2,580 matches
-
ternă a bătrânului, care caută în acest fel să-și întrețină reflexele după pensionare. Este un personaj interesant, chiar dacă neindividualizat pe deplin, de fapt o funcție a enigmei ce emană abundent din fiecare filă a cărții. Diferența pe care o întruchipează în raport cu ceilalți îi servește cheia multor taine. De tânăr va căpăta gust pentru viețile transcrise ale altora, stivuite în uriașul sanctuar de hârtie, neglijând să-și "capseze" o biografie proprie: "...citea cu nesaț mii de dosare din care afla întâmplări
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
putea alcătui o coaliție, fie chiar și circumstanțială de guvernare, dar în nici un caz, așa cum se propune, ca o construcție politică pe termen lung, înscrisă la tribunal. Observați, că nici nu iau în calcul, acea veșnică soluție imorală care este întruchipată de curva politică numită PC. În urma nunții politice dintre cele două mari partide, Crin Antonescu și Victor Ponta, trâmbițează că alianța lor este gândită pe cel puțin 5 ani. Măi, să fie? Mă întreb și eu ca Gheorghe din Hârlău
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dragoste, de război, de pescuit, de aducere a ploii sau de orice altceva... Povestirea oferă precedente pentru diferitele momente ale construcției unei corăbii, pentru tabuurile sexuale pe care le implică și așa mai departe". Căpitanul care pornește pe mare îl întruchipează pe eroul mitic Aori. "Poartă îmbrăcămintea pe care o purta Aori, potrivit mitului; ca și Aori, are chipul înnegrit, iar în plete, un love asemănător cu acela pe care Aori l-a smuls de pe fruntea lui Iviri. Dănțuiește la poalele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Iahve nu se mai manifestă în Timpul cosmic (cum se întîmplă cu zeii altor religii), ci într-un Timp istoric, care este ireversibil. Fiecare nouă manifestare a lui Iahve în Istorie nu mai este reductibilă la o manifestare anterioară. Căderea Ierusalimului întruchipează mânia lui Iahve împotriva poporului său, însă este altă mânie decât aceea pe care Iahve o arătase la căderea Samariei. Gesturile sale sânt intervenții personale în Istorie și nu-și dezvăluie înțelesul adânc decât pentru poporul său, poporul pe care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
văzut, este un simbol al Universului. Grădinile în miniatură, devenite obiecte de predilecție pentru esteți, aveau o istorie foarte veche și chiar o preistorie care oglindește un profund sentiment religios al lumii. Existaseră mai înainte bazine cu apă parfumată, care întruchipau Marea, iar capacul înălțat sugera Muntele. Structura cosmică a acestor lucruri este evidentă. Elementul mistic era și el prezent, pentru că Muntele înălțat în mijlocul Mării simboliza Insulele Preafericiților, un fel de Paradis în care trăiau Nemuritorii taoiști. Era, deci, o lume
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ritual și cum același act, o dată depășită perioada ritualistă, poate fi valorizat ca "tehnică mistică". Strigătul soțului din Brihadara1yaka Upanishad: "Sînt Cerul, iar tu ești Pămîntul" vine după preschimbarea soției sale în altar al jertfei vedice (VI, IV, 3). Femeia întruchipează în cele din urmă, în religia tantrică, Prakriti (Natura) și Zeița Cosmică, Shakti, în vreme ce bărbatul se identifică cu Shiva, Spiritul pur, nemișcat și senin. Unirea sexuală (maithuna) este înainte de toate o integrare a celor două principii, Natura-Energie cosmică și Spiritul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și retragerea sa în pădure. Există de pe acum un simbol al Morții: pădurea, jungla, întunericul reprezintă lumea de dincolo, "Infernul". În unele locuri se crede că vine un tigru care îi poartă pe candidați în spinare până în pădure: fiara îl întruchipează pe Strămoșul mitic, Dascălul inițierii, care îi conduce pe adolescenți în Infern. În alte părți, se crede că neofitul este înghițit de un monstru, în pântecele căruia domnește Noaptea cosmică: este lumea embrionară a existenței, atât pe plan cosmic, cât
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ternă a bătrânului, care caută în acest fel să-și întrețină reflexele după pensionare. Este un personaj interesant, chiar dacă neindividualizat pe deplin, de fapt o funcție a enigmei ce emană abundent din fiecare filă a cărții. Diferența pe care o întruchipează în raport cu ceilalți îi servește cheia multor taine. De tânăr va căpăta gust pentru viețile transcrise ale altora, stivuite în uriașul sanctuar de hârtie, neglijând să-și "capseze" o biografie proprie: "...citea cu nesaț mii de dosare din care afla întâmplări
