30,844 matches
-
au cobe. Atâta îi spui, că știe el ce are de făcut... După această întrerupere bine chibzuită, Pâcu a privit roată și a reluat vorba, fără a uita să-i facă atenți pe cei de față. Apoi dacă mă tot întrerupeți, nu mai termin povestea nici mâine. Si povestea îi adevărată, oameni buni. De fiecare dată, când îmi aduc aminte de nenea Jănel, îmi lăcrămează ochii. In timp ce rostea aceste ultime vorbe, geana umedă a lui Pâcu confirma adevărul spuselor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că mie nu-mi plac toate prostiile...Ei, ce spui? Mergi mai departe cu povestea sau...Uite că și gospodarul ista de lângă mine abia așteaptă să spui până la capăt povestea începută. Apoi dacă-i așa, ascultați și nu mă mai întrerupeți, că îi pierd șirul. Mai lasă și tu ulcica ceea și n-ai să pierzi firul poveștii - l-a sfătuit moș Dumitru, cu un zâmbet șiret. Si când mi se usucă gâtlejul, cu ce îl ud? Cu apă. Piei, satană
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe ulcica cu vin și a băut până la fund. Si-a dres mustața și, cătând în jur cu o mutră șugubață - semn că i-au plăcut cele spuse de Hliboceanu - a reluat firul povestirii, ca și cum nici nu l-ar fi întrerupt. Si povestea Costân țiganul: „Am tăcut noi, dar, cu ochii cât pumnul, către fiare. Acestea au rămas nemișcate o veme. Până la urmă, au dat semne de nerăbdare și s-au ridicat. „Stănică, flăcăule, întărește focul acela. Iar tu Goguță, încearcă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu o stat acasă nici pe un ger ca cel de azi. Apoi pescuitul ista îi ca o boală. Nu poți sta acasă oricum ar fi vremea. Da’ eu știu că peștele nu se prinde pe orice vreme - l-a întrerupt Ion Cotman. Se prinde, nu se prinde, pescarul știe doar să-și ia sculele și să deie fuguța la baltă. Așa era și bunicul meu. Dumnezeu să-l hodinească. El nu putea munci, pentru că avea un fel de oftică. Răsufla
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la baltă, îl găseai ziua în amiaza mare întins pe prispă, cu pălăria pe ochi, să nu-l supere lumina, și somn băiete! Cum s-ar spune, tot pește. Da’ nu caras, nu crap, nu plătică, ci somn - l-a întrerupt moș Dumitru. Dar Pâcu s-a făcut că nu aude. A povestit mai departe: Bunica se întorcea de la câmp ruptă de oboseală. El nu auzea poarta trântită de ea, ci dormea dus. „Uite la el. O viață are și pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
răbdare. Pentru că Dumnezeu nu-i bate numai pe păcătoși. Ii bate și pe proști...O venit și iarna. Noi, săracii, muncim, dar patronii bogați se distrează. Pleacă la munte... Te pomenești că iar o plecat patronul cu Dinuța - l-a întrerupt Hliboceanu. Ba bine că nu. Sigur că o plecat. Numai că drăcoaica nu s-o lăsat până nu l-o luat și pe Georgel. Cei de la chefere se minunau: „Georgele, tu și cu Dinuța ta o țineți numai în distracții
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
știe ce-i aceea autopsie.” „Apoi clopotele s-or trage, dar eu de unde aflu ce-i cu otopsia ceea.” „Lasă că îi mai bine să nu știi...” Cum văd eu, iar ai trecut pe lângă otopsia ceea, moș Pâcule - l-a întrerupt Vasile Hliboceanu. Ii prima oară parcă când se învârte în jurul cozii? Nuuu. Toate poveștile lui au câte o coadă. Cred că vă mai aduceți aminte - i-a luat moș Dumitru martori pe cărăuși. Păi din ce să miște povestea dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Mâine nu pot să mor: îmi vine un transport de pepperoni. Ce-o să zică clienții? n-o ia Kiril în serios. O să-nceapă mai întâi o ninsoare în plină zi... recită Esmé. — Ninsoare în luna mai? E o escroacă! o întrerupe Roman și vrea să iasă, dar ușa e blocată. — ...și o să mori din cauza unei sinucideri, își continuă Esmé, imperturbabilă, prezicerea. — Eu să mă sinucid? Niciodată! răsuflă ușurat Kiril și își ia suta. — Am zis din cauza unei sinucideri, repetă Esmé. — La
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cam moară oameni. Nu mai spune. De unde-ai auzit, de la morgă sau de la administrația cimitirelor? Gérard se uită pe notițe și începe să-i citească: — Luni, 7 mai, a murit un imigrant bulgar, strivit de... — ...un obiect zburător neidentificat, îl întrerupe Clovis. Asta ca să ți iasă reportajul mai interesant. Când am ajuns noi la fața locului, am găsit un om cu craniul sfărâmat, fără acte, cu treizeci de mii de euro în buzunar și mort de-a binelea. Dacă ăsta e
