1,754 matches
-
pentru "vina" de a fi întreprins turnee în străinătate. Arestarea sa poate fi bănuită, pe un alt temei, și ca secvență a persecuțiilor etnice: cei doi soți au o origine evreiască. O dată cu ocuparea Kievului de către trupele germane, locuitorii orașului răsuflă întrucâtva ușurați. Dar deznodământul ocupației naziste este tragic: un sfert de milion de evrei, țigani, ucrainieni și ruși vor fi împușcați și măcelăriți la Babi Yar, într-un coșmar parcă fără sfârșit. Torturată fizic și psihic, Lisa Erdman dispare și ea
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
apărut, "Europa națiunilor, Europa rațiunulor", pe care Grete Tartler ni-l propune prin editura Cartea Românească. Pare o sentință cioraniană, dar de fapt este un citat dintr-o lucrare a unui distins politolog preocupat de ideea națională. Fraza respectivă fixează întrucâtva parametrii interesului investigației întreprinse de autoare în volumul de față. Grete Tartler, cunoscută și distinsă poetă și eseistă, arabistă de referință, muzicolog avizat și sensibil ( are studii de specialitate), a ocupat în ultimii ani prim-planul atenției publice și prin
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
însurat cu o profesoară de geografie ale cărei apucături nu se pot numi chiar ortodoxe?), o coafeza tânără și frumoasă care se mărită - pentru bani - cu simpaticul colonel amintit mai devreme et alții. Oscilând între românul de idei dostoievskian (aducând întrucâtva și cu românele lui Camil Petrescu sau cu Huliganii lui Mircea Eliade) și realismul de factură balzaciana, cartea lui Paul Eugen Banciu se frânge tocmai la nivelul personajelor, al căror discurs pare, în multe rânduri, inadecvat condiției lor și situației
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
rabat de la normele obiectivității - care în publicistica românească iau foarte adesea expresia confuză a trivialității agresive. Multe dintre articolele reunite în volumul Un deceniu văzut de aproape îmi erau așadar cunoscute. La un loc, ele mi-au prilejuit o impresie întrucâtva diferită de cea obținută "la cald", pe pagina a doua a amintitei publicații: de cronică a unui atât de frământat și de tulburat deceniu, precum cel abia încheiat (titlul cărții mi se pare din acest punct de vedere inspirat). E
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
respinsă pe rând de instituțiile care au găzduit-o fără a reuși să se permanentizeze, să se individualizeze - rămânând doar în programul de cercetare al acestora. După anul 1989 lucrurile au sărit în aer, despre Eminescu s-a mai vorbit întrucâtva, dar despre eminescologie - niciodată. O știință anunțată fulgurant într-un supliment de dicționar academic, la final de eră comunistă, preluată inerțial în limbajul științific de după 1989 -, dar o știință fantomatică. A venit, poate, timpul să ne întrebăm dacă este cazul
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
de deviaționist. Volumul său de comentarii pe teme de artă Iarba fiarelor (1959) a fost considerat prima culegere reprezentativă de eseuri în literatura basarabeană. A avut tăria de a-și nega întreaga producție literară datorată epocii proletcultiste, printr-un gest întrucâtva asemănător cu acela al lui A. E. Baconsky. Disc (1968), un roman construit pe structura unei povestiri retrospective, marchează împlinirea vârstei de 50 de ani ai scriitorului. Am impresia că destinul său public poate fi comparat cu situațiile unor Geo
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
sale cu carne spulberînd concurența care utiliza un material mai prost, carnea de pisică. Există o clară notă estetizant-oniric-funambulescă tipică pentru Burton cu care acesta își înzestrează mînuitorul de brici și un anumit gust macabru dezvoltat cu finețe care amintește întrucîtva de Delicatessen (1991) al lui Marc Caro și Jean-Pierre Jeunet însă scenele alunecă spre un grotesc fermecător, spre un arabesc a la Edgar Poe în acompaniamentul recitalurilor performate de eroi. Cu coafura flamboaiantă și privirea faustică, asemeni unui poet maudit
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
numind-o cu ajutorul perifrazelor neutre, atunci putem reține că maxima autorilor e cît se poate de valabilă: nimic nu e pînă într-atît de rău încît să nu-i poți găsi o latură bună. Orice fenomen cultural e contradictoriu în sine: întrucîtva încurajator și vestitor de întîmplări bune, întrucîtva îngrijorător și aducător de nedorite efecte secundare. Cum s-ar spune, ce se pierde într-o parte se cîștigă în alta, și orice defect, dacă este privit mai atent, se dovedește a ascunde
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
reține că maxima autorilor e cît se poate de valabilă: nimic nu e pînă într-atît de rău încît să nu-i poți găsi o latură bună. Orice fenomen cultural e contradictoriu în sine: întrucîtva încurajator și vestitor de întîmplări bune, întrucîtva îngrijorător și aducător de nedorite efecte secundare. Cum s-ar spune, ce se pierde într-o parte se cîștigă în alta, și orice defect, dacă este privit mai atent, se dovedește a ascunde o nebănuită calitate. Și dacă totul e