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o asemenea ispravă ca asta de azi? Și-a înălțat sprâncenele și a așteptat. Ați putea pretinde? a repetat cu mult calm. Fiți sinceră. Doar atât vă cer. Pentru lămurirea acestui domn. Răspunsul doamnei Silsburn a constituit drăgălășenia și justețea întruchipate: — Nu, sub nici un chip n-aș putea pretinde așa ceva. M-a copleșit un impuls brusc, violent, de a sări din mașină și de a o lua la fugă în orice direcție s-ar fi nimerit. Totuși, îmi aduc aminte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mânioasă, care se plângea foarte mult, prea multă ideologie sexuală, bietele de ele. În drum spre Cincinnati pentru o conferință la un oarece colegiu ebraic, se prăbușise cu avionul. Sammler băgă de seamă că văduva lui tindea acum să-l Întruchipeze. Devenise ea teoreticianul politic. Vorbea În numele lui, cum ar fi făcut el pesemne, și nu se afla nimeni să-i ocrotească ideile. Soartă Împărtășită și de Socrate și Iisus. Până la un punct, lui Arkin Îi plăcuseră conversațiile chinuitoare cu Margotte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care i se iviseră în colțurile ochilor. Nu, n-o să ne întristeze. O să vezi. Jina s-a uitat prin camera în care Danny făcea ordine îndesându-și lucrurile sub pat sau în dulap - la cărțile cu benzi desenate, la păpușile întruchipând eroi de acțiune, la echipamentele de spion care acopereau fiecare centimetru de pe podea, astfel că în dormitor nu mai prea era loc și pentru vreo fantomă. Tu chiar îl vezi ? l-a întrebat ea. Danny a întors ochii către fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pe renegat, tatăl meu a colaborat în cele din urmă cu el așa cum ar fi făcut-o cu orice alt șef al poliției, nu fără să mârâie totuși câte-o ocară atunci când își amintea de speranța pe care odinioară o întruchipase acel om pentru musulmani. Prezența lui Yahya le dădea de altfel asigurări notabilităților orașului, unii cunoscându-l bine, astfel că și unii, și alții au început să-l frecventeze cu mult mai mare sârguință decât pe vremea când era nefericitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pentru el, de aceea se rugau lui Dumnezeu să-l ia sub ocrotirea Sa și să-l ducă de acolo cât mai departe. — Incorigibilul meu văr Giovanni, spunea Clement al VII-lea cu afecțiune și resemnare. Condottiere și Medici, el întruchipa întreaga Italie. Trupele pe care le comanda erau după chipul și asemănarea lui, venale și generoase, tiranice și justițiare, indiferente în fața morții. În anul acela, ele se puseseră în slujba papei. Erau numite Cetele Negre, iar șeful lor nu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ne străduim să i le descifrăm iar concluziile pot fi păstrate și ca intimități. Câte intimități n‐au păstrat mamele noastre, protejându‐ne ! ? „Atât „Paradisul” lui Dante, cât și finalul lui „Faust” sunt apologii ale veșnic femininului, femeia - la Dante ‐ întruchipând virtuțile fundamentale, iubirea, credința și nădejdea (nădăjduirea) ca maică și fecioară, răspândită‐n universul lumii „ca o mireasmă‐ntr‐o pădure”, cum spunea Arghezi, învățătoare a umanității, inițiatoare în cele esențiale ale cunoașterii. Nu întâmplător cea dintâi lună a primăverii
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
înșine le urlam. Slăveam ce? Aparenta liniște în care creșteam, ne făceam planuri de viitor, ne rostuiam viețile. Neștiutori, neîncrezători, înverșunați împotriva unor dușmani pe care nu-i văzusem vreodată. Mulți ani, pentru mine, figura cruntă a exploatatorului a fost întruchipată de „Conu Gr.“, fost senator, proprietar în satul unde locuiam, unul dintre fruntașii de odinioară ai așezării. Ieșea (îl scoteau) în înserat „la șosea“. Stătea pe o buturugă de stejar, pe care i-o adusese unul pe care-l botezase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tip, dar totodată și un anumit individ, un acesta. Pornindu-se de la tipic s-a ajuns la stereotipie în conceperea personajelor, noțiunea referindu-se la repetarea în construcția personajelor a anumitor amănunte, ajungând la reliefarea aceluiași caracter. Arta de a întruchipa trăsăturile tipice este de o mare diversitate. Apropierile care se stabilesc între personaje se referă la modalitățile de concepere a lor. Personajul cunoaște diferite moduri de realizare specifice unui anumit gen sau specie literară. O înfățișare complexă o ia personajul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 159. footnote>. Forma cea mai simplă a nebuniei comice e producătorul de râs, care în treatru a fost prezentat în diferite forme ale profesionalizării, în funcție de exigențele epocii. În teatrul lui Caragiale străvechea „nebunie mimică” e întruchipată de Catindatul și de Cetățeanul turmentat, personaje cu rol secundar, dar în jurul cărora se concentrează interesul comediei, a „carnavalului umbrelor”. S-a observat că dramaturgul român păstrează nebunul care spune adevăruri, integrându-l în universul piesei. Catindatul 48 nu are