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în fața lui. — Luați loc domnule... se oprește el, privindu-l interogativ. — Frunza, îl ajută potențialul pacient. Lionel Frunza. — Cu ce față vă putem servi? — Mă gândeam la... începe s-o bâlbâie Lionel. — Nu-mi spuneți, lăsați-mă să ghicesc, îl întrerupe profesorul. Ceva în genul Brad Pitt după douăzeci de ani? Sau Robert Downey Junior după dezintoxicare? — Știu și eu... ezită Lionel, care nu prea le are cu filmele. — Gata, știu: o combinație de Danny Boon cu Kad Merad! Este că
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dobitocul ăla de Gérard Clément să-ncerce să te salveze, de fapt să-și salveze ratingul de rahat, m-am trezit că șefii mei de la Paris vor să facă o anchetă asupra morții lui Kiril... Care n-a existat, îl întrerupe Lionel, dar tace imediat văzându-l pe Clovis negru de supărare. — ...și a morții lui Roman, continuă inspectorul. Că de ce i-am incinerat imediat, că de ce-am închis așa de repede dosarele? E ușor, când stai într-un birou
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
amintire de la Roman. Alarmă falsă: în cameră intră Gérard Clément, pe care-l cunoaște de la televizor, împreună cu un tip rușinos. — Putem intra? întreabă Gérard. — Ați intrat deja. — Sunt... — ...tipul de la televizor care vrea să mă salveze cu orice preț, îl întrerupe Lionel. — Exact. Vrem să vă propunem o afacere. — De fapt, două, intervine rușinosul și-i întinde o carte de vizită roz. Étienne Aubers, de la editura La Vie en Rose, se prezintă el, feciorelnic. — Porno? întreabă Lionel, cu gândul la femeile
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
intelectual. În măsura în care inginerii pot fi considerați intelectuali. Una e să scrii și alta e să te plimbi în chiloți prin fața camerelor de luat vederi. — Mă interesează, se decide Lionel. Cât? — Oferta noastră e două mii de euro avans și... Lionel îl întrerupe: Când semnăm contractul? — Acum, dacă n-aveți nimic împotrivă. Suntem presați de timp. Étienne scoate din geantă un contract și două mii de euro. În timp ce Lionel începe să semneze contractul, fără să-l citească, editorul îndrăznește să-l întrebe: Ați mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
notat antreul, Robert continuă: — Pe urmă, v-aș sugera o supă de homar. — Homarul e proaspăt? Că mi s-a-ntâmplat să..., zice Lionel ca să se afle în treabă, pentru că n-a mâncat în viața lui homar. — Încă mișcă, îl întrerupe Robert jignit. Vreți să-l vedeți? Nu, mulțumesc. Știi ceva? Văd că te pricepi. Fă-ne un meniu care să-ți placă ție. — Eu nu-mi permit să mănânc în restaurantul ăsta. E prea scump, spune Robert, cu sinceră părere
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
coarda suficient. — Un Château Margaux. — Domnul este modest, răsuflă ușurat sommelier -ul. V-aș recomanda un Château Pétrus, recolta 1990. Mai avem doar patru sticle. Lionel redeschide lista de vinuri ca să caute respectivul produs, să vadă cât costă. Gustave îi întrerupe căutările: — Nu e pe listă. Costă două mii de euro sticla. Foarte puțini clienți își mai permit să-l comande. Dumneavoastră îmi face impresia că vă numărați printre acei puțini aleși. Liliane scapă lista de vinuri în farfurie. Ca să salveze situația
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Renunț la ukulele. Bun, ce-a rămas? Jean începe să citească din carnețel: — Una bucată pian, două bucăți viori, una bucată contrabas... În mijlocul enumerării, Liliane le face semn cu cârja: e evident că Lionel n-are cu cine dansa. Îl întrerupe brutal pe Jean din recapitulare: — Decomand totul. Păcat, aveam chef de-o salsa ca la mama ei! Robert, știi salsa? — Numai sub formă de sos. — Păcat, nici nu știi ce pierzi. Îmi închipui, vrea să fie amabil Robert. — E peste
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Lionel e puțin dezorientat de răspunsul fără echivoc al șefului de sală, după care își amintește de ce se află în restaurant: — Gata, să trecem la desert! — Pot să vă recomand... încearcă Robert să se facă util. Destul cu recomandările! îl întrerupe Lionel. Desertul îl aleg eu. — Să vă aduc lista cu deserturi? — Nu-i nevoie. Știu ce vrem: ananasul. Robert trece printr-un moment de cumpănă. Să bea cineva Château Pétrus 1990 amestecat cu Coca-Cola, se mai poate înțelege. Greu, dar
