64,920 matches
-
auzit<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. I, p. 258. footnote>. Sfinții Părinți, referindu-se la felurile păcatelor, ne oferă foarte multe detalii de ordin duhovnicesc și ne învață că noi vom da răspuns amănunțit în fața lui Dumnezeu nu numai de cele pe care le-am făcut noi înșine, ci și de cele pe care le-am prilejuit de le-au făcut alții; apoi vom mai fi întrebați și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
grave, înseamnă că această amintire a păcatelor este de la vrăjmașul diavol, care o aruncă spre osândirea sufletului, pe când, dacă ea îl duce pe om la pocăință și îndreptare, înseamnă că este de la Dumnezeu. În legătură cu aceasta, scriitorul filocalic Teodor al Edessei învață: „Vrăjmașul vieții noastre, diavolul, micșorează păcatele noastre prin multe gânduri, și adeseori le acoperă cu uitarea, ca micșorându-se ostenelile, să nu ne mai gândim la plânsul pentru greșeli. Noi însă, fraților, să nu uităm de greșelile noastre chiar dacă ni
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, chinuie și distruge. „Odată păcatul născut ne învață Sfântul Ioan Gură de Aur el pricinuiește sufletului ce l-a născut, nenumărate dureri. Se întâmplă cu totul altfel decât la nașterea cea firească. Odată ce femeia a născut, vaietele ei încetează. Dimpotrivă, păcatul tocmai după nașterea sa chinuiește mai mult
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p.131. footnote>. Astăzi însă, omul trupesc și secularizat nu simte gravitatea și urmările păcatului în sine, așa cum le simte cel duhovnicesc. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că „de aici izvorăsc toate relele, când adică noi păcătuim, și nu credem că am păcătuit cu ceva”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VI, p. 94. footnote>. Omul trupesc nu observă nici o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
gând al nostru și așa nu vom păcătui niciodată. Căci, dacă ne temem de semenii noștri ca să nu ne cunoască păcatele, cu atât mai mult trebuie să ne temem de Dumnezeu, care vede toate. Cu privire la aceasta, Cuviosul Isaia Pustnicul ne învață : „Sârguiește-te să-ți aduci aminte de Dumnezeu gândind că îți poartă de grijă și că cele ce le grăiești în inima ta sunt descoperite înaintea Lui. Zi deci sufletului tău: Dacă te temi ca păcătoșii, care-s ca și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
care s-au săvârșit, ne oștim împotriva lor, schimbând înfrângerea dintâi prin biruința de pe urmă<footnote Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție”, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 248. footnote>. Iar dacă totuși am săvârșit păcatul, Părinții neptici ne învață să ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit, căci cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cercetau gândurile, meditând la felul cum au petrecut ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Făcând referire la remediile păcatelor și la eliberarea omului din robia lor, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață și el că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., suta
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în gât o asemenea afacere? Dar sunt sigur, că Petrică nu realizează nici pe jumătate cât am făcut pentru el și cum mi-am pus pielea în foc, căci îți imaginezi ce nas poartă acum, dar nu face nimic, am învățat deja de mult să nu te aștepți la recunoștință, cu toate că înaintea premierei eram pentru el în scrisori „tata”, „Dumnezeu” tot ce vrei! Și așa a ajuns Petrică să fie cântăreț la cea mai mare instituție, cântând 5 recite de „Cosi
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
să citească literatura de azi, autorii cu care poate se ciocnesc în librării, „în carne și oase", cum le-ar spune elevilor la clasă. Pe termen scurt și în linii mari, un profesor de română dintre „marii clasici" își va învăța elevii că un autor face parte din curentul..., că opera literară aparține speciei si genului..., si că trebuie interpretată respectând următorii itemi si aplicând următoarele concepte... Pe termen lung și în idei necontrafăcute, un profesor de literatură dintre „avangardiștii” sistemului
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
nu doar note, ci și cărți. Să pună pe catedră cartea, o carte, orice carte nou apărută, și să o lase la îndemâna și în mâna elevilor. Iar aceștia, să o accepte, să o desființeze, să o „rupă" în idei. Putem învăța reguli și formule, putem chiar să învățăm câte un cuvânt nou din dex în fiecare zi (am făcut și eu asta o vreme). Dar nu putem învăța ideile pe de rost, pentru că ele se transformă în comentarii de 1-2 pagini
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
pună pe catedră cartea, o carte, orice carte nou apărută, și să o lase la îndemâna și în mâna elevilor. Iar aceștia, să o accepte, să o desființeze, să o „rupă" în idei. Putem învăța reguli și formule, putem chiar să învățăm câte un cuvânt nou din dex în fiecare zi (am făcut și eu asta o vreme). Dar nu putem învăța ideile pe de rost, pentru că ele se transformă în comentarii de 1-2 pagini cu bareme și puncte de penalizare. Profesorii
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
aceștia, să o accepte, să o desființeze, să o „rupă" în idei. Putem învăța reguli și formule, putem chiar să învățăm câte un cuvânt nou din dex în fiecare zi (am făcut și eu asta o vreme). Dar nu putem învăța ideile pe de rost, pentru că ele se transformă în comentarii de 1-2 pagini cu bareme și puncte de penalizare. Profesorii de română de azi penalizează literatura în necunoștință de cauză. Nu poți acuza elevul că nu pune mâna pe o
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
fruntea de geamul rece. Era prea mult de îndurat. În minte mi se derulau imagini ale celor întâmplate în camera asta blestemată! Zâmbea timid, peste câteva minute mă surpindea cu îndrăzneala privirilor ei. După atâta vreme și încă nu am învățat să trăiesc fără ea. Am ieșit din cameră gâfâind. Am trecut pe lângă femeia de la recepție fără măcar s-o privesc. Am pășit în ploaia torențială și, pentru a doua oară în ziua accea, m-am lăsat udat de picurii grei