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
inteligență și cu o experiență bogată”. Pe de altă parte, una dintre consecințele afirmării spiritului critic și autonomiei gândirii promovate de umanism a fost critica societății feudale, a instituțiilor și a moravurilor ei, a teologiei și a clerului. Aceasta este întruchipată în opera principală a umanistului Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei - 1511. Asociată cu regretul vârstei de aur, tema nebuniei și a “lumii pe dos” constituie o altă indicație asupra pesimismului Renașterii. “Spre sfârșitul Evului Mediu, nebunul și nebunia devin personaje
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
în derâdere moravurile vremii, scriitorul acuză în Corabia nebunilor (1494) faptul că Europa timpului său “devine o lume așezată cu susul în jos”. Brandt își găsește sursa de inspirație în viața poporului, raportându se la tradiția carnavalului, la personajele pungașilor-înțelepți, întruchipate de țărani, ghicitori sau în piese de teatru moralizatoare. Consacrat ca cel mai popular poem satiric al epocii, cartea este însoțită de gravuri sugestive realizate în cea mai mare parte de Dürer. În Criticón, Baltazar Gracian descrie lumea ca o
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
O, cât de tristă, cât de tristă ești, Tu, floare pensulată cu uleiuri Ce pari căzută din vecii cerești Să-ntruchipezi durerii, noi temeiuri; Nu-mi satur ochii, prinși de oglindiri Ce mi te torn în suflet cu încetul, Alint păgân, pentru atâtea firi Înțepător și acru, ca oțetul... Culorile, nu ele te-au născut, E-o altă tain-a viețuirii
FLOARE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83796_a_85121]
-
redus În sfârșit la tăcere. Am clătinat din cap, amintindu-mi de singura vizită a unchiului meu În această clădire și de cât de tare se emoționase Seamus când Îi recunoscuse numele. Era supărător, ca să mă exprim blând, că Seamus Întruchipa publicul-țintă al unchiului meu. Când am deschis ușa, Millington era cât pe ce să crape din cauza bucuriei paroxistice, - era chiar și mai entuziastă ca de obicei acum, căci mă Întorceam după o zi Întreagă de lucru. Săraca Millington. N-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cum toată lumea bună s-a distrat la Istanbul și nimeni nu-și va da seama că am fost plătiți să ducem acolo petrecerea, cu tot cu fotografi aleși pe sprânceană ca să pozeze și cu jurnaliști ca să scrie despre asta. Era genial și Întruchipa perfect mottoul industriei noastre, PUNE ÎNTÂI ÎN SCENĂ, APOI ÎN PAGINĂ. Dar apoi imaginea Penelopei Îmi străfulgeră prin minte și aproape că m-am Înecat: cum aș fi putut să-i fac iar una ca asta? —Bette, mi-am permis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
altminteri nu ai purta în largul creației un nume propriu. Cu un acut spirit de observație la realitățile umane, adesea bulversate, din societatea contemporană cu apetit de globalizare, autorul întinde punți între viața scurtă sub semnul vitezei verbului a fugi, întruchipată de Achile, și viața lungă sub semnul verbului a (se) întoarce - propriu nostalgiei, evocării - a lui Odiseu. Firesc, se pune întrebarea de ce/cum învață omul? Dubletul interogativ de ce-cum? apare explicit la Vasile Fetescu și pentru forma de activitate
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
infanterie, care privesc nedeslușit în obiectivul aparatului. Două studiouri diferite. Două tonuri diferite de sepia. Doi fii morți. Figurile lor îl fascinează mereu, cu toate că nimic din lipsa de distincție a trăsăturilor părinților nu atrage atenția. Sunt încremeniți și puternici, ei întruchipează toate emoțiile ascunse care guvernează viața acestei case. Și-a dat seama că ei sunt motivul pentru care Ambaji l-a primit aici, iar pastorul îi permite să stea. — Sarcina ta este să mă ajuți, nu să visezi cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
imagini din Vechiul Testament, cu sânge și răzbunare. Kaizerul a reușit să i le șteargă sau să le redirecționeze, caricatura din Illustrated News a monstrului însetat de sânge cu caschetă a făcut ceea ce oamenii din Bombay n-au reușit niciodată, să întruchipeze forțele întunericului, toate la un loc, vizibile. A început să-i urască pe nemți din toate puterile. O vreme, au devenit subiectul unic al predicilor sale de la colț de stradă. Oamenii se adunau să-l vadă cum își manifestă furia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]