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
e în cumpănă. Până acum nu s-a gândit la acest aspect: ce se va întâmpla cu lucrurile lui - multe, puține, tot s-a adunat ceva. Îi vine o idee: — La noi în țară... — Nu e Franța țara ta? îl întrerupe mirată Agnès. — Vreau să spun, în România - se corectează Lionel - există obiceiul ca rudele mortului să împartă la săraci lucrurile rămase după el. — Nu-s proști românii. Eu zic să nu pierdem timpul: facem un inventar și de săraci mă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
moartea! râde Gérard ca de o glumă bună. Lionel e de-a dreptul uluit: nu-i vine să creadă că un anonim ca el a putut stârni atâta interes. Îi pare și mai rău că trebuie să moară. Gérard îi întrerupe fără milă autocompătimirea: — Să revenim la lucruri serioase: v-ați mai gândit la ideea mea de reality show? Să știți că emisiunea de la restaurant a făcut o audiență record. — Ți-am spus, sunt un pudic. — La cât vă evaluați pudoarea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de la serviciu la timp și încearcă o ultimă șansă. Lionel îi strigă: Nu mai am nimic de dat! Omul de la ușă sau n-aude, sau nu înțelege franceza, pentru că mai sună o dată, lung. Lionel se scoală nervos că a fost întrerupt din Turul Franței și se apropie de ușă. Se uită pe vizor. Ceea ce vede nu e nicidecum un arab și cu atât mai puțin un amărât. Individul își șterge transpirația de pe frunte cu o batistă, după care scoate un pieptene
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
smulgă mărturisirea că, pentru ea, el a fost Fred Astaire, ăsta da, profesionalism! În cadru intră însă brusc un bărbat care-i trage o pereche de palme Janei, o apucă de-o aripă și o scoate din cadru. Emisiunea e întreruptă de un calup de publicitate. Lionel stinge televizorul. E ora 11.00. Conform desfășurătorului, mărșăluitorii ajung în locul unde urmează să fie dezvelită statuia imigrantului necunoscut. Sunt mai multe televiziuni la fața locului, dar cea mai bună poziție o are televiziunea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Unii cred că Lionel e cel care a suflat în lumânare și că trăiește. Alții sunt de părere că s-a întâmplat ce i-a fost scris și lumânarea s-a stins odată cu el. Transmisia TV din garsonieră s-a întrerupt, conform contractului, la miezul nopții. Nimeni n are curaj să-i sune la ușă. Până și stagiarul Patrick a plecat spre comisariat, să-și facă raportul de rutină. Îl încheie cu clasicul: În timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Creangă), mi-am amintit de un frumos titlu de carte a lui Alexa Visarion: Spectacolul ascuns. Căci Ivan al meu, teoretic, destinat copiilor, ascunde o montare antisovietică destul de străvezie! Nu Întîmplător, cînd l-am jucat la Vinița (Ucraina), a fost Întrerupt, de două ori, de filosovietici; plus că am fost trimiși acasă ...cu două zile mai devreme! Nu mă mîndresc cu asta; de altfel, unii nu cred, nu mă mai mîndresc cu nimic. Importantă rămîne ideea că multe reprezentații conțin, În
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nu putem fi noi de aceea, ca doi rebeli îndrăgostiți, luăm micul dejun la telefon comentăm căderea ploii, înflorirea castanilor șansele împiedicate ale acestei vieți de mansardă prin două telefoane mobile, unul al tău, mai scump unul al meu, care întrerupe fiecare înconjurat de gratiile lui de cristal, atent construite. cu un mic animal tehnic la ureche și gură am început de la cinci minute pe zi ne-am tatonat până la o oră pe zi am ajuns să-ți cumpăr flori la
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
simțitor înainte, și în special după ce a avut loc Congresul al VII-lea al UCI din luna aprilie 1958, cănd UCI a adoptat o "atitudine dușmănoasa" față de mișcarea muncitoreasca internațională, fenomen cu caracter social-politic. Chiar și continuitatea negocierilor a fost întreruptă de acest eveniment, din iulie 1958, până în aprilie 1959 neavând loc nicio sesiune a Comisiei Mixte. Interesele din câmpul economic pe care ambele state le aveau posibilitatea de a produce împreună un obiectiv ce urma să asigure producția de energie
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]