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
și anume aflarea celui care ești cu adevărat. Pas cu pas, întîi entuziasmat, apoi terifiat, Sparrow intră într-un mind game, cum ar zice Ioan Petru Culianu, în care totul capătă sens și totul gravitează în jurul numărului 23. Filmul amintește întrucîtva de romanul incitant și bizar al lui Thomas Pynchon, Strigarea lotului 49. Cele două lumi, cea a ficțiunii livrești și cea a cotidianului, se amestecă, iar Walter Sparrow intră în dimensiunea imprevizibilă și fascinantă a ficțiunii prin ceea ce am putea
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
cu semnificație, atunci cînd fiecare detaliu devine o piesă a unui puzzle monstruos, cînd, oriunde întorci privirea, ceva te privește, cînd îți asumi un rol esențial în desfășurarea istoriei, cînd totul ți se întîmplă numai ție etc. Astfel, Sparrow devine întrucîtva detectivul Fingerling, cinic, dur, inteligent cu o amantă trăznet, pe potriva caracterului său violent, pe care o și ucide, și cîinele pe care-l scapă din laț devine un fel de mesager infernal, totul pe potriva ficțiunii. Fingerling reprezintă un fel de
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
Lula și a luat Palme d’Or la Cannes, în ’90. Tot el a scris scenariul celui mai bun film lynchian - Lost Highway. E un scriitor foarte cunoscut în SUA și Franța (deloc în Romånia, lucru care-l irită/contrariază întrucîtva), plus că a fost cuplat cu nenumărate femei frumoase și celebre... "Laura" ar fi una din ele - în orice caz, numele ei revine frecvent în povestirile lui (lungi - foarte lungi). Aflu că e actriță și mă gîndesc, imediat, la Laura
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
traducerilor se deduce din prezența scriitoarei ori, nu în ultimul rând, din premiile străine primite, pe lângă Herder, deja menționat, Vilenica (2002). Faptul e cu totul remarcabil, după cazul literar al lui Marin Sorescu. Pe Ana Blandiana, probabil, doar politicul pare, întrucâtva, să o fi favorizat. Scriitoarea este și o militantă civică, în apărarea demnității victimelor comunismului. Are și un anumit prestigiu, rar la noi, de autor de cvasisamizdat. Semnătura interzisă (1959-1964, 1985, 1988-1989) o singularizează mai puțin, chiar și într-un
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
a văicărelilor. Ziarele și televiziunile întrețin o permanentă frăsuială agresivă, mizeria și deriziunea fac deliciul condeierilor de toată mîna. Dacă reușești să te sustragi - măcar și pentru o clipă - acestei infestări programate, lumea, chiar și lumea noastră ți se pare întrucîtva respirabila. În Gară de Nord, totul e pus la punct, în locul tarabelor sordite, localurile sclipesc elegant și prosper. E o plăcere să intri și să comanzi pînă la trenul spre Sinaia, un arhisofisticat sandwich. Sinaia? Păi, ajuns în Sinaia, după
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
impactul în diferite epoci al Manifestului Partidului Comunist al lui Marx și Engels, autorul se va explica chiar mai bine, cât privește metoda: "...caut să aprofundez tocmai raportarea textului la contexte." O dată cu studiul dedicat însemnărilor din subterană, Ianoși va trece întrucâtva într-altă arie de preocupări - deși, prin ton și prin coloritul biografic (îndeosebi de tinerețe) al lui Dostoievski, nu părăsește întru totul registrul discursului anterior. Va avansa pe un teren din ce în ce mai neutru ideologic, mult mai pur teoretic, o dată cu Metamorfoza lui
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
preocupări - deși, prin ton și prin coloritul biografic (îndeosebi de tinerețe) al lui Dostoievski, nu părăsește întru totul registrul discursului anterior. Va avansa pe un teren din ce în ce mai neutru ideologic, mult mai pur teoretic, o dată cu Metamorfoza lui Kafka, pentru a reveni întrucâtva la preocupările inițiale o dată cu paginile dedicate lui Thomas Mann. în ultimul eseu al volumului se va referi din nou (simetric în raport cu studiul introductiv, dar concret aplicat) la contextul românesc, meditând asupra destinului lui Tudor Vianu, care, ca tipologie culturală, s-
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
chelnerul este recuperat întru onestiate cu propriul roman de către o iubită care știe și înțelege. Finalul falsificat în spiritul melodramei are doza lui de adevăr. David Kern nu mai este chelnerul de la început, ieșirea în lumea bună l-a rafinat întrucâtva, i-a rafinat minciuna romanescă. Pe de altă parte, el este o persoană publică și, poate cel mai important, revendică pentru el un chip al romanului, chipul unui personaj așa cum apare în final pe motocicletă alături de iubita sa. În definitiv