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee și același simbolism, precizează: „în acea trecere a evreilor (prin Marea Roșie), în care egiptenii au pierit, iar evreii au scăpat, a fost anticipată încă de pe atunci închipuirea Sfântului Botez. Căci, ce altceva învățăm zilnic în această taină, decât că vina este luată de ape și că greșeala se șterge cu ele, însă evlavia și nevinovăția rămân pururi ocrotite? Ai auzit că părinții noștri au fost sub nor, și (încă) sub un nor bun
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
autorii trebuie să-și vândă textele și să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie...Iar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. - LECTURILE CĂREI VÂRSTE LE CONSIDERAȚI DEFINITORII? Lecturile tuturor vârstelor sunt importante, dar este clar că personalitatea se formează în adolescență. Ceea ce citești atunci rămâne, pentru că atunci spiritul îți este mai viu și sensibilitatea mai
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
la curent cu noutățile în literatură. Altfel riști să-ți pierzi elevii si, implicit, să te pierzi pe tine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie.Jar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
albilor era formată din melodii foarte cunoscute la care erau adaptate texte biblice, iar la strofele care se repetau, adăugau un scurt refren: Glorie, Aleluia. Dansul era de asemeni partea centrală a ceremoniei. În curând spirituals songs încep să fie învățate în școlile din Nord și să fie introduse în imnologia bisericilor alături de antheme, psalmi și corale protestante. Black Gospel (Muzica Evanghelică a negrilor) a luat ființă în timpul perioadei de sclavie atunci când sclavii trăiau pe plantații, în comun, departe de casa
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ce era necesar pentru aceasta, iar în firea omului se pot observa trăsături care se apropie de cele ale îngerilor dar și trăsături care-l duc pe om la asemănarea cu animalele. Referitor la aceasta, Sfântul Grigorie de Nyssa ne învață că firea omenească stă la mijloc între două extreme, opuse una alteia, între ființele dumnezeiești și netrupești, pe de-o parte, și viața dobitoacelor și a vietăților necugetătoare, pe de altă parte [...] de la Dumnezeu el a primit cugetul și puterea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mâncați; în ziua în care veți mânca din el cu moarte veți muri>>. Mai întâi își îndreaptă porunca spre unul [...] Apoi vorbește la plural către mai mulți [...] Ce înseamnă aceasta? Dumnezeu ne învață că taina poruncii acesteia nu se îndreaptă numai spre Adam, ci va trece fără îndoială și la noi toți [...] Ceea ce a pățit atunci Adam, amăgit de Eva, și Eva, amăgită de șarpe, se întâmplă cu noi, cei ce ne naștem
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
adus mereu la amintirea Celui ce a dat porunca și să știe clar că e supus rânduielilor Celui ce-l stăpânește<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., în rev. p. 12-13. footnote>. Părinții ne învață că oprirea gustării din pomul cunoștinței nu era absolută sau o oprire de principiu, ci temporară, o amânare pentru vremea când omul, după puterile lui raționale și cognoscibile, avea să fie apt pentru aceasta. Dumnezeu nu i-a oprit omului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
9), determinând apoi poziția raiului pământesc prin numirea râurilor ce ieșeau din el (Facere 2, 10-14). Majoritatea Sfinților Părinți vorbesc despre arborii edenici ca despre niște pomi reali, percepuți în mod sensibil. Astfel Teodoret de Cyr scrie: Sfânta Scriptură ne învață că pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului au ieșit din pământ; ei se aseamănă deci prin natura lor, cu celelalte vegetale. Precum arborele crucii este un arbore comun, dar care se numește <<pomul mântuirii>>, pentru mântuirea ce ni
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
pentru împărtășirea de ea, li se face pricină a cunoștinței contrare a răului, chiar când pornesc de la cauzele dumnezeiești și bune<footnote Cuv. Nichita Stithatul, op. cit., p. 332. footnote>. Consecventă cu această părere este și interpretarea Sfântului Maxim Mărturisitorul care învață că zidirea celor văzute s-a numit pom al cunoștinței binelui și răului, deoarece are și rațiuni duhovnicești care nutresc mintea, dar și o putere naturală care desfată simțirea, dar pervertește mintea. Contemplată duhovnicește, ea oferă cunoștința binelui, însă celor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
mare a creștinătății (I Tim., 3, 16), această taină cu totul misterioasă a venirii lui Dumnezeu la oameni<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Questiones ad Thalasium, 66, P.G., XC, col. 621. footnote>, ci ei vorbesc la cererea ucenicilor, dorind să-i învețe și să-i îndemne pe aceștia, pe calea căutării lui Dumnezeu și a trăirii în El, fiindcă El ni s-a revelat nouă atât cât suntem în stare să-L primim, căci dacă Dumnezeu ar fi cu totul ascuns și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e binevestită de Gavriil și păstorii sunt învățați prin îngeri, totuși, le-a rămas ascuns modul necuprins al zămislirii Domnului, cum fiind întreg în Tatăl și întreg în toate, și toate umplându-le, era întreg în pântecele Fecioarei<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări și răspunsuri, răsp. 42, în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât și pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat la moarte pentru ea (Ioan 3, 16). Nu pentru că n-a putut să ne izbăvească pe noi în alt chip, ci a voit să ne învețe prin aceasta pe noi dragostea cea folositoare. Și ne-a apropiat pe noi de Sine în moartea Unuia-Născut Fiului Său. Și dacă ar fi avut ceva mai de preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne-ar fi dat-o
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]