrei, stufului, argilei, sării, deșeurilor polimerice, rocilor decorative, culturi de fructe de pădure (amplasate în afara pădurii), procesarea produselor agricole conform principiului filierelor de valorificare (anexa 2). Ca exercițiu de gândire se sugerează următoarea temă: din proprietatea statului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
produselor agricole în produse procesate de uz alimentar înseamnă: spirit întreprinzător local; investiții în producție, depozite, mijloace de transport etc.; resursă umană calificată; organizare la nivelul satului și comunei. Explicații, condiționări și oportunități în sprijinul acestei reconsiderări a economiei rurale: - întreprinzătorii vor fi recrutați, mai ales, din fiii satului care se înapoiază din emigrare și vor să-și deschidă o afacere proprie; - investițiile se bazează pe economiile foștilor emigranți care au trimis, în ultimii zece ani, între două și opt miliarde
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
unui spațiu pentru activitatea de procesare și depozitare numit parc agroindustrial, care să aibă caracteristicile tipice parcurilor industriale pentru care există legislație în România, esențiale fiind: drumurile de acces, rețelele de utilități, gestiunea deșeurilor, regimul proprietății, stimulentele oferite de autorități întreprinzătorilor; se propune ca profilul tehnologiilor care conferă valoare adăugată produselor agricole (anexa 6.2) să fie proiectat conform conceptului de filiere de procesare (minimum de acumulare entropică, maximum de eficiență) corespunzătoare produselor agricole; - economia gospodăriei/satului/comunei include venituri din
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
xe "„traficdefemei". Elita ocupațională reprezintă 10%, iar în cadrul ei, bărbații sunt o dată și jumătate mai mulți din cauza funcțiilor de conducere (femeile au o șansă de cel puțin două ori mai redusă de acces la astfel de funcții), a statutului de întreprinzători, a participăriila conducerea economică și apartenenței la categoria funcționarilor superiori (domenii în care femeile reprezintă sub 25%) și mai puțin a studiilor, unde femeile capătă avans consistent. Avansul în studiile superioare nu se reflectă proporțional în independența lor economică 19
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
serie de reprezentații, pentru care se făcu în jurnale o reclamă americană. Intrarea teatrului însăși era acoperită cu placarde de pânză pe schelet de lemn, pictate cu imagini simbolice din cuprinsul reprezentației. Prima caracteristică a reprezentațiilor era că în afară de numele întreprinzătorului și regizorului (destul de cunoscute) nu publicau numele actorilor, dând a înțelege că personalitățile cele mai de seamă puteau apare la rampă și că o incitație o constituia ghicirea protagoniștilor. De altfel, actorii veneau cu un fel de măști pe față
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de dominare din chiar sânul producției capitaliste s-au dezvoltat un ansamblu de sub-teme în legătură cu invadarea pieței și cu sacralizarea întreprinderii și a rentabilității, furnizând material pentru apeluri la concurs în același timp naționale și internaționale. Să cităm laolaltă figura întreprinzătorului (de talie mică sau mijlocie), a comerciantului, "business-ul etnic" și "culturile de întreprindere" sau de instituții (înalte școli, spitale etc.); modurile de ajustare la capitalism, "structurale" în Africa sau așa-zise de "tranziție" în țările postcomuniste (Rusia, estul Europei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ce corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale societății franceze, vedea în agricultor un nou întreprinzător, etnologia rurală rămânea foarte atașată de colectarea formelor trecute și așa-zise "tradiționale" ale vieții țărănești. În anii optzeci, iruperea și ea precoce a unei antropologii urbane pe teren francez va remania aceste direcții bine însușite și va introduce noi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]