Literatura de sertar sau romanul à tiroir by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5949_a_7274]
-
cuiva. Oricât am fi de conștienți cât de supusă hazardului este ,botezarea", acest gest de identificare ne marchează - cu foarte puține excepții - pentru toată viața. Timp de secole, și chiar mai mult, în spațiul creștin european, doar un prenume distingea întrucâtva un individ printre ceilalți. Istoric vorbind, numele de familie este foarte recent... Aceste reflecții, și altele încă mai dezabuzate, pleacă de la un poem al lui Lucian Blaga, ,Numele" Ziua câteodată, uneori și noaptea, venind din occident spre țara dimineții, prin
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
ușor, o parte din trecutul scriitorului fiind legat de trecutul meu, dar inițial m-am bazat pe intuiție, ca să nu greșesc. Într-un fel, am avut noroc: debutam odată cu o epocă nouă, începuturile mele fiind și ale literaturii. Situația este întrucîtva similară cu aceea de după 1989. Într-o literatură așezată, organică, altfel se petrec lucrurile. Trebuie să recunosc că perioada postdogmatică, în care o literatură adevărată lua ființă, după decenii de impostură, a jucat în favoarea noastră, a tinerilor critici. Ea ne
Privind înapoi, fără mînie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14346_a_15671]
-
ani că aș vrea să mă lase să fac și altceva. Ziua scriam despre bilanțuri contabile, iar noaptea deja, îmi scriam micile articole - lucram deja pentru Le Monde, dar ca free-lancer. Pe atunci, nu aveau posturi disponibile. (Florence Noiville evită întrucîtva să descrie parcursul ei în presă, pas cu pas, încearcă să transmită doar ideea conversiunii, n.m.). Sigur, cînd am hotărît să las baltă finanțele, a fost greu, începeam totul de la zero, salariul mi s-a înjumătățit 2, dar făceam în
Florence Noiville: „La Le Monde des livres, avem timp, avem buget“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3563_a_4888]
-
se respectă, ci chiar despre o astfel de lume terestră, despre miraculosul nostru cotidian presărat cu sfinți rămași necunoscuți. Sfințenia-de-zi-cu-zi, ascunsă dar revelată la momentul potrivit (și iarăși aș înlocui potrivit cu mai miezosul, aici, „folositor”), este supratema acestui volum, similară întrucâtva acelui „sacru camuflat în profan” despre care vorbea Eliade. Aflăm, astfel, că descoperitorii lui Hristos, fie că e vorba de „stareți” cu experiență sau de ierarhi, fie de călugărițe neștiutoare de carte, fie de simpli monahi începători, minunat „accidentați” de
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
iubitei sale, Elvira, rămasă singură și fără speranță. Totul, desigur, în atmosferă exclamativa a romantismului. După care, își reia descrierile plate despre Praga, Moravia toată, în care poate doar episodul Ian Hus, ereticul protestant condamnat la moarte de popa, iese întrucîtva din canon. Și, apoi, brusc reanimat, aflăm capitolul intitulat " Femei vagabonde în Germania", o izbutita reconstituire a unei călătorii cu trenul prin Germania cu "belele localității prin care trecurăm", în care apar o baroneasă, un rus, bogasieri și o anecdotă
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
gândire, religie, viață și moarte; despre diferite popoare și nații... - și comentariile sale pe marginea lor. Faptul că își bate textul la mașină, nu la computer (prima ediție a cărții, cea de la Scrisul Românesc, a apărut în 1999) îi complică întrucâtva situația, fiindcă îi e greu să găsească exact locul potrivit de inserare a unui anumit calup. Find, replace, copy, paste sunt opțiuni tehnic-postmoderne la care, deocamdată, Livius Ciocârlie nu pare să aibă acces. Însă acest efort de integrare are, ca
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
Cristina Ionica James Joyce și D.H. Lawrence sînt scriitorii britanici pe care orice istorie a romanului modernist european îi va instala în fruntea ierarhiei, fixîndu-i de asemenea într-o opoziție întrucîtva artificială, dar folosibilă ca punct de plecare într-o discuție: inovatorul în domeniul formei, exploratorul resurselor limbajului (primul) și producătorul de mari mutații în planul conținutului, specialistul în descompunerea și explicitarea resurselor umane de spirit și senzualitate (ultimul). La Editura
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
nu are marcaje exacte în acest sens, dar nici nu vrea să pună singur marcaje: el doar simte (deși pretinde că mai degrabă gândește). În atmosfera boemă pariziană, fără Maga (cea pierdută, abandonată, alungată, părăsită), alcoolizat și însingurat, dar securizat întrucâtva de o spumoasă causerie între intelectuali anti-sistem, Horacio Oliveira (personaj atroce și aparent anti-emoțional) o poate iubi în sfârșit necondiționat pe Maga (sau mai exact poate admite că o iubește): Oh, iubirea mea, mi-e dor de tine, mă doare
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]